Știri sociale

Când faptele nu mai sunt suficiente pentru a genera atenție

În sectorul civic, unde resursele sunt adesea limitate, iar nevoile comunității depășesc constant capacitățile organizaționale, modul în care este spusă o poveste poate face diferența dintre indiferență și implicare. Deși multe organizații dezvoltă proiecte relevante, cu impact real, realitatea este că puține reușesc să explice publicului, într-un mod clar și accesibil, ce fac, pentru cine și de ce contează. În lipsa unei narațiuni coerente, eforturile riscă să rămână fragmentate și, în cele din urmă, invizibile.

Publicul nu duce lipsă de informație, ci de sens. Faptele, cifrele și rapoartele sunt importante, dar rareori suficiente pentru a capta atenția sau pentru a construi o legătură durabilă cu comunitatea. Oamenii reacționează la contexte, la povești recognoscibile, la exemple concrete care dau chip unei probleme abstracte.

Povestea ca structură, nu ca artificiu

În ultimul deceniu, storytelling-ul s-a impus ca un instrument strategic în comunicare. Nu pentru că ar simplifica sau ar romantiza realitatea, ci pentru că o organizează. O poveste bine construită nu caută dramatismul, ci claritatea: explică contextul, introduce actorii implicați, urmărește un parcurs și evidențiază schimbarea produsă.

În sectorul civic, storytelling-ul funcționează atunci când este tratat ca un cadru de gândire, nu ca un exercițiu de imagine. El ajută organizațiile să-și înțeleagă mai bine propriul impact, să-și clarifice mesajele și să le transmită într-un mod coerent, repetabil și ușor de recunoscut. În lipsa acestei structuri, comunicarea devine adesea reactivă și discontinuă.

De la narațiuni simple la mobilizare publică

Într-o lume în care atenția publică este fragmentată, iar competiția pentru vizibilitate este mai intensă ca oricând, nu datele brute mobilizează comunități, ci modul în care acestea sunt interpretate și transpuse într-o formă memorabilă. De aceea, tot mai multe organizații civice încep să adopte tehnici împrumutate din jurnalism și comunicare vizuală: mărturii scurte, relatări centrate pe experiența beneficiarilor, materiale video explicative sau formate vizuale care traduc fenomene complexe într-un limbaj accesibil.

Aceste abordări nu sunt despre „a face lucrurile mai atractive”, ci despre a face realitatea mai ușor de înțeles. Atunci când publicul înțelege, implicarea devine un pas natural, nu un efort forțat.

O necesitate, nu un instrument opțional

Pe măsură ce societatea evoluează, storytelling-ul devine mai mult decât un instrument de comunicare – devine o competență esențială. Organizațiile care reușesc să-și spună povestea clar și onest își consolidează credibilitatea, atrag sprijin și creează relații mai profunde cu comunitățile pe care le deservesc.

În practică, multe inițiative descoperă că au nevoie de timp, structură și uneori de un dialog extern pentru a-și clarifica propriile mesaje și pentru a transforma activitatea zilnică într-o narațiune coerentă. Acest proces nu este despre promovare, ci despre înțelegere: a misiunii, a impactului și a modului în care acestea pot fi comunicate responsabil.

Pentru organizațiile care simt că fac mult, dar comunică prea puțin sau prea fragmentat, o discuție aplicată despre structură, mesaj și direcție poate fi un prim pas spre o relație mai solidă cu publicul lor.

Universitatea de Stat din Moldova, în colaborarecu Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități, a organizat, pe 1 decembrie curent, masa rotundă „Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități: Abordări Multidisciplinare”. Evenimentul a reunit în jur de 70 de participanți – reprezentanți ai mediului academic, ai societății civile și titulari de drepturi, care promovează drepturile persoanelor cu dizabilități.

Scopul evenimentului a fost prezentarea rezultatelor și constatărilor cercetărilor din domenii precum asistență socială, drept privat, sociologie, psihologie și educație, cu privire la implementarea politicilor și a practicilor existente. „Un astfel de dialog deschis între specialiști ne ajută să privim multidisciplinar provocările existente și să înțelegem mai bine ce soluții pot fi aplicate în practică. Doar prin schimb de experiență putem dezvolta un sistem care răspunde nevoilor persoanelor cu dizabilități.”, a menționat Anastasia Oceretnîi, șefa Departamentului de Sociologie și Asistență Socială.

Deschiderea oficială a fost marcată de intervenția lui Vasile Cușca, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care a subliniat importanța angajamentelor asumate de Republica Moldova: „Pentru noi, rămâne prioritar ca persoanele cu dizabilități să beneficieze de acces egal la servicii, infrastructură și oportunități. Acest dialog vine în sprijinul planificării pentru anul viitor, inclusiv în domeniul accesibilității și al dezinstituționalizării, care sunt angajamente importante asumate de Republica Moldova în parcursul său european.”

La rândul ei, Galina Climov, directoarea Alianței Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități, a accentuat rolul colaborării multidimensionale: „Cooperarea dintre societatea civilă, mediul academic și autorități estecheia pentru a avansa politici bazate pe drepturile omului. Masa rotundă de astăzi confirmă că avem parteneriate solide și dorința comună de a dezvolta mecanisme mai eficiente pentru protecția persoanelor cu dizabilități.”

Maia Șevciuc, decana Facultății de Psihologie, Științe ale Educației, Sociologie și Asistență Socială, a subliniat rolul mediului academic: „Universitatea are o responsabilitate importantă în formarea unei generații de specialiști care înțeleg diversitatea și promovează incluziunea. Această inițiativă contribuie la dezvoltarea unei culturi academice în care drepturile persoanelor cu dizabilități sunt tratate cu seriozitate și respect.”

Evenimentul a inclus două paneluri tematice dedicate abordării bazate pe drepturile omului și analizei protecției persoanelor cu dizabilități în politicile publice sectoriale. La final, participanții au discutat și formulat concluzii care vor contribui la îmbunătățirea cadrului legislativ și la promovarea unor politici incluzive, orientate spre creșterea participării și a calității vieții persoanelor cu dizabilități.

Masa rotundă a fost organizată pentru desemnarea importanței Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, marcată anual la 3 decembrie, reafirmând angajamentul Republicii Moldova față de principiile Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.

Organizații vizate: Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități (AOPD)

 La data de 5 decembrie, AOPD a participat la masa rotundă „Incluziunea persoanelor cu dizabilități – prioritate națională și angajament comun”, organizată de Comisia parlamentară protecție socială, sănătate și familie. Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților publice centrale, instituțiilor responsabile, organizațiilor internaționale, organizațiilor societății civile și activiști civici care promovează drepturile persoanelor cu dizabilități. Evenimentul s-a axat pe prezentarea progreselor și provocărilor în implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

În cadrul Panelului I, directoarea executivă AOPD, Galina Climov, a evidențiat problemele sistemice legate de asigurarea condițiilor de accesibilitate a mediului fizic, infrastructurii, accesibilității informaționale, transportului și locuințelor, fapt ce permite participarea activă a persoanelor cu dizabilități în toate sferele vieții, precum și accesul acestora la servicii de educație, sănătate, protecție socială și angajare în muncă.

Un alt aspect evidențiat a fost necesitatea accelerării procesului de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități și dezvoltarea serviciilor de suport pentru trai în comunitate. Astfel, în vederea implementării prevederilor Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu dizabilități, este crucială coordonarea interinstituțională, având în vedere că dimensiunea  drepturile persoanelor cu dizabilități necesită o abordare sistemică și holistică. 

Sporirea gradului de implementare a Convenției va fi posibilă prin instituirea mecanismelor de coordonare și monitorizare independentă, desemnarea responsabililor (puncte focale) pentru implementarea CDPD în cadrul autorităților, precum și planificarea resurselor suficiente pentru acțiunile politicilor sociale de incluziune.

Panelul II a adus în discuție bune practici internaționale și sprijinul tehnic oferit de partenerii de dezvoltare PNUD, UNICEF, UNFPA, UNHCR, OMS și UN Women, mizând pe o cooperare consolidată pentru a avansa incluziunea în Republica Moldova.

În Panelul III, reprezentanții autorităților și ai organizațiilor de profil au abordat teme importante precum educația incluzivă și ocuparea în muncă a persoanelor cu dizabilități.

La final, participanții au convenit asupra necesității organizării întrunirilor de coordonare și schimb sistematic de informații, fapt care va preveni implementarea fragmentară a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Organizații vizate: Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități (AOPD)