Interviuri

Guvernul a aprobat in sedinta din saptamana trecuta crearea Consiliului civil pentru monitorizarea activitatii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei (CCCEC). Executivul a recomandat Aliantei Anticoruptie, care intruneste mai multe ONG-uri, sa organizeze in termen de o luna concursul pentru selectarea candidatilor care vor sa faca parte din consiliu.

- Domnule Esanu, de ce este nevoie ca un consiliu civil sa monitorizeze activitatea CCCEC?

- Acest Consiliu este ceea ce numesc americanii si europenii un control asupra institutiilor de protectie a legii. Instituirea Consiliului are scop preventiv, adica prevenirea abaterilor in activitatea CCCEC. În caz de incalcari a legislatiei, trebuie sa existe un grup de oameni profesionisti care, in baza unor tehnici, au dreptul sa analizeze corectitudinea activitatii institutiei in cauza pricina, iar rezultatele investigatiei sa fie expuse publice. Este prima experienta si, la sigur, Consiliul va evolua in timp.

- S-au vehiculat de mai multe ori presupuneri privind anumite abateri de la legislatie in activitatea CCCEC. Credeti ca acestea au determinat necesitatea supravegherii din partea societatii civile?

- Au existat cazuri scandaloase in care CCCEC a fost acuzat de fabricarea unor dosare politice, insa, Alianta Anticoruptie nu a putut verifica, deoarece nu exista acces la astfel de informatii. Astfel, putem spune ca nu avem inregistrate si demonstrate abateri in activitatea CCCEC. Cu toate acestea, societatea civila are mari ingrijorari vizavi de corectitudinea acestei institutii.

Actualmente exista doua institutii care pot verifica CCCEC: comisiile parlamentare, care examineaza superficial abateriile de la legislatie, si Curtea de conturi, care se ocupa de monitorizarea gestionarii banilor in aceasta institutie. Procuratura poate fi implicata in verificari, doar in cazul in care sunt depistate anumite incalcari.

- Care vor fi atributiile Consiliului civil?

- Pana acum societatea civila avea dreptul sa verifice dosarele dupa intrarea acestora pe rol si dupa pronuntarea sentintei de judecata. Prin intermediul Consiliului civil, va exista posibilitatea monitorizarii politicilor administrative, operationale si de personal. Vor fi receptionate sesizarile de la cetateni si remise catre autoritatile competente. La fel, vor fi examinate rapoartele despre sanctiunile disciplinare aplicate de CCCEC, precum si informatiile de la alte institutii despre cazurile de coruptie comise de angajati CCCEC.

- Consiliul civil poate fi considerat un instrument independent din moment ce in calitate de secretar va activa o persoana din Aparatului Guvernului, desemnata de prim-ministru?

- Presedintele Consiliului civil va fi un reprezentat al societatii civile care va fi confirmat doar de Guvern. Nu Guvernul va alege secretarul Consiliului civil, de acest lucru se vor ocupa membrii Consiliului, iar Guvernul ii va confirma candidatura si va asigura doar din punct de vedere financiar aceasta institutie. În cazul in care Guvernul nu va fi de acord cu persoana inaintata la functia de secretar al Consiliului, societatea civila va reactiona prompt si nu va permite executivului sa controleze aceasta institutie independenta.

- Care va fi modalitatea de remunerare a membrilor Consiliului civil?

- În cazul in care dorim un Consiliul functional, acesta trebuie sa detina anumite resurse financiare necesare in activitatea cotidiana. Membrii Consiliului civil vor activa pe baza de voluntariat, doar sedintele ordinare si extraordinare la care vor participa vor fi platite, dupa modelul consilierilor municipali, cu 10% dintr-un salariul mediu al unui functionar public pentru o zi de sedinta. 

Info-Prim Neo

În decembrie 2007, la initiativa catorva organizatii neguvernamentale (Centrul "Contact", Asociatia pentru  Transparenta si Dezvoltare Civica,  CICO, Liga pentru apararea drepturilor  consumatorului, Fundatia de ajutorare  si prietenie IRFF-ONLUS, Organizatia  CoRSUM, a fost creata o Alianta, care  si-a propus drept scop elaborarea si  promovarea unui proiect al Codului  de Etica al ONG-urilor din Republica  Moldova. Ideea implementarii unui  asemenea Cod a fost expusa inca in  luna octombrie a aceluiasi an, cand  mai multi reprezentanti ai ONG-urilor,  participanti la o masa rotunda la  Ambasada SUA, s-au pronuntat pentru  elaborarea unui Cod Deontologic al  ONG-urilor. Acesta urma sa contina  niste principii generale de activitate a  ONG-urilor, printre care: responsabilitatea,  transparenta, prestatia si recunoasterea  publica, respectarea drepturilor  omului, autonomia si integritatea  etc. Pentru a afla mai multe detalii  despre proiectul respectiv, am solicitat  opinia dlui Serghei Neicovcen, director  executiv al Centrului „Contact".

Cor.: Domnule Neicovcen, stim  ca ati luat parte la toate discutiile  si activitatile ce vizeaza proiectul  Codului de Etica al ONG-urilor. Care  este soarta acestui document? 

S. N.: Cu regret, la moment, nu putem  vorbi despre existenta unui document oficial  aprobat, care ar reglementa activitatea organizatiilor  neguvernamentale in Moldova si  care ar fi un instrument si un mecanism intersectorial  de stabilire si respectare a unor standarde  de functionare a organizatiilor, precum  se doreste. Multi reprezentati ai societatii  civile sunt in asteptarea aparitiei unui atare  document. De promovarea Codului de Etica  al ONG-urilor, intr-un fel, a fost responsabila  Alianta creata. Un prim pas, in acest sens, a  fost elaborarea proiectului Codului de Etica,  document ce a fost plasat pe pagina web a  Centrului „Contact" si a altor organizatii de  profil. Pe parcursul perioadei de referinta, am  inregistrat si anumite reactii, sugestii, propuneri  de imbunatatire a continutului acestui  document. De asemenea, membrii Aliantei  au elaborat un proiect care prevede promovarea  si discutarea proiectului Codului cu mai  multe organizatii din centru si din teritoriu.  Vor fi organizate dezbateri publice in diferite  regiuni ale republicii, in rezultatul carora va  fi elaborata varianta finala a Codului de Etica.  Functionarea propriu-zisa a acestui document  va depinde in mare masura de numarul organizatiilor  neguvernamentale ce vor veni cu  opinii pozitive vis-a-vis de acest Cod si vor  adera benevol prin semnarea acestuia.

Cor.: Cat de necesara este prezenta  unui Cod Deontologic (de etica) pentru  ONG-urile din Moldova? 

S. N.: E cunoscut faptul ca organizatiile  neguvernamentale sunt parte a societatii civile  si joaca un rol important in solutionarea  unor probleme importante ale societatii, contribuind  astfel la realizarea unui echilibru in  societate. În acest context, e firesc ca aceste  formatiuni ale societatii civile sa-si desfasoare  activitatea in conditii de transparenta, accesibilitate  si respect fata de valorile etice si  morale, sa nu se implice in conflicte rasiale,  religioase, etnice, culturale, politice si de alta  natura, sa vegheze asupra respectarii drepturilor  fundamentale ale omului.  Codul de Etica al ONG-urilor stipuleaza  ca, prin activitatea sa, un ONG, imbina  propria dezvoltare cu prestarea de servicii  altor entitati (mentinand un echilibru intre  interesele proprii si cele publice, urmarind  cresterea continua a calitatii si diversificarea  serviciilor oferite), desfasoara activitati in  beneficiul intregii societati, precum si pentru  unul dintre segmentele acesteia. Banii gestionati  de ONG nu ar trebui sa devina mijloc de  abuz si de realizare a unor interese personale.  Reprezentantii ONG-urilor trebuie sa fie constienti  ca de comportamentul si activitatile pe  care le desfasoara depinde imaginea tuturor  ONG-urilor, precum si credibilitatea de care  se bucura sectorul asociativ in societate. 

Astfel de coduri exista, spre exemplu, in  domeniul jurnalismului, avocaturii, in serviciul  public. Codurile deontologice nu sunt  obligatorii, totodata, organizatiile care adopta  aceste norme creeaza niste organe specializate  de interpretare a Codului (comisii de etica),  deciziile carora poarta un caracter de recomandare  pentru organizatiile care au aderat  la Codul respectiv. 

În Moldova sunt destul de multe persoane,  care pun la indoiala necesitatea unui  atare Cod de conduita si care nu cred in posibilitatea  aplicarii unor standarde de etica si  transparenta. Unii considera ca putine organizatii  vor dori sa adere la un Cod de Etica,  dat fiind faptul ca pentru o buna parte din  aceste organizatii este mai importanta increderea  donatorilor si a sponsorilor, decat cea  a cetatenilor din comunitate, a autoritatilor  publice si businessului. Potrivit opiniei altora,  nu este obligatorie semnarea unui „document  oarecare" pentru a respecta normele de etica  si conduita. În general, Codul de Etica nu este  o lege si fiecare organizatie este in drept sa  decida daca sa adere sau nu. 

Cor.: În ce masura reprezentantii  ONG-urilor de la noi tin cont, in activitatea  lor, de prevederile Codului de  Etica? 

S. N.: Multe ONG-uri nu sunt destul de  „constiente" de necesitatea respectarii anumitor  standarde obligatorii in procesul activitatii  si administrarii sale. Conform unui  studiu efectuat de Fundatia Soros-Moldova si  PNUD-Moldova, organizatiile neguvernamentale  sunt caracterizate prin cele mai scazute  rate de incredere a populatiei. Aceeasi situatie  se atesta si la capitolul "imagine publica a  sectorului neguvernamental". Un indicator in  acest sens il constituie refuzul unei treimi de  organizatii chestionate de a oferi informatii  privind marimea totala a bugetului. În mare  parte aceste rapoarte sunt prezentate doar  institutiilor donatoare si mai putin membrilor,  beneficiarilor si publicului larg.  Cu toate acestea, in Moldova sunt organizatii,  care, in activitatea lor se ghideaza  de multe norme ale Codului de Etica,  unele semnand chiar si Codul organizatiei  WANGO (Asociatia Mondiala a Organizatiilor  Neguvernamentale), care este disponibil online.  Pentru aceste organizatii etica este o  necesitate zilnica. Într-un fel sau altul, normele  etice sunt respectate de ONG-uri. Dar  sunt si cazuri, cand acestea sunt incalcate. 

Cor.: Care ar trebui sa fie impactul  implementarii respectivului Cod de  Etica asupra ONG-urilor din Moldova? 

S. N.: Efectul pozitiv al implementarii  acestui Cod se va observa printr-o claritate  mai buna a activitatii ONG-urilor de la noi,  un nivel mai mare de transparenta (publicarea  rapoartelor anuale, evitarea conflictelor  de interese din cadrul organizatiilor si in  relatiile cu alte organizatii), prin consolidarea  pozitiei de impartialitate si responsabilitate a  organizatiei in relatiile cu guvernul, autoritatile  publice, partidele politice etc., prin promovarea  standardelor de comportament responsabil  in sectorul asociativ. Normele date se  contin in Codul de Etica, propus spre discutie  societatii civile. Fara doar si poate, aceasta  este doar una dintre modalitatile posibile de  ameliorare a situatiei in sector, care, insa, nu  poate da garantia unui rezultat final pozitiv in  toate cazurile. Un impact firesc al punerii in  aplicare a acestui Cod ar fi sporirea increderii  fata de ONG-uri, care ar deveni ulterior si o  chezasie a succesului in activitatea lor. 

NOTÄ‚: Invitam cititorii revistei sa se  pronunte pe marginea necesitatii unui  Cod de Etica al ONG-urilor in Republica  Moldova. Cele mai interesante opinii vor  fi publicate in editia viitoare a revistei  „Forum Civic" . 

Viorica Condur   

http://forum-civic.ong.md

Barometrul de Opinie Publica al Institutului de Politici Publice (realizat de catre „IMAS -INC” in octombrie-noiembrie 2007) scoate in evidenta faptul ca doar 2,4% dintre respondenti au foarte multa incredere in ONG-urile din Republica Moldova, 28,1% manifesta o oarecare incredere si circa 48% nu au deloc sau aproape deloc incredere in organizatiile neguvernamentale. La un an de la publicarea acestor rezultate este firesc sa ne intrebam: Ce s-a schimbat in peisajul ONG-urilor moldovenesti? A devenit imaginea acestora mai favorabila decat acum un an? Sunt oare ONG-urile mai consolidate? Este mai transparenta, eficienta, responsabila activitatea lor?

În prefata „Codului de Etica si Conduita al ONG-urilor”, elaborat de Asociatia Mondiala a Organizatiilor Neguvernamentale (WANGO), se spune ca „ONG-urile influenteaza actualmente politicile si promoveaza initiative care odata tineau exclusiv de competentele guvernamentale si cele ale corporatiilor comerciale”, prestatia lor umanitara fiind „vitala pentru bunastarea membrilor comunitatilor si societatilor in ansamblu pe intreg spatiul globului”. Acelasi document releva in continuare ca cel de-al „treilea sector”, situat „la hotarul dintre guvern si business”, in multe cazuri se dovedeste a fi mai competent „decat guvernele in materie de solutionare a unor cazuri particulare”, „spiritul de consecventa si motivarea puternica” imprimand ONG-urilor „valori civice improprii altor structuri”. Si atunci, de unde aceasta nota mica, acordata sectorului neguvernamental de la noi? Prin ce se explica neincrederea populatiei vizavi de aceste organizatii necomerciale si nonprofit, efortul carora nu este altul decat de a asigura un echilibru in solutionarea unor probleme majore in societatea contemporana? Oare nu este o compromitere a imaginii ONG-urilor pe contul celor false, de tip: BRINGO (ONG de portmoneu), CONGO (ONG comercial), FANGO (ONG fals), GONGO (ONG manipulat guvernamental), PANGO (ONG de partid) etc.? Si aceasta, in conditiile in care numarul ONG-urilor cu adevarat functionale constituie doar o mica parte din numarul total al organizatiilor inregistrate? Ce reguli fundamentale ar trebui sa respecte o organizatie neguvernamentala, pentru a corespunde unor norme si standarde nationale si internationale, pentru a imbunatati imaginea, implicit, pentru a ridica nivelul de incredere a populatiei pentru sectorul neguvernamental? Cu aceste intrebari deschidem un subiect de discutie in paginile revistei „Forum Civic”, precum si pe pagina web www.ong.md (sondaj), la care va invitam sa participati.

Victoria Tataru

http://forum-civic.ong.md