Interviuri

Involutii pe segmente masive au fost mai multe decat evolutii pe segmente separate ale domeniului audiovizualului. Interviu Info-Prim Neo cu Ion Bunduchi, director executiv al Asociatiei Presei Electronice (APEL)

2008 este al doilea an de cand a inceput aplicarea Codului audiovizualului. Cat de bine reglementeaza domeniul aceasta lege?

L-ar putea reglementa chiar foarte bine, deoarece, din capul locului, adica din primul articol, Codul zice ca scopul lui este instituirea principiilor democratice de functionare a audiovizualului din tara. Dar legea nu poate reglementa domeniul de la sine. Orice lege functioneaza prin institutiile abilitate s-o implementeze. Iar in institutii sunt oameni cunoscatori si mai putin cunoscatori, cu mare dorinta de a implementa legea, si cu mai putina dorinta, mai curajosi (pentru ca si de curaj e nevoie) si mai putin curajosi. Dar toti oamenii abilitati sa instituie principiile democratice nu au de unde sa stie cum sa faca acest lucru in virtutea factorului obiectiv ca nu au trait experienta democratiei. E motivul pentru care nu poate fi ocolita calea incercarilor si erorilor. Nu cred ca, in general, am ajuns la momentul cand numarul incercarilor reusite il depaseste pe cel al incercarilor esuate.

O sarcina importanta a noului Cod este de a transforma fostii radiodifuzori de stat in servicii publice veritabile, dar impresia in societate este ca Teleradio-Moldova sau Teleradio-Gagauzia inca reusesc cu greu sa dea expresie unei multitudini de aspiratii din societate. De ce?

Motive sunt multe, dar am sa ma refer la unul singur: masura in care a fost invatata lectia jurnalismului democratic. Judecand dupa continuturile programelor informative, iar eu fac parte din echipa de monitorizare a acestora si de la Teleradio-Moldova, si de la Teleradio-Gagauzia, constati ca autorii lor practica un gen de jurnalism pe care teoria il defineste drept autoritar. El are similaritati cu cel totalitar sau de tip sovietic. Reamintesc esenta lui: jurnalistii pot scrie despre orice, pot critica pe oricine, in afara de rege (imparat, tar) sau, altfel spus, in afara de autoritati. Situatia e pe cat de trista, pe atat de caraghioasa. Am in vedere situatia institutiilor mediatice, implicit a ziaristilor care se inchina acestui tip de jurnalism, pentru ca nu numai institutiile de care ma intrebati este vorba. Sa facem o paralela: jurnalismul sovietic critica orice si pe oricine, inclusiv pe Dumnezeu. Exceptie facea doar conducerea statului-partid. Jurnalismul moldovenesc la care ne referim are doua tabu-uri: Dumnezeu si autoritatile. Nu-i caraghioasa treaba asta?! Concluzia de moment: serviciul public de radio si TV nu poate fi edificat practicand altfel de jurnalism decat cel democratic. Ä‚sta de la urma e cu mult mai greu de practicat, dar fara el nu poate exista un veritabil serviciu public de radio si TV. Dupa mine, acesta-i cel mai important motiv. Eu nu subapreciez motivul financiar, dar fiti de acord, cu bani poti dezvolta si un jurnalism totalitar.

Întreaga lume acum trece la televiziunea digitala, diferite tari inregistrand succese diferite. Cat de serioasa este atitudinea autoritatilor moldovene fata de aceasta schimbare tehnologica?

Era digitala nu intreaba cat de seriosi suntem. Ea, pur si simplu, da buzna peste noi si chiar sa vrem nu o putem opri sau ignora. Vorba e ca R. Moldova va trebui sa treaca la sistemul digital concomitent cu toata lumea care s-a angajat sa faca acest lucru pana in anul 2015. Cateva tari din Europa de Vest deja au trecut, cateva urmeaza sa incheie trecerea in 2009 si tot asa. Dupa 2015 sistemul analogic, adica cel de azi, nu va mai fi protejat. Deci, nu exista alternative. Este o mare provocare pentru autoritati, dar si pentru intreaga societate. Cu atat mai des si mai mult ar trebui sa fie luate in dezbatere problemele ce tin de digitalizarea televiziunii. Dar, din cate cunosc, abia in 2008 si doar de doua ori au fost discutate in public problemele digitalizarii. A doua oara, in noiembrie, au participat si experti straini - din Finlanda (ea a trecut deja la „cifra"), din Romania si din Ucraina. E bine, dar nu-i suficient. Digitalizarea ca sarcina, ca problema, ca obiectiv nu are vizibilitate sociala. Un exemplu: Finlanda a deschis o "linie fierbinte" consultativa cu 4 ani anterior tranzitiei la televiziunea digitala. Cetatenilor li s-au oferit raspunsuri la ... 600 de mii de intrebari referitoare la televiziunea digitala. Despre situatia de la noi ce sa zicem? Cu siguranta ca se face ceva. Sunt elaborate niste propuneri de modificare a legislatiei, este elaborat un proiect de Conceptie de implementare a televiziunii digitale. Dar asa cum se obisnuieste la noi, informatia foarte greu iese din birouri catre cetateni. Si e pacat. Sunt prea multe necunoscute in ecuatia aceasta, inclusiv costurile estimative ale digitalizarii.

Cum a fost anul 2008 in cea ce priveste evolutiile in sectorul audiovizual, comparativ cu anii precedenti?

Involutii pe segmente masive, in opinia mea, au fost mai multe decat evolutii pe segmente separate ale domeniului audiovizualului. Involutia sectorului este marcata de „intarirea" pozitiilor mai multor radiodifuzori (prin extinderea ariei de emisie, prin cote crescande de productie proprie etc.) care au adoptat politici editoriale din care transpare un jurnalism de atasament pro-autoritati; de fenomenul parazitismului informational in pofida prevederilor Strategiei de acoperire a teritoriului national cu programe audiovizuale; de infiltrarea publicitatii straine pe piata autohtona; de ingerinte ale factorului politic in activitatea radiodifuzorilor care incearca sa practice altfel de jurnalism decat cel care place autoritatilor, dar si in activitatea autoritatii de reglementare in audiovizual etc. Evolutiile vizeaza, mai ales, produsul oferit publicului de catre radiodifuzorii locali; extinderea numarului de televiziuni care isi masoara lunar audienta; cresterea volumului de publicitate orientata catre radiodifuzori etc. Pentru ca spectrul frecventelor radioelectrice s-a cam epuizat, s-a stopat si cresterea numerica a radiodifuzorilor in comparatie cu anii precedenti, dar s-a facut simtita lupta pentru incercarea de a redistribui cumva altfel frecventele o data distribuite. Este de presupus ca ea se va mai resimti pana va fi implementata televiziunea digitala. Oricum, nici anul 2008 nu a sporit previzibilitatea actiunilor atat a autoritatii de reglementare, cat si a radiodifuzorilor si, deci, gradul de incertitudine mai persista in dezvoltarea domeniului.  

 

Sursa: Info-Prim Neo

 

 

interviu cu dl Vasile Spinei, directorul Centrului "Acces-info"

Stimate dle Vasile Spinei, cum comentati Dvs. faptul ca, potrivit clasamentului "Reporterii fara Frontiera" cu privire la libertatea presei, in anul 2008, R. Moldova a coborat de pe locul 81 (in 2007) pe locul 98, aflandu-se la nivelul perceperii libertatii presei intre asa tari precum Kenya si Guinea?

Orice clasament de acest tip este extrem de relativ si nu conteaza ca ne aflam pe locul 81 sau 98 in lume, important e ca simtim, ne confruntam zilnic cu lipsa unei informari ample, obiective, operative, interesante, atat despre evenimentele din tara, cat si de peste hotare.

 Avem o presa firava, timida, deoarece de la nouazeci incoace statul nu a avut si nici nu are grija sa creeze conditii favorabile economice si financiare pentru dezvoltarea, diversificarea mass-media, pluralismului de opinii. Nu poti avea o presa libera si independenta in conditii precare, cand colectivele redactionale nu stiu daca vor mai putea activa maine, poimaine, peste o luna. Avem o presa politizata, ideologizata, dependenta in masura excesiva de finantatori. Pe de alta parte, exista pericolul concentrarii "din umbra" a mass-media.

Lipsesc investigatiile jurnalistice de rasunet, jurnalistii care le efectueaza nu arareori sunt neprotejati. Totodata, guvernarea nu reactioneaza nici intr-un fel la critica, stilul laudativ, triumfalist al multor structuri mass-media, avand un efect de demolare a democratiei.

Mai exista si un alt adevar - vom avea o presa libera si independenta atunci cand majoritatea populatiei va cere cu insistenta: dati-ne o presa care sa ne spuna adevarul; vreau sa stiu unde si cum se cheltuiesc banii pub lici; vrem sa stim incotro mergem! Deci, de rand cu dezvoltarea, intremarea presei, trebuie sa ne preocupe in permanenta lichidarea analfabetismului juridic, sensibilizarea, educatia civica a populatiei, consolidarea democratiei pas cu pas. Domeniu, in care se pot manifesta cu brio fiecare organizatie neguvernamentala, orice alianta, societate civila in ansamblu.

Stim ca pe parcursul anului 2008 Dvs. ati coordonat un proiect foarte important privind evaluarea accesului la informatiile oficiale in Republica Moldova. Care sunt concluziile la care ati ajuns?

Din „Raportul privind evaluarea accesului la informatiile oficiale in Republica Moldova" (in perceptia reprezentantilor mass-media si a organizatiilor neguvernamentale in domeniul libertatii de exprimare si al accesului la informatie) pe parcursul trimestrului 3 (iulie-septembrie) s-a observat o usoara imbunatatire a accesului la informatiile oficiale. În prezent suntem in curs de evaluare a situatiei atestate in ultimul trimestru al anului, rezultatele urmand a fi prezentate intr-un raport public in viitorul apropiat.

Referindu-ne la trimestrul trei (ca si in perioada anterioara) s-au desfasurat activitati stipulate in Planul de actiuni pentru consolidarea sistemului de comunicare in vederea implementarii Conceptiei de comunicare a Guvernului. Autoritatile administrative centrale au fost obligate sa instituie subdiviziuni sau sa desemneze persoane abilitate de relatiile cu presa in scopul facilitarii accesului mass-media la informatie. A fost data o dispozitie ca persoanele responsabile de comunicare din ministere si alte structuri sa fie subordonate direct conducatorului institutiei si sa primeasca intregul sprijin al acestora in vederea solutionarii operative a tuturor solicitarilor de informatii. Acest statut urmeaza a fi confirmat si prin Regulamentul model al serviciului de presa si Fisa de post model, care au fost elaborate de catre Serviciul de presa al Guvernului si vor fi aprobate in toate institutiile subordonate Executivului.

Un pas pozitiv in trimestrul trei poate fi considerata implicarea activa a Guvernului la evenimentele prilejuite de Zilele dreptului de a sti (22-28 septembrie). Analistii au remarcat ca reprezentantii mai multor institutii publice de nivel central, raional si local, organizatii neguvernamentale, biblioteci au participat la organizarea si desfasurarea conferintei anuale "Accesul la informatie: legislatie, realitate, perspective", altor evenimente similare, inclusiv seminare, traininguri, "mese rotunde", "zile ale usilor deschise" etc., care au avut loc in toate raioanele.

Totusi, evaluarea din trimestrul trei este departe de a fi una complet pozitiva. Astfel, grupul de experti, sub egida Centrului "Acces-info", indica un sir de probleme majore, cea mai grava fiind lipsa unui mecanism clar si eficient de comunicare cu publicul, care ar facilita procesul informational, mentinerea unui dialog interactiv permanent intre institutiile de stat si cetateni, astfel, incat acestia sa poata participa plenar la toate etapele procesului de elaborare a deciziilor. Alte deficiente tin de:

a) continutul informational insuficient al paginilor web oficiale ale institutiilor publice;

b) refuzurile frecvente in procesul de furnizare a informatiilor publice, inclusiv in cazurile cand acestea sunt solicitate de catre jurnalisti;

c) nerespectarea unor decizii judecatoresti in domeniul accesului la informatie;

d) atitudinea neadecvata a unor institutii desconcentrate si comisariate de politie raionale fata de solicitantii de informatie, considerand, in mod eronat, ca nu au obligatia directa de a furniza informatii, precum ca aceasta ar tine de competenta structurilor ierarhic superioare;

e) ineficienta campaniilor in vederea sensibilizarii opiniei publice, desfasurate de institutiile statale si organizatiile neguvernamentale in domeniul drepturilor omului, inclusiv a dreptului la informatie, ceea ce genereaza pasivitatea in randul cetatenilor.

Grupul de experti a estimat nivelul accesului la informatiile oficiale in Moldova pe parcursul trimestrului trei al anului 2008 cu 2.36 puncte, ceea ce indica o usoara imbunatatire in comparatie cu evaluarea din trimestrul doi, care a constituit 2.12 puncte, iar cea din primul trimestru - 2.09 puncte. (Evaluarea a fost efectuata la o scara de la 0 la 5 puncte).

Va multumim pentru interviu si Va uram sarbatori fericite!

Agnesa SORBALO, Corespondent FC  

Sursa: Revista Forum Civic, Decembrie 2008

 

 

Potentialul de destabilizare a situatiei politice este foarte inalt in 2009. Interviu Info-Prim Neo cu Igor Botan, director executiv al Asociatiei pentru Democratie Participativa „Adept”

- Anul 2008 a fost un an preelectoral. Ce semne distinctive a lasat el in tabloul politic al R. Moldova?

- În acest an au avut loc mai multe evenimente de rezonanta care au tintit oarecum pregatirile pentru alegerile parlamentare din 2009. A fost modificat Codul electoral, fiind introduse noi bariere pentru partide. Aceste bariere au fost rezultatul faptului ca partidul de guvernamant in ultimii doi ani a suferit anumite esecuri electorale. Este vorba de pierderea alegerilor in Gagauzia si a alegerilor locale in 2007. Astfel, in 2008, chiar in urma alegerilor din UTA Gagauzia, PCRM a hotarat sa introduca aceste bariere pentru alegeri. Un alt eveniment a fost caderea Guvernului, in premiera in perioada guvernarii PCRM. Ulterior, factorii care au facut ca Guvernul Tarlev sa cada au iesit la iveala. Printre acestea sunt si lucruri legate de faptul ca Vasile Tarlev nu a fost de acord cu politicile promovate de partidul de guvernamant, in special cu tendintele de industrializare a RM, lichidarea Ministerului Industriei, lichidarea Ministerului Transporturilor. Mai tarziu am vazut ca Tarlev s-a opus si falimentarii uzinei de tractoare. Un alt factor important a fost cel legat de lichidarea consecintelor calamitatilor naturale. Aici Guvernul, mai mult sau mai putin, s-a ispravit. Alte lucruri foarte importante au tinut de relatiile cu UE. Pe de o parte, UE a apreciat progresele facute de RM, iar pe de alta parte, lista lucrurilor fata de care exista anumite rezerve ramane constanta si acest lucru este foarte relevant fiindca de multe ori este vorba de vointa politica si nu de capacitati administrative. Nu e nevoie de capacitati administrative sau financiare deosebite pentru a asigura libertatea mass-media sau alte libertati fundamentale. Un eveniment demn de retinut a fost si cel legat de suma totala pe care RM va trebui sa o achite acelor cetateni drepturile carora le-a incalcat, mai ales in anii de guvernare a PCRM. Mai sunt un sir de evenimente precum intalnirile presedintelui Vladimir Voronin cu liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, care nu s-au soldat cu nimic. De fapt, conflictul transnistrean asa a si ramas inghetat, iar eforturile intreprinse de guvernanti au avut un efect practic nul.

- De pe ce pozitii pornesc partidele politice in cursa electorala? Cate credeti ca se vor avanta in campania electorala?

- Experienta arata ca undeva jumatate din partidele inregistrate se implica in alegeri. În celelalte campanii se avantau 3 -17 formatiuni, insa atunci erau permise blocurile electorale. Acum cand acestea au fost interzise, s-ar putea sa participe mai multe partide. Deocamdata, nu stim cate formatiune s-au conformat prevederilor noii Legi a partidelor si au depus actele la Ministerul Justitiei pentru a fi verificate.

Conditiile nu sunt egale pentru toate partidele politice fiindca formatiunile nu au acces egal la mass-media. Partidul de guvernamant este pe larg mediatizat si beneficiul este net in favoarea PCRM. În acelasi timp, celelalte partide care mai au acces la alte posturi de radio sau televiziune, din pacate, sunt dispersate si nu au fost motivate chiar in conditiile de presing asupra lor de a-si uni eforturile. De aceea, unul dintre cele mai mari avantaje ale partidului de guvernamant este faptul ca opozitia ramane dispersata.

- Cum vor influenta ultimele modificari ale legislatiei electorale desfasurarea alegerilor si rezultatele lor?

- Majorarea pragului electoral pana la 6% este, evident, in favoarea partidelor mari. În Moldova nu exista partide extremiste pentru ca acestea sa fie eliminate din concurenta electorala. Deci, tinta sunt partidele mici si acest lucru a fost mentionat in mod deschis, inclusiv de presedintele Parlamentului intr-un interviu in ajun de An Nou. El a spus ca obiectivul este evitarea unei eventuale fragmentari excesive a legislativului dupa a legeri. Scopul este clar si cred ca, din acest punct de vedere, partidul de guvernamant vrea sa beneficieze de pe urma redistribuirii voturilor.

Interdictia de a accede in Parlament a persoanelor cu dubla cetatenie va avea impact doar dupa alegeri, fiindca va impune renuntarea la alta cetatenie decat cea a R. Moldova sau la mandatul de deputat. În general, acum nu putem spune daca modificarile vor avea un impact pozitiv sau negativ, fiindca nu stim cine va castiga alegerile. Este, totusi, un aspect negativ fiindca au existat recomandari ale institutiilor internationale pe care guvernantii mai intai le-au luat in consideratie, iar apoi le-au neglijat. Aceasta demonstreaza ca, de dragul unor avantaje, partidul de guvernamant isi poate permite sa procedeze de o astfel de maniera. Acum nu putem sti care va fi impactul modificarilor asupra rezultatelor alegerilor, fiindca s-ar putea ca insisi cei care au modificat legislatia sa sufere de pe urma acestor modificari, cum s -a mai intamplat la alegerile din 2001. S-ar putea ca astfel PCRM sa se lipseasca de potentiali aliati. Cu siguranta, unele partide nu vor trece in Parlament.

- Ce schimbari pentru esichierul politic din R. Moldova ar putea aduce alegerile din 2009?

- Cred ca vor accede mai multe partide in Parlament. Alegerile vor schimba mai multe fete politice. Vor aparea figuri noi in viata politica. Experienta arata ca circa doua treimi din deputati sunt inlocuiti si doar o treime raman din legislatura veche. Cred ca situatia va fi foarte complicata, lucru care este pus in evidenta si de faptul ca parlamentarii au decis sa numeasca ziua alegerilor mai tarziu. Aceasta inseamna ca, in mod deliberat, parlamentarii trec cu vederea prevederile Legii privind procedura de alegere a presedintelui, ceea ce inseamna ca presedintelui Voronin, cel mai probabil, ii va fi prelungit mandatul cu circa doua luni de zile, conform Constitutiei, sau cu cel putin o luna. Si cea sta demonstreaza ca partidul de guvernamant se gandeste ca dupa alegeri s-ar putea sa aiba nevoie de mai mult timp pentru a negocia in bloc un sir de chestiuni: numirea Guvernului, alegerea conducerii Parlamentului si alegerea sefului statului. S-ar putea chiar ca presedintele Voronin, presedinte in exercitiu, sa numeasca noul prim-ministru imediat dupa alegeri, adica formarea noului guvern sa preceada alegeriea sefului statului. Potentialul de destabilizare a situatiei este foarte inalt in 2009, dat fiind faptul ca probabil va fi foarte dificil pentru partidul de guvernamant sa obtina o majoritate absoluta. Factorul care amplifica sansele partidului de guvernamant rezida in dispersia opozitiei. Dar ce va fi si cum vor fi aranjate lucrurile este incert si implica riscuri de destabilizare politica.

- Cat de relevant poate fi 2009 pentru tendintele de modificare a sistemului politic modern al R. Moldova?

- Daca ne uitam in spatiul CSI, R. Moldova nu sta foarte prost, iar daca ne comparam cu tarile UE, tarile recent acceptate in UE, clar ca ramanem in urma foarte mult si nu exista mari sperante ca putem recupera rapid acest decalaj.

În prezent, in R. Moldova avem o democratie imitativa, o democratie de vitrina, in care partidele politice incetul cu incetul se transforma in carteluri politice, asa cum s-a intamplat in Europa demult. Numai ca acolo partea buna este ca exista cultura politica si cetatenii totusi pot influenta, in virtutea acestei culturi politice, clasa politica. În Moldova cultura politica este subdezvoltata, iar partidele care ajung la guvernare incearca sa beneficieze de acest lucru si isi rezolva probleme personale, inclusiv ale conducerii partidelor si nu doar ale tarii.

www.info-prim.md