Interviuri

Interviu cu Pavel Postică, jurist al Asociaţiei „Promo-LEX”

Cum a evoluat situaţia în vederea asigurării dreptului la libera circulaţie în Transnistria după publicarea raportului Asociaţiei „Promo-LEX” din 2008, în care au fost punctate impedimentele din calea realizării acestui drept fundamental al omului?

- La 25 iulie 2008, Promo-LEX a lansat un studiu cu privire la realizarea dreptului la libera circulaţie în regiunea de est a Republicii Moldova, în care am încercat să ne expunem opinia vis-a-vis de multiplele probleme cu care se confruntă populaţia din regiunea transnistreană în vederea realizării dreptului la libera circulaţie. Aceste probleme am încercat să le aducem constant în vizorul organelor competente de a le soluţiona, precum şi opiniei publice, prin intermediul publicaţiilor, comunicatelor de presă, interviurilor etc. În prezent, suntem nevoiţi să constatăm că situaţia nu a fost schimbată esenţial şi că problemele reflectate în acel studiu, în mare parte, persistă până la momentul de faţă. Şi aici putem spune că responsabilitatea cea mai mare în vederea soluţionării acestor probleme este pe seama autorităţilor constituţionale, deoarece multe probleme sunt generate de imperfecţia cadrului normativ existent în Republica Moldova. 

În ce domenii se atestă cele mai mari probleme?

- Dreptul la libera circulaţie nu poate fi examinat separat, el având tangenţă cu multe alte drepturi garantate de legislaţia naţională şi tratatele internaţionale. Mai mult ca atât, realizarea acestui drept ţine de patru părţi componente, cum sunt circulaţia persoanelor, mărfurilor, serviciilor şi capitalului. Nu putem şi nu ar fi corect să încercăm să comparăm problemele existente între aceste domenii, spunând că aici sunt probleme mai mari, iar dincolo puţin mai mici. Este evident că această comparaţie, din start, este subiectivă. Totuşi, la momentul de faţă, în legătură cu criza economică, se atrage o atenţie sporită garanţiilor sociale şi din acest considerent, nu cred ca voi greşi dacă voi spune că problemele ce ţin de asigurarea cu pensii pentru limita de vârstă şi problema indexării depunerilor băneşti lovesc într-o parte mai mare a populaţiei din regiunea transnistreană. Totuşi şi documentarea cu acte de identitate a persoanelor născute în regiune după conflict este în opinia noastră destul de dubioasă, iar consecinţele acestei situaţii la moment sunt destul de greu de prognozat. 

Care dintre actele normative ale Republicii Moldova îi discriminează pe locuitorii din stânga Nistrului, la părerea dvs.?

- Am făcut deja referire la problemele ce ţin de asigurarea cu pensii pentru limita de vârstă, indexarea depunerilor băneşti, recunoaşterea actelor de stare civilă. Aş mai adăuga aici şi problema trecerii bunurilor de către persoane fizice prin posturile vamale interne. Spre exemplu, dacă un cetăţean face cumpărături la Chişinău, unde unele produse ar fi mai ieftine şi merge cu ele la domiciliu la Bălţi nu întâmpină niciun fel de dificultăţi, indiferent de preţul acestor cumpărături. Dar când vine vorba de traversarea aşa-zisei frontiere administrative care desparte teritoriile controlate de autorităţile constituţionale şi cele din regiunea transnistreană apar diverse probleme, atât pentru locuitorii localităţilor limitrofe, cât şi pentru cei care nu locuiesc în aceste teritorii. Dacă pentru prima categorie de persoane menţionată după publicarea studiului au fost efectuate rectificări şi ele ar fi în drept să transporte bunuri în sumă de sub 200 euro fără achitarea unor taxe, atunci pentru restul cetăţenilor situaţia rămâne în suspans şi ei ar urma să achite taxe de la cota zero. Evident, nu se pune în discuţie necesitatea monitorizării segmentului respectiv pentru a evita abaterile de la legislaţie, dar sunt sigur că ele pot fi efectuate prin alte modalităţi decât cele interdictive. Spre exemplu, realizarea bunurilor aduse din regiunea transnistreană de către agenţi economici fără achitarea taxelor cuvenite urmează a fi sancţionate, or, aceste abateri pot fi depistate de organele de drept la aceşti agenţi economici fără a interzice şi a bloca traficul produselor din regiune. 

Cu ce probleme se confruntă posesorii de autoturisme cu numere de înmatriculare transnsitrene?

- Şi această problemă necesită o examinare destul de minuţioasă, deoarece, în opinia mea, are două părţi componente. De iure, circulaţia unor astfel de automobile pe teritoriul ţării este interzisă, precum este interzisă şi circulaţia unor astfel de automobile în afara teritoriului vizat. De facto, autorităţile nu întreprind nicio măsură în vederea stopării acestui fenomen negativ. Totodată, urmează să atragem atenţia la faptul că autorităţile constituţionale au rămas indiferente şi fără atitudine faţă de această problemă pe parcursul a 19 ani, perioadă în care populaţia din regiune a fost obligată să existe în baza regulilor impuse de autorităţile secesioniste, iar o altă parte din populaţia ţării şi a Ucrainei au utilizat aceste carenţe, inclusiv, în scop de profit. Ţin să atrag atenţia la faptul că fosta guvernare a iniţiat unele modificări în această problemă, dar din diverse motive iniţiativele nu au fost duse la capăt, au fost secretizate şi nu se cunoaşte nimic despre soarta lor. Acest aspect, trebuie să fie luat în calcul de prezenta coaliţie de guvernământ şi sper în viitorul apropiat să vedem o soluţie şi în această problemă, care fiind lăsată în voia soartei va conduce la urmări destul de nefaste, în joc fiind bunurile (autoturismele) a peste 160 000 de persoane. 

Care este situaţia locuitorilor satelor aflate sub jurisdicţia Chişinăului, proprietari ai loturilor de pământ dincolo de traseul Râbniţa - Tiraspol?

- Din informaţiile de care dispunem de la aceste persoane, situaţia nu s-a schimbat. Există riscul ca acestora să li se interzică accesul către terenuri. Posturile de control amplasate pe traseu de către autorităţile secesioniste nu au fost lichidate. Prin urmare, există pericolul ca în sezonul agricol 2010 ţăranii să fie impuşi de situaţie să plătească taxe ilegale pentru a putea prelucra terenurile. 

Ce atitudine are actuala guvernare faţă de încălcarea dreptului la libera circulaţie în Transnistria, ce măsuri trebuie să fie luate şi de ce instrumente dispune Chişinăul pentru soluţionarea problemei?

- Cred că este prea devreme pentru a face unele concluzii privind efectul măsurilor întreprinse de actuala guvernare. Cert este că problemele legate de conflict şi efectele acestuia sunt pe agenda autorităţilor. Aş face o comparaţie spunând că reprezentanţii actualei guvernări sunt mai deshişi publicului în prezentarea problemelor nemijlocite abordate. Dacă reprezentanţii fostei guvernări spuneau că au discutat soluţionarea conflictului, atunci actualmente se indică şi care probleme au fost puse în discuţie şi trebuie să menţionăm că problema dreptului la libera circulaţie, pe lângă alte probleme, este prezentă practic la orice dialog sau discuţie în legătură cu conflictul. Referitor la măsuri, nu am decât o sugestie. Conflictul transnistrean este un ghem imens de probleme, care nu vor putea fi soluţionate niciodată în ansamblu. Mai mult ca atât, problemele sunt create atât de autorităţile secesioniste cât şi de cele constituţionale. Din acest considerent, trebuie de analizat fiecare problemă în parte, de stabilit cauzele şi condiţiile ce o favorizează şi de întreprins acele măsuri care ar duce la soluţionarea acesteia. Aş aduce un exemplu: ce alte măsuri trebuie să întreprindă autorităţile pentru a achita pensia locuitorilor din regiune, decât să revizuiască cadrul normativ care, momentan, blochează această posibilitate. Soluţia este simplă, doar dorinţă şi atitudine să fie. Evident, nu trebuie să neglijăm nici aspectul financiar, însă, în opinia mea, acesta din urmă nu este cel mai important când vorbim despre probleme legate de realizarea unor drepturi.

„Eram ruşinea continentului european cu o conducere comunistă, dar şi acum batem pasul pe loc la libertate”, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Basarabeni din România

Republica Moldova la intersecţie de ani – sondaj Info-Prim Neo

„Eram ruşinea continentului european cu o conducere comunistă”, a declarat Dan Caranfil, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Basarabeni din România pentru Info-Prim Neo. Căderea regimului comunist de la Chişinău este cel mai mare succes al R. Moldova în anul 2009, însă şi acum republica mai bate pasul pe loc la capitolul libertate.

Un succes al anulul 2009 este revenirea ţării la democraţie care este lucru incotestabil. Însă R. Moldova, din păcate încă bate pasul pe loc la capitolul libertate, şi anume libertatea presei, libertate economică, libertatea circulaţiei, spune Dan Caranfil.

„În continuare avem vize cu Romania şi Uniunea Europeană. Dezvoltarea economică, un aspect primordial pentru o ţară săracă, este înlocuită cu discuţii sterile despre etnii sau limbă. Am irosit prea multă energie pentru lucruri inutile şi R. Moldova s-a concentrat prea puţin pe problemele reale”, menţionează Dan Caranfil.

Potrivit lui, o altă realizare este liberalizarea circulaţiei la frontieră. „Sper ca regimul de la Chişinău să reuşeasca negocierea liberalizării circulaţiei în UE pentru toata ţara într-un timp cât mai scurt.

Dan Caranfil afirmă că schimbarea de regim în ţară s-a realizat prin munca tinerilor şi căcă tinerii aflaţi la studii în România au datoria de a-i ajuta pe cei de acasă. „Vrem ca după ce ne finalizăm studiile să ne întoarcem acasa şi să contribuim la dezvoltarea ţării. Aceasta este singura şansă reală şi corectă pentru noi toţi, însă condiţia care se impune este să avem un mediu în care să putem creşte”. „Suntem născuţi pe acest pământ, iar satul, oraşul de unde ne tragem este locul nostru natal”, spune Dan Caranfil.

Pentru 2010, tinerii basarabeni îşi doresc ca părinţii lor să poată veni în vizita în Romania oricând, fără bariere. Ei îşi mai doresc ca R. Moldova să se orienteze clar spre UE. „Dacă tot pendulăm între Est şi Vest, este ca şi cum facem un pas înainte şi unul înapoi. S-a schimbat guvernarea şi aşa ar trebui să rămână pentru următorii 4 ani. Starea de instabilitate dăunează tuturor”, afirma Dan Caranfil.

Tinerii veniţi la studii în România sunt ambiţioşi, puternici, deştepţi şi vor să le demonstreze părinţilor şi tuturor celor de acasă că pot aduce valorile europene în R. Moldova, spune el.

Olga Bondari, secretar general al Asociaţiei Tinerilor Basarabeni din Iaşi, spune că, spre deosebire de anii precedenţi, s-a pus mare accent pe promovarea tinerilor în diversele activităţi şi instituţii ale statului.

„Din punct de vedere economic consider un succes faptul că R. Moldova continuă să plătească integral salariile şi pensiile, chiar dacă situaţia este foarte precară”, spune Olga.

Printre succesele anului 2009 în R. Moldova, tinerii basarabeni au mai menţionat şi faptul că nu s-a mai furat bradul de Crăciun, Teatrul Eugene Ionesco din capitală are, în sfârşit, un sediu. Câteva filme moldoveneşti au fost premiate la diverse festivale.

Printre eşecurile anului 2009 se regăseşte lipsa de toleranţă din partea unor reprezentanţi ai bisericii faţă de minorităţile naţionale din republică, precum şi lipsa unui bust al lui Grigore Vieru la Chişinău, în momentul în care exista deja în două oraşe din Romania.

Sursa Info-Prim Neo

IDIS Viitorul este o instituţie cu o vizibilitate foarte bună în presa, care desfăşoară diverse proiecte. Povesteşte-mi pe scurt, cum aţi ajuns la ideea realizării proiectului “Stimularea responsabilităţii civice în cadrul campaniei electorale din 2009””?

Într-adevăr, IDIS „Viitorul” se bucură de o vizibilitate foarte bună, şi nu doar în spaţiul mediatic. IDIS a devenit un brand care a depăşit deja cadrul Republicii Moldova. Şi asta nu doar fiindcă de mai bine de 16 ani desfăşoară diferite proiecte, organizează conferinţe şi distribuie comunicate de presă, dar fiindcă are o contribuţie majoră la formularea politicilor socio-economice.

Unul din departamentele noastre, pe care îl numim Societate competitivă, se ocupă, printre altele, şi de desfăşurarea campaniilor pe subiecte sensibile. În 2003, IDIS a gestionat o campanie de promovare a descentralizării efective şi autonomiei locale. În 2005, tot IDIS şi-a direcţionat eforturile pentru a spori rata de participare la alegeri, tot în cadrul unei campanii. Sloganele de atunci erau: „Alege ziua de mâine cu votul de azi”, „Tu faci (in)diferenţa”, „Cere acum schimbări democratice”.

Era şi firesc să continuăm iniţiativele noastre de a promova votul conştient şi de a monitoriza ţinerea legăturii dintre promisiunile electorale şi acţiunile ulterioare ale noilor-aleşi. Iată de ce colegii mei au decis să elaboreze un concept de campanie, care a „câştigat” un tender al Comisiei Europene.

În Moldova s-au desfăşurat mai multe campanii sociale. Care crezi că este contribuţia lor la educaţia societăţii?

Campaniile sociale au început a fi desfăşurate în Republica Moldova relativ recent, prin „mijlocirea” organizaţiilor internaţionale. Astfel, agenţiile de publicitate şi casele de producţie au trebuit să înveţe din mers cu ce se mănâncă publicitatea socială.

Cert e că iniţiativele sociale cresc nivelul de informare, de cunoştinţe, promovează practici pozitive. O campanie de succes are impact. Or, impactul este cuantificat: numărul de persoane care ştiu cum se transmite HIV-SIDA, ştiu numărul liniei fierbinţi anti-trafic sau că spălatul pe mâini este necesar.

Continuarea interviului pe blogul Eden Design