Știri sociale

Septembrie 2025, Chișinău – În perioada 7–23 septembrie 2025, Centrul CONTACT, cu sprijinul Fundației Est-Europene și sub egida Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte, a organizat șase dezbateri publice electorale în mai multe localități ale Republicii Moldova: Răzeni (Ialoveni), Criuleni, Drochia, Cahul, Bălți și Cimișlia. La dezbateri au participat: 10 reprezentanți ai partidelor politice și blocurilor electorale și 1 candidat independent pentru funcția de deputați în Parlamentul Republicii Moldova, peste 400 de persoane: cetățeni, tineri, reprezentanți ai societății civile și mass-media, într-un demers de consolidare a participării civice și a transparenței procesului electoral.

O inițiativă pentru alegeri conștiente

Dezbaterile au fost organizate în cadrul proiectului „Societatea civilă pentru alegeri conștiente”, care are scopul de a oferi  alegătorilor informații corecte și echilibrate, să creeze spații sigure de dialog și să combată lipsa de informare și corupția electorală – factori ce subminează integritatea procesului democratic.

Prin transmiterea live pe platforma Privesc.Eu și promovarea intensă în mediul online și în comunități, seria de dezbateri a vizat informarea a peste 50.000 de cetățeni, cu accent pe o participare echilibrată de gen și reprezentativă geografic, incluzând atât mediul rural, cât și diaspora.

Răzeni - începutul dialogului

Seria a debutat la Răzeni, raionul Ialoveni, pe 7 septembrie, unde peste 70 de cetățeni au participat la un dialog interactiv între candidații mai multor formațiuni politice și independenți. În cadrul a patru runde de discuții, aceștia și-au prezentat viziunile privind statul de drept și lupta cu corupția, politicile sociale și economice, egalitatea de gen, protecția mediului, integrarea europeană și securitatea națională. Evenimentul a fost apreciat pentru organizarea echilibrată și pentru moderarea imparțială, care a asigurat timp egal tuturor participanților.

Un aspect notabil al dezbaterii de la Răzeni a fost consensul candidaților asupra orientării pro-europene și necesității accelerării reformelor.

Criuleni și Drochia – participare activă și diversitate de opinii

Pe 11 septembrie, la Criuleni, sala mare a Consiliului Raional a găzduit o nouă dezbatere, unde comunitatea locală a avut ocazia să adreseze întrebări directe candidaților și să compare programele electorale.

A treia întâlnire a avut loc la Drochia, pe 12 septembrie, la Centrul de Tineret, și a reunit atât candidați ai partidelor parlamentare, cât și reprezentanți ai unor formațiuni noi sau ai blocurilor electorale. Evenimentul a fost caracterizat de o atmosferă respectuoasă, în care, deși opiniile au fost divergente, s-a reușit menținerea unui climat constructiv și orientat spre soluții.

Bălți - vocea nordului

Un alt moment de referință a avut loc la Bălți, pe 18 septembrie, unde sala Centrului de Cultură și Tineret a adunat cetățeni interesați de desfășurarea alegerilor și de platformele electorale ale candidaților. Aici, accentul a fost pus pe necesitatea descentralizării, pe dezvoltarea regională echilibrată și pe îmbunătățirea condițiilor de trai în nordul țării.

Evenimentul a reflectat diversitatea de opinii politice și preocupările comune privind viitorul european al Republicii Moldova.

Sudul țării – priorități regionale la Cahul și Cimișlia

Pe 16 septembrie, Universitatea de Stat din Cahul a fost gazda celei de-a patra dezbateri. Aici, cetățenii au interacționat direct cu candidații, iar discuțiile s-au concentrat pe provocările specifice regiunii de sud, inclusiv pe dezvoltarea economică, accesul la educație și servicii publice de calitate.

Ciclul de dezbateri s-a încheiat pe 23 septembrie la Cimișlia, în sala Consiliului Raional. Ultima rundă a consolidat ideea că transparența și comunicarea directă între candidați și alegători reprezintă o condiție esențială pentru o democrație funcțională. Participanții au subliniat importanța implicării comunităților rurale și a tinerilor în procesul electoral.

Rezultate și impact

Cele șase dezbateri au confirmat importanța dialogului direct între cetățeni și candidați. Acestea au oferit o platformă neutră și sigură pentru schimb de idei, au permis întrebări incomode, dar necesare, și au contribuit la creșterea încrederii în procesul electoral.

„Acest tip de dezbateri nu sunt doar simple evenimente pre-electorale, ci reprezintă un pas înainte spre o cultură democratică autentică, în care cetățeanul devine participant activ și informat, nu doar spectator”, a declarat Vasile Cioaric, coordonator, expert-facilitator în cadrul dezbaterilor publice electorale.

Pentru a viziona cele șase dezbateri, vă invităm să accesați înregistrările disponibile AICI.

Parteneriate și susținere

Proiectul “Societatea civilă pentru alegeri conștiente” este realizat de Centrul CONTACT, susținut financiar de Fundaţia Est-Europeană din resursele oferite de Suedia.

Dezbaterile publice electorale se desfășoară sub egida Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte, o platformă națională care reunește organizații neguvernamentale pentru monitorizarea procesului electoral și promovarea alegerilor corecte și transparente.

Mai multe informații despre activitatea Coaliției pot fi consultate pe site-ul oficial: www.alegeliber.md

Noua analiză a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) arată că bărbații candidați domină dezbaterile electorale, știrile și talk-show-urile, în timp ce femeile au fost vizibil marginalizate, având o prezență redusă și participând preponderent la posturi TV cu audiență scăzută și la ore de emisie nepopulare. Doar 28,6% dintre participanții la dezbateri au fost femei, deși acestea au reprezentat o parte semnificativă din listele electorale.

|

Analiza a inclus patru categorii de conținut mediatic difuzat în perioada 25 august- 14 septembrie 2025: dezbateri electorale, spoturi de campanie, talk-show-uri și știri. Monitorizarea s-a desfășurat pe 10 posturi de televiziune, urmărind măsura în care a fost asigurată o reprezentare echilibrată de gen: Exclusiv TV, Jurnal TV, Moldova 1, N4, Next TV, One TV, Pro TV Chisinau, R Live, TV8, Vocea Basarabiei TV.

Principalele concluzii ale studiului:                                                                            

• Prezență redusă în dezbateri: Doar 28,6% dintre participanții la dezbateri au fost femei, deși acestea au reprezentat o parte semnificativă din listele electorale. Adițional, durata totală a intervențiilor femeilor în dezbateri a constituit 37%.
• Marginalizare în știri: Din cele 796 de intervenții a candidaților și candidatelor, femeile apar în 44% dintre știrile difuzate, preponderent în roluri secundare- 55,9%, pe când bărbații se regăsesc majoritate în roluri principale ale emisiilor de știri- 67,7%. Adițional, constatăm că știrile  în care femeile sunt în prim-plan au fost difuzate pe posturi de televiziune cu audiență relativ scăzută și la ore cu audiență joasă. 
• Talk-show-urile politice au oferit femeilor o vizibilitate și mai redusă: Din cele 85 de emisiuni monitorizate, doar 35,5% dintre invitații principali și 25% dintre invitații secundari au fost femei. Acestea au participat la talk-show-uri difuzate de posturi TV cu audiență redusă și la ore de emisie nepopulare.
• Reprezentare inegală în spoturi electorale: Bărbații candidați au apărut în peste o treime din totalul spoturilor, în timp ce femeile au avut o pondere de 30%, fiind adesea incluse în spoturi mixte, unde bărbații au predominat. Partide precum BE ”Alternativa”, PP ”PAS” și BE ”Patriotic” au avut o reprezentare mai echilibrată a femeilor în spoturile lor.

Aceste constatări subliniază că femeile candidate sunt adesea excluse din spațiile unde se conturează agendele politice și unde se modelează percepțiile publice. O astfel de situație afectează în mod direct vizibilitatea și șansele electorale ale femeilor.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) monitorizează alegerile din perspectiva egalității de gen de peste 15 ani, contribuind la crearea de politici publice și campanii de informare menite să reducă prejudecățile și să încurajeze participarea egală a femeilor și bărbaților în viața politică. CPD este membru activ al Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte și contribuie la promovarea incluziunii în procesele electorale. 

Alegerile Parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie 2025 sunt extrem de importante - ele defininesc viitorul Republicii Moldova. În funcție de modul în care se va configura Parlamentul, vor exista mari schimbări politice, economice și sociale. Aceste alegeri vor avea un impact profund asupra modului în care republica se va dezvolta în următoarele decenii, în raport cu valorile sale interne și relațiile externe.

Alegerile Parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie 2025 sunt importante și pentru comunitățile persoanelor cu dizabilități și pentru cei 150,5 mii alegători cu dizabilități. Atitudinea societății și gradul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități este un idicator - „o hârtie de turnesol” pentru evaluarea nivelului democrației într-o societate.

Alianța INFONET, membră a Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte, în cadrul campaniei „Acces la vot pentru toți”, în parteneriat cu circa 10 organizații neguvernamentale și grupuri de inițiativă, monitorizăm Alegerile Parlamentare din 28.09.2025 din perspectiva incluziunii persoanelor cu dizabilități. În săptămâna 22-26 septembrie organizăm zilnic câte o conferință de presă și vom lansa câte un raport de evaluare pe dimensiunea de dizabilitate.

Astăzi vorbim despre paginile web ale concurenților electorali.

O pagină web accesibilă are un rol esențial în asigurarea dreptului tuturor cetățenilor de a accesa informația în mod egal, indiferent de abilitățile lor fizice, senzoriale sau cognitive. În context electoral, site-urile partidelor și ale candidaților reprezintă principala sursă oficială de informare pentru alegători. Dacă aceste pagini nu respectă standardele de accesibilitate, persoanele cu dizabilități de vedere, auz sau mobilitate sunt excluse din procesul democratic, având acces limitat la programe, mesaje și informații utile. Accesibilitatea nu este doar o cerință tehnică, ci o chestiune de incluziune socială și de respectare a drepturilor umane fundamentale. De asemenea, site-urile accesibile îmbunătățesc experiența pentru toți utilizatorii: sunt mai ușor de navigat, mai clare și mai bine structurate. Astfel, asigurarea accesibilității web nu doar elimină bariere, ci consolidează transparența, încrederea și participarea cetățenilor la viața publică și politică.

Un grup de experți pe dimensiunea de dizabilitate au evaluat paginile web ale celor 23 de partide - concurenți electorali la Alegerile Parlamentare din 28 septembrie 2025. Raportul a fost compilat în perioada 29.08.2025 - 22.09.2025.
Iată câteva concluzii preliminare:

Concluzii generale:

1. Nivelul general de conformitate cu WCAG este scăzut

Analiza site-urilor concurenților electorali pentru Alegerile Parlamentare 2025 arată că nivelul general de conformitate cu standardele internaționale de accesibilitate web (WCAG) este scăzut. Doar câteva partide au atins scoruri acceptabile, cum ar fi Partidul Acțiune și Solidaritate (77%) sau Partidul Social-Democrat European (71%), însă marea majoritate a site-urilor se situează sub pragul de 50%. Acest lucru arată lipsa unei abordări sistematice și consecvente privind accesibilitatea digitală. În condițiile în care tehnologia este principala cale de comunicare politică, deficiențele în accesibilitate duc la excluderea indirectă a persoanelor cu dizabilități din dezbaterile publice și procesele electorale. Este evident că majoritatea actorilor politici tratează accesibilitatea ca pe o chestiune secundară, deși ea reprezintă o obligație morală și un element-cheie pentru asigurarea egalității de șanse. În lipsa unor intervenții corective, o parte semnificativă a electoratului nu va putea beneficia de acces egal la informație, ceea ce afectează inclusiv transparența și credibilitatea procesului electoral.

2. Problemele comune și utilizarea incorectă a ARIA și a landmark-urilor

Este îngrijorător faptul că majoritatea problemelor de accesibilitate identificate se repetă constant pe aproape toate site-urile analizate. Printre cele mai frecvente deficiențe se numără: lipsa denumirilor accesibile pentru linkuri și butoane, contrastul insuficient între text și fundal, absența etichetelor corecte la câmpurile de formular și structura deficitară a titlurilor. În plus, utilizarea atributelor ARIA și a landmark-urilor este deseori incorectă, ceea ce nu facilitează, ci mai degrabă complică navigarea pentru utilizatorii de cititoare de ecran. În loc să ofere o structură semantică clară, multe pagini transmit semnale contradictorii tehnologiilor asistive, ceea ce generează confuzie și limitează accesul la conținut. Această situație demonstrează lipsa de expertiză tehnică și de responsabilitate din partea celor care gestionează comunicarea digitală a partidelor. În context electoral, unde accesul rapid și corect la informație este vital, asemenea greșeli nu doar că îngreunează experiența digitală a persoanelor cu dizabilități, dar și compromit principiul de incluziune.

3. Lipsa instrumentelor de accesibilitate și utilizarea documentelor inaccesibile

O altă concluzie majoră este că niciunul dintre site-urile analizate nu oferă instrumente dedicate accesibilității web. De exemplu, nu există implementate funcții precum widget-uri sau butoane de accesibilitate (care permit ajustarea contrastului, mărimea textului sau navigarea simplificată), instrumente considerate bune practici în domeniul digital. Mai mult ca atât, în conținutul publicat se observă utilizarea frecventă a documentelor în format PDF, care în multe cazuri nu sunt optimizate pentru cititoare de ecran. Și mai problematic este faptul că unele site-uri publică documente esențiale în format de imagine, complet inaccesibile pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Astfel de bariere digitale împiedică alegătorii să acceseze programele electorale, comunicatele oficiale sau alte informații de interes public. Această situație nu reflectă doar lipsa de conformitate tehnică, ci și lipsa unei culturi organizaționale orientate spre incluziune. Pentru ca procesul electoral să fie cu adevărat democratic și participativ, este necesar ca partidele și candidații să asigure publicarea materialelor într-un format accesibil tuturor cetățenilor, indiferent de abilități.

Concluzii specifice:

- Din cele 23 de partide: au pagine web - 14 si Facebook  – 9 partide, blocuri sau candidați.

- Nici una dintre paginile web nu este conformă standardelor internaționale de accesibilitate web (WCAG).

- Scorul mediu de accesibilitate al site-urilor candidaților este de aproximativ 44%, ceea ce reflectă un nivel scăzut de conformitate cu standardele WCAG.

- Principalele probleme și frecvența lor:

1) Linkurile nu au denumiri accesibile – apare la cel puțin 10 dintre site-uri.

2) (cititoarele de ecran citesc doar „link”, fără a oferi context).

3) Elementele de titluri nu sunt structurate corect – la 7 site-uri.

4) Butoanele nu au o denumire accesibilă – la 6 site-uri. (cititorul de ecran anunță doar „buton”, fără a transmite funcția).

5) Contrast insuficient între text și fundal – la 5 site-uri. (afectează lizibilitatea pentru persoane cu deficiențe de vedere).

6) Lipsa landmark-urilor sau utilizarea incorectă a acestora – la 5 site-uri. (lipsa structurii semantice <header>, <main>, <footer> îngreunează navigarea asistată).

- Niciunul dintre site-urile analizate nu oferă instrumente dedicate accesibilității web. De exemplu, nu există implementate funcții precum widget-uri sau butoane de accesibilitate (care permit ajustarea contrastului, mărimea textului sau navigarea simplificată).

- În conținutul publicat se observă utilizarea frecventă a documentelor în format PDF, care în multe cazuri nu sunt optimizate pentru cititoare de ecran. Și mai problematic este faptul că unele site-uri publică documente esențiale în format de imagine, complet inaccesibile pentru persoanele cu deficiențe de vedere.

Recomandări preliminare:

1. Concurenții electorali sunt îndemnați ca, pe viitor, să asigure accesibilitatea paginilor web oficiale.

Se recomandă ca toate partidele, blocurile electorale și candidații independenți să asigure conformitatea site-urilor cu Web Content Accessibility Guidelines (WCAG 2.1), nivelul AA. În prezent, scorul mediu de accesibilitate al site-urilor este de doar 44%, ceea ce indică un nivel scăzut și neuniform de conformitate. Respectarea standardelor ar elimina problemele recurente identificate (linkuri și butoane fără denumiri accesibile, titluri structurate incorect, contrast insuficient, lipsa landmark-urilor) și ar facilita accesul persoanelor cu dizabilități la informațiile electorale.

2.  Crearea și publicarea de conținut digital accesibil.
Este necesar ca documentele electorale să fie publicate în formate accesibile, evitând utilizarea imaginilor sau PDF-urilor inaccesibile. Documentele PDF trebuie etichetate corect pentru cititoarele de ecran, iar materialele vizuale trebuie să fie însoțite de text alternativ descriptiv. De asemenea, se recomandă integrarea unor widget-uri sau butoane de accesibilitate care să permită utilizatorilor ajustarea contrastului, modificarea dimensiunii textului și navigarea simplificată.

3.  Instruirea echipelor tehnice și instituționalizarea accesibilității să fie respectată ca cerință obligatorie.

Partidele politice trebuie să își instruiască echipele de comunicare și dezvoltatorii web în domeniul accesibilității digitale. În același timp, Comisia Electorală Centrală ar trebui să stabilească cerințe minime obligatorii de accesibilitate pentru paginile web și materialele online ale concurenților electorali. Implementarea unui mecanism de monitorizare și raportare ar consolida transparența, ar preveni excluderea persoanelor cu dizabilități și ar garanta participarea egală a tuturor cetățenilor la procesul electoral.

Această publicație este realizată în cadrul proiectul „Alegeri libere și incluzive – precondiție pentru incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități și pentru o democrație funcțională în Republica Moldova”, implementat de Alianța INFONET și susţinut financiar de Fundaţia Est-Europeană din resursele oferite de Suedia. Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene și Suediei.