Liber la cenzura in Republica Moldova
Directorii celor mai importante edituri din Republica Moldova, cot la cot cu scriitorii si ONG-isti, protesteaza fata de un proiect de lege care da liber cenzurii. Uniunile Scriitorilor din Romania si din Moldova sustin demersul colegilor de breasla.
Directorul Editurii Cartier crede ca "Zona" lui Tarkovski s-a mutat in Republica MoldovaDirectorul Editurii Arc, Iurie Birsa, al Editurii Prut International, Oleg Bodrug, al Editurii Epigraf, Oleg Bujor, al Editurii Museum, Iurie Colesnic, al Editurii Cartier, Gheorghe Erizanu, al IEP Stiinta, Gheorghe Prini, si directorul Editurii Litera, Anatol Vidrascu, sunt semnatarii unei scrisori de protest. Subiectul acestuia este un proiect de lege, “pentru modificarea si completarea Legii nr. 939-XIV din 20 aprilie 2000 cu privire la activitatea editoriala”, deja votat, in prima lectura, de Parlamentul Republicii Moldova.
Unul dintre cele mai controversate pasaje ale acestuia suna astfel: “Se interzice editarea literaturii care contine contestarea si defaimarea statului si a poporului, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenta publica, precum si alte manifestari ce atenteaza la regimul constitutional”.
Editorii au mai fost pusi pe jar si de faptul ca in aceeasi lege se interzice cenzurarea lucrarilor. Pe de alta parte, ei sunt de parere ca anumite “stipulari sunt absolut ilegale din motivul ca impun o discriminare economica a cetatenilor Republicii Moldova pe principii corporative si impun o concurenta economica neloiala, situatia agravandu-se prin utilizarea inechitabila a banilor publici, mai ales ca acesti bani se aduna inclusiv prin impozitele platite de angajatii editurilor ignorate (ca persoane fizice) si de la institutiile editoriale si poligrafice (ca persoane juridice)”, se arata in scrisoare.
“Editurile au fost si sunt privite de guvernarea actuala ca un instrument ideologic. Nu intamplator, la inceputul anilor 2000 ei au intervernit in Legea activitatii editoriale cu interzicerea detinerii de catre un agent economic strain in cadrul editurilor moldovenesti mai mult de 49%. In acest proiect, aprobat in prima lectura de catre Parlamentul RM, acest punct a fost omis”, crede directorul Editurii Cartier, Gheorghe Erizanu.
El tine sa accentueze: “Ironia e ca aceeasi oameni au modificat legea atunci si acum. Si-au dat seama ca marii editori straini nu se imbulzesc la piata de carte din Republica Moldova. Era un punct mort aprioric. Comunistii se erijeaza in mari aparatori ai statalitatii Republicii Moldova. Si cred ca statul sunt ei. In cazul articolului cu pricina, unde au scos in prim-plan statalitatea, (daca e sa fac o paranteza, aceste enunturi sunt deja incluse in Codul penal al RM), atunci manualele de romana care mai apar acum vor trebui modificate cu “manual de limba moldoveneasca”, studiul lui Iorga “Basarabia, pamant romanesc”, “Doina” lui Eminescu, poezia lui Iulian Fruntasu “Tara mea” vor cadea sub incidentul acestui articol. Dupa mine, comunistii cred ca cetatenii care au mai ramas in RM citesc pe nerasuflate. Fals. Consumul de carte in RM este ca si in judetul Vaslui sau Gorj.
Dar mimarea unei activitati legislative, crearea unui haos in legislatie vor duce la o revizuire completa a legislatiei dupa 2014. Nu stiu cine va mai ajunge pana atunci. In ultimii ani comunistii au favorizat editurile de stat prin alocarea de bani in fiecare an. Nu conteaza daca este cadru legal sau nu. Acu si-l creeaza. In ultimii ani, la editurile de stat au aparut operele marilor ideologi ai literaturii sovietice, carti care sunt repartizate in bibliotecile din RM. Declaratia editorilor din RM este un strigat de disperare. Uitati la o margine de lume, aici incepe Zona. Iar stalkerii se ascund pe undeva. Resemnati si ei. Priviti de sus de la Bucuresti, priviti indiferent de la Bruxelles, priviti cu o pofta mesianica de la Moscova, cetatenii RM sunt lasati la cheremul si poftele comunistilor”, concluzioneaza Erizanu.
“Nu ma surprinde deloc acest lucru, cum nu ma mai surprinde de mult ce se intampla in Republica Moldova. In asemena cazuri, cand este vorba de presa sau de editare, singurul paragraf de lege ar trebui sa fie: este interzis sa interzici. Restul sunt supuse interpretarilor. Nimeni nu incearca sa faca din literatura o instigare la violenta. Iar in cazul literaturii, nu se pot aplica aceleasi principii ca in cazul manifestelor, afiselor lipite pe ziduri sau discursurilor in spatiul public. Asa, ar trebui sa scoatem, retrospectiv, din biblioteci, scoli si librarii, mii de opere, de la “Jurnalul unui opioman” al lui Thomas de Quincey, pana la “Duduca Mamuca” a lui Hasdeu sau “Poemul invectiva” a lui Bogza, ca sa dau doar cateva exemple”, subliniaza Nicolae Manolescu, presedintele Uniunii Scriitorilor, adaugind ca “un proiect de lege care implica cenzura presupune ca inainte de toate sa existe aceasta institutie a cenzurii. Eu sunt foarte optimist cand apar asemenea legi tampite care, tocmai prin caracterul lor irational, nu se pot aplica”.
“Este o problema politizata. Sigur ca se vor condamna operele, cartile si autorii care vor sustine in primul rand ca scriu in limba romana si carti care se considera aici, din punctul de vedere al autoritatii, ca submineaza calitatea Republicii Moldova. Apoi cartile care vor prezenta istoria adevarata a acestui teritoriu, a acestui pamant. Basarabia, pamant romanesc. Deci aici se tinteste. Asta se urmareste, sa se inchida gura acelor istorici, acelor scriitori si oameni de cultura care urmeaza ideea romanismului aici in Basarabia”, e de parere Arcadie Suceveanu, vicepresedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. El subliniaza si problemele imediate ridicate de proiectul de lege: “Editorii nu vor tipari manuale de limba si literatura moldoveneasca. Si in felul asta, editorul Prut International va trebui sa disponibilizeze o suta de lucratori”.
“Modificarile pe care vrea sa le aduca Parlamentul Republicii Moldova Legii nr. 939-XIV, cu privire la activitatea editoriala, sunt foarte ciudate. Pe de o parte, un articol de lege globalist, “european” - persoanele straine pot desfasura activitati editoriale cu drepturi depline pe teritoriul Republicii Moldova. Pe de alta parte, un articol de lege cu efect de cenzura. Oricat o sa para de ciudat, nu sunt de acord cu nici una dintre aceste doua modificari”, declara scriitorul Marius Ianus, redactor-sef al revistei “Stare de urgenta”, dedicata promovarii scriitorilor moldoveni.
El isi explica pozitia mai pe larg: “Din perspectiva faptului ca publicatiile, gandurile scrise si propagate in masa, sunt un act de cultura, iar cultura trebuie sa isi pastreze specificul national, ba chiar sa tina cu dintii de el in aceasta lume terna aservita banului anglo-saxon, as pastra legea care nu le da dreptul cetatenilor straini sa detina mai mult de 49% din actiunile caselor de editura si ale publicatiilor. Specific ca aceasta lege ma afecteaza si pe mine, in cazul revistei “Stare de urgenta”, dar o consider buna. Mai mult, as aplica o lege de genul asta si in Romania. A doua lege e clar o tampenie sovietica - literatura nu poate fi ingradita de nici un fel de restrictii, miezul literaturii adevarate e tocmai libertatea deplina a scriitorului. In concluzie, parerea mea e ca puterea comunista de la Chisinau abereaza din nou, isi cauta si isi gaseste de lucru producand aiureli, incearca sa le faca pe plac stapanilor de la Bruxelles, dar si celor de la Moscova si... da cu bata in balta de cate ori are ocazia”, pune Ianus punctul pe i.
Pozitia lui Mihail Vakulovski e si mai transanta: “Daca, sincer, nu ma intereseaza deloc soarta editorilor – de pe ambele maluri ale Prutului -, care-s niste escroci ordinari, ceva mai marsavi chiar si decat vamesii si politistii. Desi nascut in URSS/R. Md, am publicat doar cartea de debut la Chisinau, in rest – a fost mult mai simplu si mai convenabil sa-mi editez cartile (si traducerile) in Romania, asa ca n-ar trebui sa ma intereseze legea cu privire la activitatea editoriala si modificarile propuse de pres. parlamentului Md”.
Vakulovski schimba macazul cand e vorba de autori, specificand: “Ma intereseaza insa scriitorii basarabeni, iar modificarile asupra carora se insista sunt penibile, penale, revoltatoare si analfabete. Se vede clar ca oamenii astia care fac legi despre literatura habar n-au ce e literatura. Apoi nu stiu nici istorie, nici politica; nu-si amintesc ce s-a intamplat cand s-a interzis ceva, ca fructul oprit e dorit? Ca URSS a cazut cand a fost interzis alcoolul? Sa interzica exprimarea libera, sa vada ce iese, sa ne distram, prieteni, sa apara edituri si reviste samizdat publicate in subsolurile de la Ciocana, Posta Veche si Telecentru, sa reinvie Planeta Moldova!”, se revolta scriitorul si fondatorul Tiuk! Mihail Vakulovski.
“Ceea ce ma izbeste de la bun inceput este lipsa unei legaturi clare a acestui proiect cu realitatea culturala din Republica Moldova. Or, dupa cum prea bine se stie, specia cititorului de carte e pe cale de disparitie. Se cumpara si se citeste foarte putin. Cartile sunt editate in tiraje foarte mici care, de obicei, in cazul prozei, nu depasesc o mie de exemplare, iar in ce priveste poezia, doua sute sau cinci sute. O carte care se vinde intr-un tiraj de o mie de exemplare se considera un bestseller. Din pacate insa, avem foarte putine exemple in acest sens. Pana si marii scriitori basarabeni apar in tiraje derizorii. Sistemul de librarii e la pamant. Fondul de carti al bibliotecilor, mai ales al celor din spatiul rural, este destul de saracacios. In aceste conditii, oare cine mai stie ca dupa 1990 incoace au aparut cateva generatii de scriitori? Aceasta fiind situatia, mi se pare de neinteles politica statului in domeniul editorial. In loc sa sprijine editurile ca sa ajunga la un public cat mai larg, le pun piedici serioase. Asa cum se intampla si cu acest proiect de lege care are menirea de-a favoriza editurile de stat”, explica dramaturgul Dumitru Crudu.
“In felul acesta, statul nu face nimic altceva decat sa-si subordoneze productia editoriala si s-o transforme intr-un mijloc de propaganda ideologica. Adica, le dam bani doar celor care ne impartasesc ideile, iar cei care gandesc altfel ar trebui sa fie prigoniti. Parerea mea este ca aceasta lege ar trebui sa fie suspendata pentru ca va instaura cenzura si dictatura unui singur punct de vedere in domeniul editorial. Cu acest proiect de lege ne intoarcem catinel in Uniunea Sovietica. La fel se intampla si in domeniul cinematografic, unde nu sunt sprijinite proiectele studiourilor independente, ci doar studioului de stat Moldova-film. Sper ca, totusi, proiectul asta sa nu treaca. Ca sa mai putem citi ceea ce ne place, si nu ceea ce ne impun altii.”, conchide scriitorul.
“Sa introduci genul asta de cenzura dictatoriala imi suna a 1950. Se vorbeste prea mult si rezultate nu prea sunt. Nu exista o urmarire germanica a acestor reguli; or fi ei mai primitivi, politicienii care conduc Basarabia si incearca sa controleze niste lucruri care le scapa de sub control. Nu cred ca e o initiativa strict basarabeana, imi aduce aminte de institutiile care se ocupau de rusificarea cuvintelor romanesti ca sa demonstreze ca sunt doua limbi diferite, e o campanie tipic comunista”, crede prozatorul Mitos Micleusanu, precizand ca nu trebuie supraestimata.
“Cu introducerea acestei legi nu fac decat sa atate mai tare niste problematici, are ecouri medievale, n-o sa degenereze mai mult de atat, ca vor fi stransi la perete”, e optimist cofondatorul Planetei Moldova. “Noua lege cu pricina are, cred eu, cel putin doua probleme grave. Una este legata de gestionarea banilor. Adica banii statului se dau doar la edituri “de stat”. Nu sunt “banii statului”, ci banii contribuabililor, deci toate editurile ar trebui sa aiba sanse egale in a accesa aceste fonduri care vin sa sprijine activitatea editoriala”, crede scriitorul Vasile Ernu, membru in boardul Asociatiei Editorilor din Romania.
“A doua problema grava este cea legata de noul alineat din paragraful 14. Cum adica: “Se interzice editarea literaturii care contine contestarea si defaimarea statului si a poporului”? In acest caz, mai toti amicii mei scriitori din R. Moldova vor fi interzisi, de la fratii Vakulovski la Dumitru Crudu si de la Iulian Ciocan la Mitos Micleuseanu. Practic, este un instrument de control, iar sub incidenta acestei legi va cadea orice text sau scriitor pe care puterea il considera incomod”, arata Ernu defectele proiectului de lege.
Critica pe baze legale
Nici in ceea ce priveste organizatiile neguvernamentale, reactiile critice la adresa acestui proiect de lege nu au intarziat sa apara. Ioana Avadani, de la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), este de parere ca “o astfel de interdictie de publicare echivaleaza cu un act de cenzura - care este oricum interzisa, in virtutea aceleiasi legi, ceea ce ar crea o inconsecventa legislativa. Faptele incriminate sunt, probabil, sanctionabile sub alte legi ale statului moldovenesc. Ca atare, mecanismul ar trebui sa fie altul: se incrimineaza faptele prin lege (Cod penal sau legislatie antidiscriminare) si daca, ulterior publicarii, se constata ca aceste fapte au fost comise, se sanctioneaza autorul - in baza unui act judecatoresc.
Orice interdictie de publicare apriori este, cum spuneam, un act de ceznzura si lasa la liberul arbitru al editorului o decizie care ar trebui sa fie apanajul Justitiei. Se introduce astfel un element de arbitrar, care permite dublul standard in materie de publicare si diminueaza predictibilitatea legii - element fundamental al statului de drept.” “In plus, <> este de sorginte comunista - este o exprimare vaga, care poate acoperi orice abuzuri ale insusi statului care se cere protejat . Defaimarea unei entitati neanimate (statul, natiunea, eroii etc.) nu este recunoscuta ca delict de legislatia europeana, care considera ca astfel de entitati nu au constiinta, deci nu sufera lezari ale demnitatii”, a mai precizat pentru cotidianul.ro directoarea executiva a CJI.
Dupa parerea lui Mircea Toma, presedintele Agentiei de Monitorizare a Presei “Academia Catavencu”, proiectul de lege “ataseaza unor limitari acceptate ale libertatii de exprimare - <<indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala sau religioasa, incitarea la discriminare>> si, respectiv, la - alte cateva care sunt extrase din arsenalul regimurilor totalitare: <>, <> sau <>.
Separatismul teritorial si regimul constitutional sunt subiecte care trebuie sa fie acceptate in dezbaterea publica; referirea la <> ar permite oricarui demnitar acuzat de coruptie sa se considere ca reprezentant al statului si sa invoce legea pentru a cenzura vocile critice; ambiguitatea din formularea <> - care incheie apoteotic articolul de lege - expune libertatea de exprimare, arbitrariului: orice poate deveni, practic, motiv de interzicere a activitatii editoriale. Republica Moldova se intoarce, cu aceasta lege, in timp, iar politic, se indeparteaza de Europa. In Romania, o asemenea lege s-ar putea numi legea anti Cioran si Patapievici”, accentueaza Toma.
