Interviuri

Necunoscute sunt căile activismului civic. Cel mai important lucru este să ştii cum să culegi laurii şi roadele acestuia. De acest moment a înţeles şi Tudor Darie,  consilierul  Primului ministrul Republicii Moldova, care nu regretă că a făcut voluntariat , iar activitatea respectivă i-a adus doar oportunităţi.

Cînd ai inceput activitatea de voluntar şi în ce a constat ea?

În anul 2001, când am fost selectat în calitate de deputat junior în "Parlamentul Copiilor". După prima sesiune, împreună cu mai mulţi colegi de liceu, am creat un ziar şcolar "Glasul Copilului". Ulterior, ne-am asociat cu grupul de iniţiativă "Tineri pentru Tineri" şi organizam în şcolile din raionul Glodeni ore despre dauna fumatului. După doi ani "de muncă", în 2002 am primit şi un premiu pentru "Cel mai activ voluntar al anului 2002".

2. Ce presupune , în viziunea ta, voluntariatul?

Voluntariatul este o activitate în folosul societății pentru care voluntarul nu este remunerat financiar.

3. După parerea ta, la ce etapa este voluntariatul în RM?

Voluntariatul este o activitate cu rădăcini în Republica Moldova. Îmi aduc aminte de vremurile când eram elev în şcoala din sat... Pe atunci sătenii organizau zile de "clacă", în care majoritatea oamenilor din sat ieşeau pe un câmp, în apropierea unui iaz, şi făceau chirpici (material de construcție în formă de cărămidă, făcut din lut şi paie, uscat la soare şi nears). Cred că şi aceasta este o formă de voluntariat. După ce activitatea ONG a luat amploare în Republica Moldova, voluntariatul a cunoscut forme moderne de organizare - implicarea în cadrul grupurilor de iniţiativă, consilii locale, ziare şcolare, ONG-uri de tineret etc. Mai nou, avem şi o lege cu privire la voluntariat, care stabileşte instrumente de motivare a activității de voluntariat (este recunoscut ca stagiu de muncă şi, în viitor, ar putea însemna şi credite de studiu la universitate). În acest an, în toată republica a fost implementată cea mai mare activitate de voluntariat din istoria republicii noastre - "Hai, Moldova!", o acţiune ecologică, care a însemnat colectarea gunoiului timp de o zi. Deci, reieşind din cele enumerate mai sus, dar şi raportat la gradul de dezvoltare din alte ţări europene, cred că voluntariatul este la un nivel mediu de dezvoltare în Republica Moldova.

4. Ai avut ocazia să cunoşti voluntari din alte ţări?

Da, am interacţionat cu voluntari din mai multe ţări. Primii voluntari străini, pe care i-am cunoscut, au fost cei de la Corpul Păcii, care promovau cunoaşterea limbii engleze, modul de sănătos de viaţă etc.

5. Ce oportunităţi oferă această activitate?

Activitatea de voluntariat oferă oportunităţi extraordinare de a interacţiona cu alţi semeni, de a comunica, de a fi parte dintr-o echipă, de a-ţi asuma responsabilităţi etc. În acest mod, tinerii se pregătesc pentru viaţa de adult, contribuie la rezolvarea unor probleme concrete din comunitate şi la dezvoltarea societății.

Iuliana Mămăligă

- În campania electorală anterioară, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO) şi Centrul pentru Dezvoltarea Parteneriatelor au realizat studiul „Finanţarea partidelor politice în alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010”. Din câte cunosc, vă pregătiţi să faceţi publice rezultatele acestui studiu abia acum, de ce atât de târziu?

- Sunt 2 motive principale. Primul: cercetarea este destul de complexă, realizată într-un termen scurt, de 2-3 luni. Al doilea: constatările sunt foarte sensibile pentru societate.

Cercetarea dată este fără precedent nu doar în Moldova, dar şi în regiune, este una comprehensivă şi profundă. Sunt acoperite astfel de domenii ca: 1) analiza donatorilor partidelor (în baza listelor deţinute de CEC şi informaţiilor despre veniturile personale din declaraţiile publice); 2) evaluarea veniturilor în timpul campaniei şi a veniturilor în general (în baza informaţiei CEC); 3) analiza cheltuielilor; 4) monitorizarea cheltuielilor de facto pentru organizarea întrunirilor şi evenimentelor publice, publicarea materialelor electorale, apariţia publicităţii comerciale electorale şi a publicităţii ascunse, cheltuielile pentru personal etc. Dificultatea a constat în colectarea corectă a datelor observabile şi probarea calitativa a cheltuielilor de facto în comparaţie cu cele declarate la CEC.

Constatările şi concluziile cercetării atestă o stare alarmantă în domeniul finanţăii partidelor politice. Actualmente, partidele politice sunt puternic dependente financiar de un cerc îngust de donatori mari. Se pare că partidele politice nici nu doresc lărgirea cercului de donatori pentru că aceasta ar cere o responsabilitate mai mare în fata donatorilor – electori. Însă dependenţa financiară de un cerc îngust de donatori împiedica dezvoltarea unui sistem deschis de competiţie internă în partid, partidele în continuare sunt percepute foarte negativ (datele IPP si Galup creditează partidele pe ultimul loc, cu excepţia poliţiei). Partidele politice declara doar o parte a cheltuielilor pe care le suporta. După cum observaţi, aceste constatări sunt extrem de sensibile.

- Câtă transparenţă şi câtă legalitate a existat în finanţarea campaniei electorale trecute? La ce trebuie să ne aşteptăm de la campania electorală din anul acesta?

- Totul se cunoaşte în comparaţie cu alte state (ne putem compara cu Ucraina/Rusia sau să cu Olanda/Cehia) sau raportat la cerinţele legale actuale. Există anumită transparenţă, deşi nu este suficientă în condiţiile Moldovei pentru a crea un climat mai mare de încredere şi o responsabilitate mai adecvată a partidelor în fata cetăţenilor, suporterilor, membrilor de partid şi donatorilor, inclusiv, potenţialilor donatori. În cazul în care situaţia dată se va menţine, vom asista la degradarea în continuare a partidelor politice ca entităţi şi ca instituţii democratice, fără excepţii.

Cerinţele de raportare a veniturilor sunt sumare şi prea generale. În câteva rânduri, în ultimele alegeri parlamentare, partidele nu s-au conformat nici acestor cerinţe şi au neglijat somaţiile CEC-ului de a prezenta informaţiile prevăzute legal.

Analiza listelor donatorilor atestă donatori neautentici şi donatori cu lipsă de capacitate financiară pentru a dona. Prezenţa acestor categorii de donatori nu este una accidentală ci sistematică.

La capitolul de cheltuieli, o mare parte din acestea nu sunt raportate după cum se cere de Codul Electoral. Cheltuielile pentru personal, staff-ul electoral al partidelor, serviciile de consultanţă electorală, organizarea cercetărilor sociologice nu se raportează, practic, la 100%. Cheltuielile pentru materialele electorale şi organizarea evenimentelor publice, în special a concertelor, sunt raportate doar parţial. Estimările incluse în raport arată ca cheltuielile reale sunt, practic, duble faţă de cele raportate. Prin urmare, transparenţa cheltuielilor este puternic zădărnicită.

Regretabil, în alegerile locale generale, cel mai probabil, cheltuieli suportate de facto nu vor fi raportate pe deplin. De la ultimul scrutin electoral din noiembrie 2010, a trecut prea putin timp, doar câteva luni, astfel, recomandările elaborate în raport în vederea responsabilizării şi transparentizării mai adecvate a partidelor politice nu au fost preluate de factorii decizionali. Exista indici că nici la capitolul de venituri situaţia nu va suporta schimbări spre îmbunatăţire.

- Care sunt principalele deficienţe ale sistemului de finanţare a campaniilor electorale a partidelor şi candidaţilor independenţi?

- La capitolul de venituri, principalele deficiente sunt:

▪ plafonul de donatie care este prea mare (1,5 mln lei pentru persoane fizice). Plafonul prea mare stimulează dependenţa partidelor politice de donatori mari şi descurajează participarea mai larga a persoanelor şi a donatorilor mici, de aceea el trebuie micşorat de 100 de ori;

▪ doar 0,03% din persoanele înscrise în listele electorale fac donaţii, peste 80% din finanţele declarate ale partidelor politice fiind donate de câteva zeci de persoane. În realitate, deoarece cheltuielile sunt mai mari şi veniturile reale sunt mai ridicate, ponderea donatorilor mari este şi mai mare. Este necesar de lărgit baza de donatori a partidelor politice, inclusiv prin elaborarea mecanismelor fiscale de încurajare de direcţionare în aceste scopuri a unui procent din impozit;

▪ lipseşte finanţarea partidelor politice din partea statutului, în special, pentru susţinerea activităţii partidelor între alegeri şi pentru formularea platformelor şi propunerilor de politici. Aceasta face partidele politice vulnerabile şi dependente de unele cercurile economice.

La capitolul cheltuieli, principalele deficiente sunt:

▪ cerinţele de raportare a cheltuielilor nu sunt suficient de specifice şi concrete. Capacitatea CEC-lui de a monitoriza şi a impune conformarea la standardele respective este foarte redusă;

▪ CEC-ul nu deţine suficiente capacităţi pentru a colecta probe şi demonstra discrepanţa dintre cheltuielile reale şi cele raportate, inclusiv diferenţa în plăţile pentru remunerarea staff-ului electoral al partidelor, producerea materialelor electorale, organizarea evenimentelor publice etc;

▪ actorii societăţii civile şi părţile interesate nu pot iniţia acţiuni de sesizare la CEC şi alte organe abilitate privind încălcarea de către partidele politice a legislaţiei cu privire la raportarea cheltuielilor. La acest gen de sesizări au dreptul doar alţi concurenţi electorali;

▪ capacitatea CCA-ului de a monitoriza conformarea posturilor audiovizuale la cerinţele de a nu plasa mai mult de 2 minute de publicitate plătită pe zi nu este pusă în aplicare, unele posturi acceptă plata şi plasează mai multă publicitate directă.

- Cum comentaţi că partidele nu au declarat cheltuielile reale ale campaniei electorale şi nu au afişat datele unor donatori? Ce au de ascuns?

- Sunt mai multe motive, o lista neexhaustiva a motivelor pentru care partidele politice nu declara toate cheltuielile poate fi următoarea:

1. pentru că operează cu o parte din veniturilor nedeclarate, iar originea unei păpţi din venituri este dubioasă, este de provinienţă obscură sau din surse/donatori nedeclarate. Ipotetic, putem presupune că sunt banii necontabilizaţi în modul corespunzător, scoşi din circuitul comercial drept răsplată pentru clientelism/favoritism sau drept răsplată pentru protecţionism;

2. pentru că organele de supraveghere a corectitudinii în folosirea mijloacelor financiare în campania electorala (CEC, Inspectoratul Fiscal) nu manifestă interesul de a se implica, nu deţin instrumente (legale şi de resurse) adecvate şi sunt dependente de politicul care face jocul după regulile despre care vorbim. Totodată, societatea civilă este limitată să promoveze interesul public în vederea iniţierii acţiunilor în interesul public pentru a responsabiliza partidele politice;

3. pentru a evita critica din partea societăţii, dar şi din partea potenţialilor votanţi şi actualilor adepţi ai partidelor referitor la efortul financiar foarte mare suportat în lupta pentru putere. Este vorba despre un gen de ipocrizie politică, pentru că Moldova nu este o ţară înstărită, dar fiecare partid politic cheltuie câte zeci de milione de lei intro campanie electorala;

4. pentru că suntem captivii unor reguli de joc (stabilite în trecut, dar perpetuate de clasa politică actuală) ale politicului în care banii sunt sursa de putere. Este vorba despre o mentalitate sucită, improprie interesului public, iar societatea civilă şi societatea în ansamblu tolerează această situaţie;

5. pentru că liderii (exponenţii) partidelor doresc să deţină pârghii de influenţă financiară în partid, deţinerea controlului asupra finanţelor nedeclarate creează dependenţa adepţilor, membrilor şi votanţilor partidului de conducere, defavorizează competiţia internă, deci, satisface status-quo-ul conducerii actuale.
Unele partide nu au afişat în general lista donatorilor săi. Cred că, în afară de argumentul invocat precum că acestea s-ar teme de consecinţe negative, mai real pare a fi argumentul că partidele ar dispune de bani de provinienţă nedeclarată.

- De ce ne deranjează, în general, faptul că partidele nu asigură transparenţa finanţării procesului electoral? Trebuie să înţelegem că finanţările neoficializate comportă riscuri, pericole pentru om şi societate?

- Finanţele sunt un element important în activitatea partidelor politice, prin urmare, opacitatea partidelor cultivă lipsa de încredere a cetăţenilor în acestea (sondajele arată cel mai mic nivel de încredere, după poliţie), descurajează democratizarea prin competiţia internă şi colegialitate în luarea deciziilor în cadrul partidelor politice.

În general, observam rezistenţă la procesul de democratizare prin transparentizare a finanţelor gestionate. Partidele politice netransparente procreează aceleaşi reguli de funcţionare în stat, în formarea şi funcţionarea instituţiilor statutului. Este grav şi inadmisibil. Riscurile sunt pentru întreaga societate.

- Am scos în titlul unei ştiri a Agenţiei Info-Prim Neo, publicată la 9 martie, o frază de-a Dumneavoastră care a trezit mult interes: „Un cerc foarte îngust de persoane finanţează toate partidele politice din Moldova”. Atunci fraza nu a avut continuare şi exemplificare, acum puteţi da mai multe detalii?

- Fraza dată este uşor de argumentat. Oficial, în jur de 700-800 persoane (în descreştere în ultimii ani) donează peste 50 mln lei (în creştere în ultimi ani) care constituie costul integral oficial al campaniei electorale, pentru toate partidele politice luate împreună. În baza datelor prezentate la CEC şi în urma unor analize matematice, deducem că mai puţin de 20% din donatori contribuie cu 80% din suma indicată. De altfel, în Moldova, numărul donatorilor este 0,046% din numărul cetăţenilor prezenţi la vot. În tarile dezvoltate, acesta cifra este de zeci de mii de ori mai mare, atingând cota de cel puţin 5-9%.

Deci, vreo 100 de persoane sau până la 15 persoane în fiecare partid (din 7-8 partide cu venituri importante) formează 80% din finanţele acestuia. În realitate, cheltuielile observate/reale sporeşte costul general al campaniei de cel puţin 2 ori, desigur, din contul contribuţiilor venite din partea donatorilor mari importanţi. Prin urmare, numărul finantaţorilor importanţi, care donează peste 80% din finanţele partidului în cadrul alegerilor nu este mai mare de până la 10 persoane pe partid.

Imaginaţi-vă, finanţele tuturor partidelor politice depind, în estenţă, de câteva zeci de persoane! Identitatea acestor persoane sau a cercurilor economice respective, în principiu, poate fi stabilită. Însă mai important este să promovăm politicile care vor reuşi pe termen mediu să elibereze partidele de această supra-dependenţă financiară de un cerc îngust de persoane.

Aceasta va face partidele politice mai democratizate. Scopul poate fi atins prin promovarea unui set de politici: a) plafonarea cuantumului donaţiei la un nivel de 100 de ori mai mic decât cuantumul actual; b) contabilizarea şi raportarea strictă a mijloacelor gestionate; c) acordarea subvenţiilor din bugetul de stat (respectând condiţia anterioară), d) identificarea fiecărui donator etc.

- Veţi monitoriza şi finanţarea actualei campanii electorale? Se merită? Contaţi că situaţia se va îmbunătăţi?

- Vom monitoriza finanţarea partidelor şi în alegerile locale generale din iunie 2011. Metodologia dezvoltată şi pilotată de către noi în alegerile din noiembrie 2011 ne permite sa reducem semnificativ costurile de monitorizare. Constatările şi recomandările conţinute în raportul nostru din februarie 2011, „Moldova: finanţarea partidelor politice în cadrul alegerilor parlamentare din noiembrie 2010” sunt de o perspectiva pe termen mediu şi lung.

Concluziile şi recomandările raportului vor sta la baza discuţiilor temeinice privitor la necesitatea democratizării gestionarii finanţelor partidelor politice. Eu cred ca discuţii şi dezbateri sincere cu participarea partidelor politice, societătii civile şi a partenerilor de dezvoltare vor avea un impact pozitiv asupra transparenţei şi gestionării mai democratice a finanţelor partidelor politice în următorii ani.

Dumitriţa Ciuvaga, Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo

- Ca şi formaţiunile politice şi actorii politici în ansamblul lor, Coaliţia pentru Alegeri Libere şi Corecte, ca reprezentant al societăţii civile, este din nou la datorie. Ce rol îşi atribuie Coaliţia în actuala campanie electorală pentru alegerile locale din 5 iunie şi dacă există anumite nuanţe noi în activitatea ei, comparativ cu alte campanii electorale?

- Într-adevăr, Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte s-a implicat deja în această campanie electorală. Rolul Coaliţiei porneşte de la misiunea sa – promovarea alegerilor libere şi corecte în Republica Moldova, iar la modul practic aceasta se va realiza prin observarea alegerilor, monitorizarea comportamentului mass-media în campania electorală şi activităţi de informare/educaţie civică în contextul alegerilor locale generale. Aceste trei direcţii de activitate sunt deja în mod tradiţional realizate în cadrul Coaliţiei de către membrii săi (Asociaţia Promo-LEX, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Presei Independente, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Centrul CONTACT, ADEPT şi multe alte organizaţii, inclusiv locale/regionale). Noutatea acestei campanii electorale din perspectiva activităţii Coaliţiei constă în faptul că vom avea alegeri locale, care în sine conţin o altă miză, au un specific local/regional, iar Coaliţia se va adapta la aceste cerinţe. În plus, în premieră Coaliţia va colabora activ cu Comisia Electorală Centrală în vederea realizării campaniilor de informare şi educaţie civică a cetăţenilor.

- Pentru că nu am mai avut o ocazie specială până acum, haideţi să recapitulăm principalele lecţii însuşite de societatea civilă, de societate în ansamblu şi, eventual, de actorii politici în campania electorală precedentă, pentru alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010... Se va ţine cont de aceste lecţii în actuala campanie?

- În opinia mea, principala lecţie învăţată din campaniile electorale precedente, inclusiv din cea de la 28 noiembrie 2010, constă în faptul că avem nevoie de o dezvoltare continuă, activă a spiritului civic şi a culturii politice în societate. Am reuşit să mă conving de acest lucru inclusiv prin comparaţia pe care am avut ocazia să o fac între climatul social-politic din perioada alegerilor parlamentare din 6 martie 2011 din Estonia şi ultimele campanii electorale din Moldova. Iată de ce aş vrea să reafirm teza exprimată şi cu alte ocazii, potrivit căreia educaţia civică/electorală reprezintă o prioritate şi o responsabilitate a întregii societăţi. În această ordine de idei, aş chema clasa politică şi concurenţii electorali ca în campania electorală pentru alegerile locale să pună în discuţie problemele reale ale cetăţenilor, comunităţilor şi să-şi valorifice eficient potenţialul de mobilizare de care dispun.

O altă lecţie învăţată ţine de rolul important pe care îl au instituţiile statului în organizarea şi buna desfăşurare a alegerilor. Sper foarte mult ca problema listelor electorale, monitorizarea eficientă a radiodifuzorilor de către CCA să fie abordate de o manieră mult mai responsabilă decât în precedentele campanii electorale. De asemenea, am convingerea că mass-media din Republica Moldova va continua să promoveze activ pe agenda publică subiecte reale, de o importanţă majoră pentru cetăţeni.

Această campanie electorală constituie o provocare pentru organizaţiile societăţii civile, inclusiv pentru membrii Coaliţiei, întrucât vor fi necesare eforturi mult mai mari şi totodată mai bine ţintite pentru realizarea activităţilor de educaţie civică şi electorală. Din acest punct de vedere, sper ca în această campanie cât mai multe organizaţii locale şi regionale să se implice în activităţi de educaţie civică. Totodată, ONG-urile şi societatea civilă în ansamblu nu ar trebui să se lase influenţate de eventuale intimidări din partea unor concurenţi electorali care ar dori să zădărnicească activităţile de informare a cetăţenilor despre importanţa participării la alegeri, cunoaşterea candidaţilor, exprimarea liberă a votului.

- Pe cât de calificate sunt Organizaţiile Societăţii Civile (OSC) care se apucă să monitorizeze corectitudinea procesului electoral? Cât adevăr credeţi că există în vorba potrivit căreia cei mai buni critici literari sunt scriitorii nerealizaţi?

- Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte are o bogată experienţă în domeniul monitorizării alegerilor, activând din 2005 şi până în prezent în cadrul tuturor campaniilor electorale care au avut loc în ţară. Membrii Coaliţiei antrenaţi în activităţi de observare a alegerilor, de monitorizare a mass-media sunt organizaţii cu capacităţi sporite în domeniile lor de activitate, fiind membri ai diferitor organizaţii internaţionale de profil sau care aplică metodologii de monitorizare elaborate şi verificate de către renumite instituţii specializate. Cât despre criticii literari şi scriitorii nerealizaţi, sunt convins că aceste cuvinte nu pot fi atribuite membrilor Coaliţiei care vor realiza observarea şi monitorizarea alegerilor. Acest fapt a fost demonstrat din plin de către Coaliţie prin rapoartele de observare a alegerilor şi de monitorizare a mass-media care au fost apreciate atât de autorităţile relevante, concurenţii electorali, mass-media, comunitatea internaţională etc. În mod constant, în baza acestor rapoarte Coaliţia a contribuit ulterior, după campaniile electorale, la îmbunătăţirea cadrului legal electoral, la promovarea unor practici pozitive în domeniu.

- Ce trăsături distinctive credeţi că poate avea actuala campanie electorală în sensul concurenţei politice şi educaţiei politice a electoratului? Bănuiesc că organizaţiile componente ale Coaliţiei şi-au formulat proiectele de activitate pornind de la anumite estimări în acest sens.

- Din păcate, deşi organele electorale încă nu au înregistrat oficial vreun concurent electoral, suntem martorii unei campanii electorale tot mai active, în care unii concurenţi electorali nu se dau la o parte de la utilizarea funcţiilor publice pentru lansarea mesajelor electorale, utilizarea unui limbaj populist şi neadecvat problemelor reale ale cetăţenilor etc. Din această perspectivă, aş îndemna cetăţenii să nu se lase manipulaţi de mesajele populiste, pe alocuri agresive ale concurenţilor electorali, ci să acorde atenţie la propunerile şi soluţiile concrete ale acestora pentru rezolvarea problemelor comunităţii.

- De la ce nivel de start credeţi că porneşte cultura politică în această campanie electorală, ce riscuri credeţi că există în acest sens pentru calitatea procesului electoral?

- Despre cultura politică din Republica Moldova s-a vorbit şi au fost scrise multe, însă s-a făcut în realitate foarte puţin pentru dezvoltarea acesteia. În general, nivelul culturii politice a cetăţenilor este direct proporţional cu nivelul culturii politice a clasei politice din ţară. Sper însă că, prin faptul că aceste alegeri sunt de nivel local, cetăţenii să se activizeze şi să dea dovadă de un comportament mult mai responsabil, deoarece sunt afectaţi în mod direct de problemele social-economice din comunităţile lor, iar candidaţii electorali pe care îi vor avea în buletinele de vot îşi propun/le promit să le rezolve aceste probleme. Riscurile majore pentru acest proces electoral ţin în mare parte de felul în care se va derula campania electorală, de comportamentul corect sau incorect, civilizat sau mai puţin civilizat al concurenţilor electorali, al mass-media şi al autorităţilor electorale.

- De unde aveţi finanţările pentru proiectele OSC din actuala campanie electorală? Cum veţi răspunde de data aceasta la aproape inevitabilele reproşuri/acuzaţii din partea anumitor concurenţi electorali potrivit cărora societatea civilă îndeplineşte comenzile finanţatorilor?

- Întrucât Coaliţia reprezintă o uniune de organizaţii obşteşti, fiecare dintre acestea şi-au planificat diferite activităţi pe care le vor implementa în următoarea perioadă. Unii dintre membrii Coaliţiei au confirmări deja din partea donatorilor privind susţinerea proiectelor de educaţie civică, de monitorizare a mass-media sau de observare a alegerilor, iar alţii încă mai sunt în aşteptarea rezultatelor din partea potenţialilor finanţatori. Cu toate acestea, multe organizaţii au început deja activităţile de pregătire pentru implementarea proiectelor respective şi suntem convinşi că vom reuşi să ne manifestăm activ în această campanie electorală. Cu referinţă la veşnicele acuzaţii, dacă le pot spune aşa, nu am decât un singur răspuns – organizaţiile societăţii civile au misiuni şi obiective de îndeplinit în beneficiul Republicii Moldova, iar suportul donatorilor externi contribuie esenţial la îmbunătăţirea situaţiei pe diferite domenii în ţara noastră. La acest răspuns, în contextul alegerilor şi monitorizării campaniilor electorale, aş mai adăuga următoarele: se tem de activităţile societăţii civile acele forţe care nu doresc de fapt ca în Republica Moldova să avem o societate civilă activă, care nu doresc ca cetăţenii să fie informaţi, conştienţi de votul pe care îl vor exprima în ziua alegerilor.

- Dar de unde îşi iau finanţările pentru campaniile electorale formaţiunile politice şi candidaţii independenţi din Republica Moldova? Câtă lumină există aici şi ce poate face Coaliţia pentru aşezarea lucrurilor într-un făgaş normal în acest sens?

- La această întrebare, dacă doriţi un răspuns complet şi sincer, vă pot răspunde doar concurenţii electorali care obişnuiesc să-şi declare în mod real, cinstit toate sursele de finanţare, precum şi cheltuielile reale de campanie, dar eu personal mă îndoiesc de faptul că vom găsi prea mulţi dintre aceştia. În mod cert, însă, consider că autorităţile din domeniu, în special Comisia Electorală Centrală, ar putea contribui substanţial la îmbunătăţirea situaţiei în acest domeniu prin perfecţionarea cadrului legal, a formelor de raportare a cheltuitelor şi a surselor de finanţare ale concurenţilor în campanii, prin neacceptarea rapoartelor financiare incomplete etc. În acest sens, Coaliţia ar putea participa la transparentizarea finanţelor concurenţilor electorali, în primul rând, prin monitorizarea procesului electoral, a surselor de finanţare şi a cheltuielilor în campaniile acestora, precum şi prin aplicarea expertizei pe care o deţine la îmbunătăţirea legislaţiei electorale în domeniu.

- Monitorizarea alegerilor de către societatea civilă este deja un proces inevitabil şi ireversibil în Republica Moldova? De ce avem nevoie de această a doua faţetă a monedei electorale?

- Consider că atât timp cât clasa politica, concurenţii electorali vor avea un comportament nu tocmai civilizat în campaniile electorale, atât timp cât rezultatele alegerilor vor fi la infinit contestate fie de unii, fie de alţi concurenţi electorali, atât timp cât cetăţenii noştri nu vor manifesta spirit civic activ, critic, iar mass-media va reflecta campaniile electorale uitându-se în buzunarul unui sau altui concurent electoral, ATÂT timp vom avea nevoie de organizaţii ale societăţii civile care să monitorizeze alegerile. Vreau să cred că, alegerile locale generale din 5 iunie 2011 vor confirma tendinţa pozitivă, de îmbunătăţire a climatului în care se desfăşoară în ultimul timp alegerile în Republica Moldova.


Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo