Potentialul de destabilizare a situatiei politice este foarte inalt in 2009. Interviu Info-Prim Neo cu Igor Botan, director executiv al Asociatiei pentru Democratie Participativa „Adept”
- Anul 2008 a fost un an preelectoral. Ce semne distinctive a lasat el in tabloul politic al R. Moldova?
- În acest an au avut loc mai multe evenimente de rezonanta care au tintit oarecum pregatirile pentru alegerile parlamentare din 2009. A fost modificat Codul electoral, fiind introduse noi bariere pentru partide. Aceste bariere au fost rezultatul faptului ca partidul de guvernamant in ultimii doi ani a suferit anumite esecuri electorale. Este vorba de pierderea alegerilor in Gagauzia si a alegerilor locale in 2007. Astfel, in 2008, chiar in urma alegerilor din UTA Gagauzia, PCRM a hotarat sa introduca aceste bariere pentru alegeri. Un alt eveniment a fost caderea Guvernului, in premiera in perioada guvernarii PCRM. Ulterior, factorii care au facut ca Guvernul Tarlev sa cada au iesit la iveala. Printre acestea sunt si lucruri legate de faptul ca Vasile Tarlev nu a fost de acord cu politicile promovate de partidul de guvernamant, in special cu tendintele de industrializare a RM, lichidarea Ministerului Industriei, lichidarea Ministerului Transporturilor. Mai tarziu am vazut ca Tarlev s-a opus si falimentarii uzinei de tractoare. Un alt factor important a fost cel legat de lichidarea consecintelor calamitatilor naturale. Aici Guvernul, mai mult sau mai putin, s-a ispravit. Alte lucruri foarte importante au tinut de relatiile cu UE. Pe de o parte, UE a apreciat progresele facute de RM, iar pe de alta parte, lista lucrurilor fata de care exista anumite rezerve ramane constanta si acest lucru este foarte relevant fiindca de multe ori este vorba de vointa politica si nu de capacitati administrative. Nu e nevoie de capacitati administrative sau financiare deosebite pentru a asigura libertatea mass-media sau alte libertati fundamentale. Un eveniment demn de retinut a fost si cel legat de suma totala pe care RM va trebui sa o achite acelor cetateni drepturile carora le-a incalcat, mai ales in anii de guvernare a PCRM. Mai sunt un sir de evenimente precum intalnirile presedintelui Vladimir Voronin cu liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, care nu s-au soldat cu nimic. De fapt, conflictul transnistrean asa a si ramas inghetat, iar eforturile intreprinse de guvernanti au avut un efect practic nul.
- De pe ce pozitii pornesc partidele politice in cursa electorala? Cate credeti ca se vor avanta in campania electorala?
- Experienta arata ca undeva jumatate din partidele inregistrate se implica in alegeri. În celelalte campanii se avantau 3 -17 formatiuni, insa atunci erau permise blocurile electorale. Acum cand acestea au fost interzise, s-ar putea sa participe mai multe partide. Deocamdata, nu stim cate formatiune s-au conformat prevederilor noii Legi a partidelor si au depus actele la Ministerul Justitiei pentru a fi verificate.
Conditiile nu sunt egale pentru toate partidele politice fiindca formatiunile nu au acces egal la mass-media. Partidul de guvernamant este pe larg mediatizat si beneficiul este net in favoarea PCRM. În acelasi timp, celelalte partide care mai au acces la alte posturi de radio sau televiziune, din pacate, sunt dispersate si nu au fost motivate chiar in conditiile de presing asupra lor de a-si uni eforturile. De aceea, unul dintre cele mai mari avantaje ale partidului de guvernamant este faptul ca opozitia ramane dispersata.
- Cum vor influenta ultimele modificari ale legislatiei electorale desfasurarea alegerilor si rezultatele lor?
- Majorarea pragului electoral pana la 6% este, evident, in favoarea partidelor mari. În Moldova nu exista partide extremiste pentru ca acestea sa fie eliminate din concurenta electorala. Deci, tinta sunt partidele mici si acest lucru a fost mentionat in mod deschis, inclusiv de presedintele Parlamentului intr-un interviu in ajun de An Nou. El a spus ca obiectivul este evitarea unei eventuale fragmentari excesive a legislativului dupa a legeri. Scopul este clar si cred ca, din acest punct de vedere, partidul de guvernamant vrea sa beneficieze de pe urma redistribuirii voturilor.
Interdictia de a accede in Parlament a persoanelor cu dubla cetatenie va avea impact doar dupa alegeri, fiindca va impune renuntarea la alta cetatenie decat cea a R. Moldova sau la mandatul de deputat. În general, acum nu putem spune daca modificarile vor avea un impact pozitiv sau negativ, fiindca nu stim cine va castiga alegerile. Este, totusi, un aspect negativ fiindca au existat recomandari ale institutiilor internationale pe care guvernantii mai intai le-au luat in consideratie, iar apoi le-au neglijat. Aceasta demonstreaza ca, de dragul unor avantaje, partidul de guvernamant isi poate permite sa procedeze de o astfel de maniera. Acum nu putem sti care va fi impactul modificarilor asupra rezultatelor alegerilor, fiindca s-ar putea ca insisi cei care au modificat legislatia sa sufere de pe urma acestor modificari, cum s -a mai intamplat la alegerile din 2001. S-ar putea ca astfel PCRM sa se lipseasca de potentiali aliati. Cu siguranta, unele partide nu vor trece in Parlament.
- Ce schimbari pentru esichierul politic din R. Moldova ar putea aduce alegerile din 2009?
- Cred ca vor accede mai multe partide in Parlament. Alegerile vor schimba mai multe fete politice. Vor aparea figuri noi in viata politica. Experienta arata ca circa doua treimi din deputati sunt inlocuiti si doar o treime raman din legislatura veche. Cred ca situatia va fi foarte complicata, lucru care este pus in evidenta si de faptul ca parlamentarii au decis sa numeasca ziua alegerilor mai tarziu. Aceasta inseamna ca, in mod deliberat, parlamentarii trec cu vederea prevederile Legii privind procedura de alegere a presedintelui, ceea ce inseamna ca presedintelui Voronin, cel mai probabil, ii va fi prelungit mandatul cu circa doua luni de zile, conform Constitutiei, sau cu cel putin o luna. Si cea sta demonstreaza ca partidul de guvernamant se gandeste ca dupa alegeri s-ar putea sa aiba nevoie de mai mult timp pentru a negocia in bloc un sir de chestiuni: numirea Guvernului, alegerea conducerii Parlamentului si alegerea sefului statului. S-ar putea chiar ca presedintele Voronin, presedinte in exercitiu, sa numeasca noul prim-ministru imediat dupa alegeri, adica formarea noului guvern sa preceada alegeriea sefului statului. Potentialul de destabilizare a situatiei este foarte inalt in 2009, dat fiind faptul ca probabil va fi foarte dificil pentru partidul de guvernamant sa obtina o majoritate absoluta. Factorul care amplifica sansele partidului de guvernamant rezida in dispersia opozitiei. Dar ce va fi si cum vor fi aranjate lucrurile este incert si implica riscuri de destabilizare politica.
- Cat de relevant poate fi 2009 pentru tendintele de modificare a sistemului politic modern al R. Moldova?
- Daca ne uitam in spatiul CSI, R. Moldova nu sta foarte prost, iar daca ne comparam cu tarile UE, tarile recent acceptate in UE, clar ca ramanem in urma foarte mult si nu exista mari sperante ca putem recupera rapid acest decalaj.
În prezent, in R. Moldova avem o democratie imitativa, o democratie de vitrina, in care partidele politice incetul cu incetul se transforma in carteluri politice, asa cum s-a intamplat in Europa demult. Numai ca acolo partea buna este ca exista cultura politica si cetatenii totusi pot influenta, in virtutea acestei culturi politice, clasa politica. În Moldova cultura politica este subdezvoltata, iar partidele care ajung la guvernare incearca sa beneficieze de acest lucru si isi rezolva probleme personale, inclusiv ale conducerii partidelor si nu doar ale tarii.
www.info-prim.md
