Știri sociale

Într-o seară plină de generozitate, cinci personalități publice: vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman, interpreta Tania Turtureanu, iluzionistul Garry Cozma, femeia de afaceri Angela Gladei și moderatorul radio/TV Sergiu Beznițchi au îmbrăcat șorțul de ospătar pentru a sprijini peste o mie de copii din satele Republicii Moldova, la invitația Asociației Obștești The Moldova Project. Fondurile strânse în cadrul cinei caritabile „Serviți și Dăruiți”, 135 de mii de lei, vor fi folosite pentru programele multidisciplinare ale asociației: sprijin material, educațional, medical, juridic și psiho-emoțional.

Fondurile strânse în cadrul cinei caritabile „Serviți și Dăruiți”, în valoare totală de 135 de mii de lei, vor fi utilizate pentru programele multidisciplinare ale asociației: sprijin material, educațional, medical, juridic și psiho-emoțional, destinate familiilor vulnerabile din 42 de sate ale Republicii Moldova.

Evenimentul a fost sprijinit și de mai mulți politicieni și funcționari publici, care au dorit să fie alături de comunitate și să contribuie la strângerea de fonduri pentru copiii vulnerabili. Prezența lor a întărit mesajul că solidaritatea funcționează atunci când fiecare contribuie, indiferent de statut sau poziție.

Doina Gherman, vicepreședinta Parlamentului, a menționat:

„A fost o bucurie să particip, în calitate de chelner voluntar, la cina caritabilă Serviți și Dăruiți. Mulțumesc colegilor care s-au alăturat acestei misiuni importante și organizatorilor pentru invitație. Acum peste 1000 de copii vor primi cadouri de sărbătorile de iarnă.”

Prezent la eveniment, Premierul Alexandru Munteanu a venit cu un mesaj de susținere și de îndemn pentru comunitate și clasa politică:

„Peste 1000 de copii din 42 de sate ale Moldovei vor primi ajutor datorită oamenilor cu inimă mare care s-au adunat în această seară la cina caritabilă organizată de The Moldova Project. Atunci când punem umărul, bunătatea ajunge departe.”

Fiecare chelner voluntar a fost o verigă vitală în lanțul solidarității în seara zilei de 6 noiembrie. Tania Turtureanu, interpretă și compozitoare apreciată pentru vocea ei inconfundabilă, a declarat: 

„Este o bucurie să susțin acest proiect mai mulți ani consecutiv. Fiecare gest contează, iar faptul că putem aduce zâmbete copiilor vulnerabili din satele Moldovei este de neprețuit.”

Cunoscutul moderator, jurnalist și Ambasadorul The Moldova Project, Sergiu Beznițchi, care a fost și licitarul serii, a subliniat:

„Sunt seri speciale la care vin cu mult drag și fac tot ce pot pentru a colecta o sumă mai mare decât data precedentă. Nevoile sunt continue și mari, pentru a susține și dezvolta proiectele asociației.”

Iluzionistul Garry Cozma, a adus magie și optimism: „Să particip la astfel de evenimente a fost o experiență unică. Magia nu este doar pe scenă, ci și în bucuria copiilor pe care îi putem ajuta.”

Pentru prima dată în proiect, Angela Gladei, femeie de afaceri, s-a implicat direct și s-a descurcat admirabil în rolul de chelner, adăugând profesionalism și căldură serii. 

În semn de recunoștință pentru efortul și dăruirea depusă, Asociația The Moldova Project a oferit chelnerilor voluntari medalii și scrisori oficiale de mulțumire. 

„Prin „Serviți și Dăruiți” demonstrăm că implicarea socială poate fi elegantă, sinceră și profund umană. În spatele fiecărui zâmbet servit la masă se află un copil dintr-un sat al Moldovei care va primi sprijin, consiliere, o șansă reală la o viață mai bună. Pentru noi, această seară nu a fost doar un eveniment caritabil, ci o dovadă că solidaritatea poate deveni o forță națională”, a menționat Victoria Morozov, președinta asociației The Moldova Project.

Suma de 135 de mii de lei a fost colectată atât de chelnerii voluntari sub formă de bacșiș, cât și prin intermediul licitației caritabile, a Meniului Bunătății și donațiilor directe. Gazda evenimentului, Lake House, a dat dovadă de organizare impecabilă și multă bunăvoință. 

Muzica live, oferită voluntar de către artiștii Valentina Nejel și Eugeniu Cujba, a completat atmosfera caldă și plină de energie.

Cina a fost mai mult decât un eveniment social, a fost o lecție despre puterea comunității, despre cum oameni cu inima deschisă, sprijiniți de personalități publice și parteneri generoși, pot contribui la binele comun.

Vă invităm să urmăriți activitatea The Moldova Project pe rețelele sociale, pentru a afla despre proiectele sociale aflate în derulare și impactul lor asupra comunităților vulnerabile.

Despre A.O.  The Moldova Project:

Prin implementarea unor proiecte complexe în peste 40 de localități ale țării, Asociația s-a afirmat drept un pilon esențial al asistenței umanitare din Republica Moldova. Organizația oferă servicii de sprijin holistic familiilor vulnerabile din mediul rural, îmbinând în mod echilibrat ajutorul material, educațional, juridic, medical și psiho-emoțional.

Prin programe multidisciplinare de lungă durată, The Moldova Project contribuie la reintegrarea socială a familiilor aflate în dificultate, rupând ciclul intergenerațional al sărăciei și redând oamenilor încrederea în propriile forțe. Echipele mobile ale asociației, formate din specialiști cu experiență, ajung zilnic în comunități pentru a oferi sprijin direct, personalizat și constant, chiar acolo unde nevoile sunt mai mari. Acest model de intervenție dinamic și empatic permite o înțelegere profundă a realităților din teren, o identificare rapidă a problemelor și un răspuns adaptat fiecărui caz în parte. Serviciile oferite de The Moldova Project sunt continue și flexibile, fiind acordate atât prin vizite directe, cât și prin asistență la distanță, ceea ce asigură stabilitate și încredere în relația cu beneficiarii.

Activitatea organizației se desfășoară în raioanele Călărași, Cimișlia, Anenii Noi, Criuleni, Hîncești, Orhei și în municipiul Chișinău, contribuind la consolidarea unor comunități mai solidare, mai educate și mai reziliente.

Mai multe informații AICI

Banca Națională a Moldovei a desfășurat o sesiune de educație financiară la Universitatea de Stat din Comrat pentru studenții de la Facultatea de Economie.

În cadrul acesteia, experții băncii centrale le-au povestit tinerilor despre conectarea Republicii Moldova la Zona unică de plăți în euro (#SEPA) și beneficiile pe care le aduce acest pas istoric populației și agenților economici din țara noastră.

De asemenea, angajații BNM au discutat cu participanții despre plățile instant, care sunt tot mai populare în Moldova, oferindu-le studenților posibilitatea de a primi răspunsuri la multiple întrebări din domeniu.

Atelierul de lucru a făcut parte din seria de evenimente de educație financiară, dedicate Zilei Internaționale a Economisirii.

https://www.facebook.com/BNMoficial

Alianța INFONET a organizat un nou eveniment în cadrul seriei „Conferințele Accesibilității”. Pe 5 noiembrie 2025, a avut loc o altă conferință online, de data aceasta pe tema „Nevoi specifice, obiective comune. Înțelegerea experiențelor persoanelor cu dizabilități în învățământul superior”.

Expert invitat: Ugo Marsili, profesor asociat în cadrul Departamentului de Limbi și Culturi. Anterior, director adjunct pentru mentorat academic, lingvist implicat în lucru cu limbajul semnelor britanic (BSL). Educator multilingv cu peste douăzeci de ani de experiență internațională, este dedicat pedagogiei incluzive, inovării curriculare și sprijinirii diverselor forme de învățare. În calitate de responsabil pentru incluziune, dezvoltare și inovare și bazându-se pe propria experiență ca fost student la BSL, a stabilit și a dezvoltat ulterior oferta de BSL a Universității (2017-prezent), oferind totodată instruire la nivelul întregii instituții privind dizabilitățile invizibile, cu accent deosebit pe procesele de conștientizare a surzilor și nevăzătorilor. Munca sa de advocacy privind dizabilitățile și limbile a fost premiată cu Bursa Universitară de Predare. Lucrează cu personalul pentru a promova medii de învățare și de lucru accesibile, în conformitate cu prioritățile instituționale EDI. A fondat cluburi de limbaj mimico-gestual și de film conduse de studenți, încurajând implicarea comunitară. Cercetarea sa bazată pe practică se concentrează pe multilingvism, comunicare interculturală și accesibilitate. De asemenea, a contribuit la proiecte finanțate de UE în Polonia, Letonia, Georgia, Moldova și Azerbaidjan, instruind profesioniști în traducere audiovizuală și incluziune și diseminându-și munca prin disccursuri publice și inițiative educaționale.

În prezentarea sa expertul a explorat modul în care instituțiile de învățământ superior ar putea înțelege, sprijini și include mai bine studenții cu dizabilități. După definirea dizabilității în temeiul Legii egalității din 2010, care protejează persoanele cu deficiențe fizice sau mentale, prezentarea s-a concentrat asupra faptului că dizabilitatea este diversă și adesea invizibilă, contestând presupunerile tradiționale prin intermediul principiului aisbergului și al modelului social al dizabilității – care mută accentul de la dizabilitatea în sine la barierele sociale care limitează participarea. Ugo Marsili a subliniat că incluziunea înseamnă proiectarea unor medii care valorifică diversitatea, permit accesul egal și ajută toți elevii să își atingă potențialul maxim fără a reduce standardele academice. Exemple de neurodiversitate (de exemplu, dislexie, ADHD, autism) ilustrează atât provocările, cât și punctele forte unice ale elevilor. Cadrul celor Patru piloni – Presupunere, Conștientizare, Acceptare, Adaptare (și Accesibilitate) – îi ghidează pe profesori către practici de predare incluzive, înrădăcinate în empatie și flexibilitate. Strategiile practice includ comunicarea clară, accesul în avans la materiale, repetiția, utilizarea transcrierilor și a subtitrărilor, construirea încrederii în grup și conștientizarea dizabilităților invizibile. Universitatea din Reading promovează această cultură prin instruire obligatorie, ajustări rezonabile (de exemplu, timp suplimentar, pauze de odihnă, instrumente de asistență) și instrumente digitale de accesibilitate, cum ar fi Blackboard Ally. Prezentarea a făcut referire și la Actul european privind accesibilitatea (2025), care prevede ca produsele și serviciile să fie concepute pentru acces universal. Privind în perspectivă, inteligența artificială (IA) este văzută ca un aliat puternic: sprijinirea studenților cu deficiențe de vedere, auz sau cognitive prin învățare adaptivă, subtitrare în timp real, instrumente de transformare a textului în vorbire și ritm personalizat. Viziunea de viitor este aceea a sistemelor de învățământ superior în care accesibilitatea nu este o idee de viitor, ci setarea implicită - transformarea mediilor de învățare în medii universal incluzive prin proiectare aici și acum.

Această activitate face parte din proiectul „Consolidarea participării civice în Azerbaidjan”, cofinanțat de Uniunea Europeană (UE) și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și este implementat de Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ).

Pentru informații suplimentare: Victor Koroli, director de proiect. +373 69252453, vkoroli@gmail.com

Proiectul „Consolidarea participării cetățenilor în Azerbaidjan” este cofinanțat de Uniunea Europeană (UE) și de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și este implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului este Asociația Obștească „Alianța NFONET”, care implementează proiectul „Consolidarea capacității organizațiilor societății civile din Azerbaidjan și Republica Moldova prin schimbul de experiență, lecții învățate și bune practici în domeniul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități”.

Accessibility Conferences: “Specific needs, shared goals. Understanding the experiences of people with disabilities in Higher Education”

INFONET Alliance organized a new event within the series “Accessibility Conferences.”
November 5, 2025, another online conference was held, this time on the topic “Specific needs, shared goals. Understanding the experiences of people with disabilities in Higher Education”.

Guest expert: Ugo Marsili, an Associate Professor in the Department of Languages and Cultures. He has previously worked as Disability Officer, Deputy Director of Academic Tutoring, Language Lead for British Sign Language (BSL). A multilingual educator with over twenty years of international experience, he is committed to inclusive pedagogy, curriculum innovation, and the support of diverse learners. As Inclusion, Development and Innovation Lead, and drawing on his own experience as a former BSL student, he established and has since developed the University’s BSL provision (2017-present), while also delivering institution-wide training on invisible disabilities, with a particular focus on Deaf and Blind awareness. His advocacy work on disabilities and languages was awarded with the University Teaching Fellowship for scholarship in action. He works with staff to promote accessible learning and working environments in line with institutional EDI priorities. He has founded student-led sign language and film clubs, fostering meaningful community engagement. His practice-based research focuses on multilingualism, intercultural communication, and accessibility. He has also contributed to EU-funded projects in Poland, Latvia, Georgia, Moldova, and Azerbaijan, training professionals in audiovisual translation and inclusion, and disseminating his work through keynotes and educational initiatives.

The expert’s presentation explored how higher education institutions could better understand, support, and include students with disabilities. After defining disability under the Equality Act 2010, which protects individuals with physical or mental impairments, the presentation focused on disability being diverse and often invisible, challenging traditional assumptions through the Iceberg Principle and the Social Model of Disability—which shifts the focus from the impairment itself to societal barriers that limit participation.

Ugo Marsili emphasized that inclusivity means designing environments that value diversity, enable equal access, and help all students reach their potential without lowering academic standards. Examples of neurodiversity (e.g., dyslexia, ADHD, autism) illustrate both challenges and unique strengths of students. The Four A’s framework—Assumption, Awareness, Acceptance, Adaptation (and Accessibility)—guides educators toward inclusive teaching practices rooted in empathy and flexibility. Practical strategies include clear communication, advance access to materials, repetition, use of transcripts and captions, group trust-building, and awareness of invisible disabilities. The University of Reading promotes this culture through mandatory training, reasonable adjustments (e.g., extra time, rest breaks, assistive tools), and digital accessibility tools such as Blackboard Ally.
The presentation also referenced the European Accessibility Act (2025), which mandates that products and services be designed for universal access. Looking ahead, artificial intelligence (AI) is seen as a powerful ally: supporting students with visual, hearing, or cognitive impairments through adaptive learning, live captioning, text-to-speech tools, and personalised pacing. The future vision is for higher education systems where accessibility is not an afterthought but the default setting—making learning environments universally inclusive by design.

This activity is part of the project “Strengthening Civic Participation in Azerbaijan”, co-financed by the European Union (EU) and the German Federal Ministry for Economic Cooperation and Development (BMZ) and is implemented by Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ).

For additional information: Victor Koroli, Project Director. +373 69252453, vkoroli@gmail.com

The project “Strengthening Citizen Participation in Azerbaijan” is co-financed by the European Union (EU) and the German Federal Ministry for Economic Cooperation and Development (BMZ) and implemented by the German International Cooperation Agency (GIZ). The project partner is the Public Association “NFONET Alliance”, which implements the project “Strengthening the capacity of civil society organizations in Azerbaijan and the Republic of Moldova through the exchange of experience, lessons learned and good practices in the field of social inclusion of people with disabilities”.

Конференции Доступности:

«Особые потребности, общие цели. Понимание опыта людей с ограниченными возможностями в сфере высшего образования»

Альянс INFONET организовал новое мероприятие из серии «Конференции по доступности». 5 ноября 2025 года состоялась очередная онлайн-конференция, на этот раз на тему «Особые потребности, общие цели. Понимание опыта людей с ограниченными возможностями в сфере высшего образования».

Приглашенный эксперт: Уго Марсили, доцент кафедры языков и культур. Ранее он работал специалистом по работе с людьми с ограниченными возможностями, заместителем директора по академическому обучению, руководителем программы британского жестового языка (BSL). Многоязычный педагог с более чем двадцатилетним международным опытом, он привержен инклюзивной педагогике, инновациям в учебных программах и поддержке различных учащихся. В качестве руководителя программы по инклюзивности, развитию и инновациям, опираясь на собственный опыт как бывшего студента BSL, он создал и с тех пор развивает программу BSL в университете (с 2017 года по настоящее время), а также проводит общеуниверситетское обучение по вопросам невидимых форм инвалидности, уделяя особое внимание повышению осведомленности о глухих и слепых. Его работа по защите интересов людей с ограниченными возможностями и языками была отмечена университетской стипендией. Он работает с учитилями над созданием доступной учебной и рабочей среды в соответствии с приоритетами EDI вуза. Он основал студенческие клубы жестового языка и киноклубы, способствуя конструктивному взаимодействию с сообществом. Его практические исследования сосредоточены на многоязычии, межкультурной коммуникации и доступности. Он также участвовал в финансируемых ЕС проектах в Польше, Латвии, Грузии, Молдове и Азербайджане, обучая специалистов в области аудиовизуального перевода и инклюзивности, а также распространяя свои работы посредством докладов и образовательных инициатив.

В своей презентации эксперт рассмотрел, как высшие учебные заведения могут лучше понимать, поддерживать и включать студентов с ограниченными возможностями. После определения инвалидности в соответствии с Законом о равенстве 2010 года , который защищает людей с физическими или психическими нарушениями, презентация сосредоточилась на том, что инвалидность – это многообразие и часто невидимость, бросая вызов традиционным представлениям с помощью принципа айсберга и социальной модели инвалидности , которая смещает акцент с самого нарушения на социальные барьеры, ограничивающие участие.

Уго Марсили подчеркнул, что инклюзивность означает создание среды, которая ценит разнообразие, обеспечивает равный доступ и помогает всем учащимся раскрыть свой потенциал без снижения академических стандартов. Примеры нейроразнообразия (например, дислексия, СДВГ, аутизм) иллюстрируют как трудности, так и уникальные сильные стороны учащихся. Модель «четыре А» — Предположение, Осознание, Принятие, Адаптация (и Доступность) — направляет педагогов к инклюзивным методам обучения, основанным на эмпатии и гибкости. Практические стратегии включают в себя четкую коммуникацию, предварительный доступ к материалам, повторение, использование стенограмм и субтитров, укрепление доверия в группе и понимание невидимых нарушений. Университет Рединга продвигает эту культуру посредством обязательного обучения, разумных корректировок (например, дополнительное время, перерывы на отдых, вспомогательные средства) и инструментов цифровой доступности, таких как Blackboard Ally. В презентации также упоминался Европейский закон о доступности (2025 г.) , который предписывает разработку продуктов и услуг для всеобщего доступа. В перспективе искусственный интеллект (ИИ) рассматривается как мощный союзник: он будет поддерживать учащихся с нарушениями зрения, слуха или когнитивными нарушениями посредством адаптивного обучения, субтитров в реальном времени, инструментов преобразования текста в речь и персонализированного темпа обучения. В будущем мы видим системы высшего образования, в которых доступность станет не второстепенной задачей, а неотъемлемой частью учебного процесса , что сделает образовательную среду универсально инклюзивной по умолчанию.

Данное мероприятие является частью проекта «Укрепление гражданского участия в Азербайджане», совместно финансируемого Европейским Союзом (ЕС) и Федеральным министерством экономического сотрудничества и развития Германии (BMZ) и реализуемого Германским обществом по международному сотрудничеству (GIZ).

Для дополнительной информации: Виктор Король, директор проекта. +373 69252453, vkoroli@gmail.com

Проект «Усиление гражданского участия в Азербайджане» финансируется совместно Европейским Союзом (ЕС) и Федеральным министерством экономического сотрудничества и развития Германии (BMZ) и реализуется Германским обществом по международному сотрудничеству (GIZ). Партнером проекта выступает Общественная Организация «Aльянс ИНФОНЕТ», реализующее проект «Укрепление потенциала организаций гражданского общества из Азербайджана и Республики Молдова посредством обмена опытом, извлеченными уроками и передовой практикой в области социальной интеграции людей с ограниченными возможностями».