Interviuri
Discursul Deputatului Igor KLIPII in sedinta plenara a Parlamentului Republicii Moldova din 11 decembrie 2008 privind Proiectul de hotarare pentru aprobarea Strategiei dezvoltarii societatii civile.
Stimati colegi,
Daca autorii acestui text care se mai numeste foarte pretentios si „Strategie”, ar fi dorit cu adevarat emanciparea Societatii civile in Republica Moldova ar fi putut, in primul rand, sa-l propuna ceva mai inainte - cel putin pana la declaratiile Ambasadorilor occidentali, in randul al doilea si asta ar fi fost pe deplin suficient ca autorii sa fi insistat ca in aceasta tara sa fie respectat cadrul legal existent. Nu mai mult. Functiile inalte pe care le detin nu numai ca le permiteau dar chiar le cer acest lucru.
Ar fi fost cazul ca astazi, in pragul alegerilor parlamentare, sa audiem un raport de totalizare a eforturilor depuse de structurile statale intru emanciparea acestei societati civile si nu strategii radioase noi. Era cazul ca acest text sa fie rezultatul unor dezbateri publice serioase cu participarea reprezentantilor invocatei si multchinuitei Societati civile din RM. Din pacate nimic din cele mentionate nu a avut loc si nici nu putea sa aiba loc deoarece avem la guvernare un partid bolsevic. Daca autorii si prin urmare intreg partidul comunist ar fi fost mai deschisi Societatii in general si a celei civile in particular care au tot incercat sa se faca auzite: si in problema audiovizualului, si in problema codului electoral, si in problema restructurarii structurilor de forta, si a codului educational, si a transparentei procesului decizional si in foarte costisitoarea problema a dosarelor pierdute la CEDO nu ar fi fost nevoie de aceasta strategie. În alti termeni este vorba de aceleasi probleme care ii sunt reprosate astazi Republicii Moldova de catre structurile Europene – probleme care pot duce la nerecunoasterea alegerilor parlamentare din 2009. În conditiile cand occidentalii inselati si dezamagiti incearca sa apere Republica Moldova de propria conducere, aceasta Strategie tardiva nu mai impresioneaza pe nimeni. E prea tarziu. Daca patru ani in urma, pe fonul unei temute si foarte mediatizate lovituri de stat asemenea Initiative euforiza ambasadele occidentale gata sa intrevada in orice „icnet” sau aluzie pro-europeana semnul schimbarii din cadrul PC azi, aceste Strategii si initiative nu fac decat sa-i convinga in ipocrizia si lipsa oricaror valori a guvernantilor.
În cea ce priveste societatea civila moldoveneasca ea a avut parte de opt ani negri. Daca in perioada primului mandat comunistii incercau sa anihileze rezistenta ONG-urilor sau pur si simplu negau existenta acestora, pentru mandatul al doilea au fost gasite solutii mult mai sofisticate. Astfel au aparut ONG-uri considerate Spioni sau chiar dusmani ai Republicii Moldova – sa ne amintim de invinuirile adresate de seful statului ONG-rilor care „dezinformeaza occidentul” si, pe de alta parte - organizatii „non-politice” sau „apolitice” mai sterse si mai inodore dar agreate de PCRM.
Un alt fenomen care a afectat grav societatea civila moldoveneasca tine preluarea acestui segment al vietii publice sub controlul serviciilor secrete dupa exemplul Bielorusei sau mai aproape a Transnistriei. Putem afirma ca acest lucru este si rezultatul „schimbului de experienta” in cadrul reuniunilor la Chisinau a sefilor serviciilor secrete din tarile CSI. În acest sens Societatea civila din RM seamana tot mai mult cu cea din spatiul CSI si in particular cu cea din Tiraspol. O proba a omogenizarii prin regres a societatii moldovenesti cu cea transnistreana este si faptul ca in textul Strategiei lipsesc referintele de rigoare la ceea ce reprezinta principalul instrument de impunere a Societatii in fata statului si anume institutul Opiniei publice. Acest lucru nu este intamplator deoarece „Opinia publica” isi are locul numai intr-un stat democratic unde exista o presa libera, o justitie independenta, o guvernare responsabila in fata alegatorilor. Aceste lucruri lipsesc atat in Republica Moldova cat si teritoriile separatiste din stanga Nistrului.
Eroarea fatala a acestei Strategii rezida in faptul ca Societatea civila este redusa la niste Organizatiile nonguvernamentale asemuite unor pepeni crescuti intr-o sera. În realitate ONG-urile nu sunt decat o parte a Societatii civile iar Societatea civila la randul sau nu poate fi rupta de procesele si framantarile societatii in general. Nu este posibil sa „obtii” o societate civila dezvoltata intr-o societate totalitara! Si in acest context asi vrea sa mentionez in speranta ca acest lucru va fi inteles si de colegii comunisti ca si partidele politice, atata timp cat nu sunt la guvernare, sunt parte ale societatii civile. Este, cel putin, o ipocrizie sa-ti bati joc de partidele politice si concomitent sa pledezi pentru emanciparea societatii civile.
Drept concluzie asi vrea sa mentionezi ca cea mai convingatoare Strategie de dezvoltare Societatii civile ar fi indeplinirea angajamentelor fata de CE si scoaterea RM de sub rusinoasa si perpetua monitorizare a CE, realizarea angajamentelor in cadrul planului de actiuni RM – UE si in final hartia de turnesol al responsabilitatii partidului de Guvernamant va fi desfasurarea democratica a alegerilor parlamentare. În rest toate sunt vorbe goale.
Votarea in sustinerea acestei Strategii poate fi motivata doar de un singur lucru – si anume evitarea manipularilor demagogice de catre mass-media controlata de guvern. Fapt care nu face decat sa confirme cele mentionate anterior. CTD - Ceea ce si trebuia de demonstrat.
Dle John Balian, cum apreciati activitatea sectorului neguvernamental in Republica Moldova?
Sectorul asociativ din Moldova are multe probleme de infruntat pana a ajunge la acel nivel de maturitate, cand si-ar putea asuma din proprie initiativa niste actiuni cu totul special pentru societate. Angajarea ONGurilor in solutionarea unor probleme de interes major pentru populatia tarii este adeseori subminata de lipsa unui suport fundamental (finantele).
În paralel, ne-am putea referi si la criza ideilor sau nedorinta societatii civile de a lua atitudine si de a reactiona la anumite provocari, care, intr-o tara cu o societate civila dezvoltata, ar avea un impact de anvergura.
Nu doar in Moldova societatea civila are un statut „vulnerabil", ci si in alte tari in curs de dezvoltare, unde pana nu demult statul era cel care „gandea" CE trebuie de facut si CUM trebuie de facut? Actualmente oamenii constientizeaza ca statul nu poate sa acopere toate necesitatile. Societatea trebuie sa intervina pentru a-si ajuta sie. Si societatea poate sa vina cu interventii de succes prin intermediul ONG-urilor, care au misiunea si scopul de a intreprinde masuri eficiente pentru imbunatatirea situatiei in societate. Statul nu poate substitui societatea, iar o societate civila puternica este cea in care populatia recunoaste rolul si importanta ONG-urilor, inteleg ca ONG-urile sunt o solutie.
Care ar fi, in viziunea Dumneavoastra, cea mai mare problema cu care se confrunta ONG-urile din Moldova?
Schimbarea mentalitatii. Oamenii trebuie sa invete sa identifice problemele si sa caute caile de rezolvare a acestora. Populatia trebuie mereu sa-si puna intrebari: Ce putem face pentru a schimba situatia creata?
Prin ce metode putem sa influentam spre bine desfasurarea anumitor procese? Cu cine am putea coopera pentru a ajunge la rezultatul scontat?
Cetatenii moldoveni nu trebuie sa astepte retete de-a gata. ONG-urile singure trebuie sa ajunga la cele mai optime solutii. Si odata fixate - sa treaca la actiuni practice.
Din punctul meu de vedere, ar mai exista si problema durabilitatii proiectelor...
Problema durabilitatii proiectelor, ONG-urile trebuie sa o gaseasca prin organizarea comunitatii. Atunci cand oamenii vor intelege ca isi doresc ceva pentru ei insisi - vor gasi metodele si mijloacele prin care vor asigura continuarea unei initiative care este pentru binele lor. Oamenii trebuie sa-si schimbe mentalitatea de a gandi si de a vedea altfel lucrurile.
Constientizarea ca esti responsabil pentru ceea ce se intampla, ca situatia existenta te priveste personal - implica o noua abordare a problemelor din societate. Multe ONG-uri de nivel local deja reusesc sa-i implice pe oamenii din comunitatile in care activeaza in proiectele pe care le desfasoara.
Prin eforturi comune - obtin si rezultate.
În final, ce le-ati dori ONGurilor din Moldova?
Sa fie active si sa coopereze pentru a acoperi toate necesitatile populatiei.
Va multumim!
Pentru conformitate,
Victoria Tataru
Sursa: Revista Forum Civic
- Detalii
Guvernul a aprobat in sedinta din saptamana trecuta crearea Consiliului civil pentru monitorizarea activitatii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei (CCCEC). Executivul a recomandat Aliantei Anticoruptie, care intruneste mai multe ONG-uri, sa organizeze in termen de o luna concursul pentru selectarea candidatilor care vor sa faca parte din consiliu.
- Domnule Esanu, de ce este nevoie ca un consiliu civil sa monitorizeze activitatea CCCEC?
- Acest Consiliu este ceea ce numesc americanii si europenii un control asupra institutiilor de protectie a legii. Instituirea Consiliului are scop preventiv, adica prevenirea abaterilor in activitatea CCCEC. În caz de incalcari a legislatiei, trebuie sa existe un grup de oameni profesionisti care, in baza unor tehnici, au dreptul sa analizeze corectitudinea activitatii institutiei in cauza pricina, iar rezultatele investigatiei sa fie expuse publice. Este prima experienta si, la sigur, Consiliul va evolua in timp.
- S-au vehiculat de mai multe ori presupuneri privind anumite abateri de la legislatie in activitatea CCCEC. Credeti ca acestea au determinat necesitatea supravegherii din partea societatii civile?
- Au existat cazuri scandaloase in care CCCEC a fost acuzat de fabricarea unor dosare politice, insa, Alianta Anticoruptie nu a putut verifica, deoarece nu exista acces la astfel de informatii. Astfel, putem spune ca nu avem inregistrate si demonstrate abateri in activitatea CCCEC. Cu toate acestea, societatea civila are mari ingrijorari vizavi de corectitudinea acestei institutii.
Actualmente exista doua institutii care pot verifica CCCEC: comisiile parlamentare, care examineaza superficial abateriile de la legislatie, si Curtea de conturi, care se ocupa de monitorizarea gestionarii banilor in aceasta institutie. Procuratura poate fi implicata in verificari, doar in cazul in care sunt depistate anumite incalcari.
- Care vor fi atributiile Consiliului civil?
- Pana acum societatea civila avea dreptul sa verifice dosarele dupa intrarea acestora pe rol si dupa pronuntarea sentintei de judecata. Prin intermediul Consiliului civil, va exista posibilitatea monitorizarii politicilor administrative, operationale si de personal. Vor fi receptionate sesizarile de la cetateni si remise catre autoritatile competente. La fel, vor fi examinate rapoartele despre sanctiunile disciplinare aplicate de CCCEC, precum si informatiile de la alte institutii despre cazurile de coruptie comise de angajati CCCEC.
- Consiliul civil poate fi considerat un instrument independent din moment ce in calitate de secretar va activa o persoana din Aparatului Guvernului, desemnata de prim-ministru?
- Presedintele Consiliului civil va fi un reprezentat al societatii civile care va fi confirmat doar de Guvern. Nu Guvernul va alege secretarul Consiliului civil, de acest lucru se vor ocupa membrii Consiliului, iar Guvernul ii va confirma candidatura si va asigura doar din punct de vedere financiar aceasta institutie. În cazul in care Guvernul nu va fi de acord cu persoana inaintata la functia de secretar al Consiliului, societatea civila va reactiona prompt si nu va permite executivului sa controleze aceasta institutie independenta.
- Care va fi modalitatea de remunerare a membrilor Consiliului civil?
- În cazul in care dorim un Consiliul functional, acesta trebuie sa detina anumite resurse financiare necesare in activitatea cotidiana. Membrii Consiliului civil vor activa pe baza de voluntariat, doar sedintele ordinare si extraordinare la care vor participa vor fi platite, dupa modelul consilierilor municipali, cu 10% dintr-un salariul mediu al unui functionar public pentru o zi de sedinta.
Mai multe articole …
- Avem sau nu avem nevoie de un Cod de Etic al ONG-urilor?
- Cine face imaginea ONG-urilor in Moldova?
- "Anul Tineretului" este o momeala a guvernarii comuniste pentru atragerea voturilor tinerilor
- Timp de aproape 20 de ani niciuna dintre parti nu a prezentat un plan de solutionare a conflictului
- Starea societatii civile din regiunea transnistreana
- Obstacole la inregistrarea ONGurilor din stinga Nistrului
- Marina Revenco: Linia fierbinte pentru protectia copilului €“ un serviciu putin cunoscut
- Evgheni Golosceapov: Pur si simplu, nu torturati!
- Liber la cenzura in Republica Moldova
- D-ale ONG-urilor media moldovenesti. Azi e laie, maine e balaie
Pagina 155 din 181
2025 CIVIC DIGITAL SOLUTIONS
Email: support@portal.civic.md







