Interviuri

A muncit mult ca in Republica Moldova sa existe o Lege a Voluntariatului iar acum lucreaza la o noua Lege a Tineretului. Eduard Mihalas are 22 de ani, este presedinte al Consiliului National al Tineretului din Moldova si activeaza in sectorul organizatiilor neguvernamentale de la 14 ani. Luna aceasta a interactionat cu ONG-uri, institutii publice si presa din Romania, in cadrul programului Black Sea NGO Fellowship organizat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile cu sprijinul Black Sea Trust for Regional Cooperation. Cu aceasta ocazie s-a implicat in proiectul de reabilitare a cinematografului “Favorit” din Bucuresti, derulat de Centrul de Resurse pentru participare publica.     

Ce te-a determinat sa te indrepti spre sectorul non-profit?

La varsta de 14 ani eram curios cum pot sa ma implic in diferite activitati, iar ulterior, aceste activitati m-au motivat sa ma implic activ la nivel local, iar mai tarziu, national si regional.

Cum ai aflat despre Black Sea NGO Fellowship Program? Ce te-a motivat sa aplici?

Stiam din 2010 despre program pentru ca a fost anuntat in cadrul Black Sea NGO Forum. In aceasta primavara, cand a fost lansat anuntul, am aflat ca si Consiliului National al Tineretului din Moldova ii va fi oferit un loc in cadrul acestui intership.

Am fost interesat de acest program pentru a-mi dezvolta cunostintele in ceea ce priveste procesul de advocacy in Romania, mai ales ca am deja experienta in acest domeniu. Am fost interesat sa vad cum colaborareaza societatea civila si institutiile publice guvernamentale in elaborarea si implementarea politicilor publice, in special pe componenta de tineret si social.

Care a fost pentru tine cea mai interesanta zi din program si de ce?

Cel mai mult mi-au placut intalnirile si discutiile pe care le-am avut la Ministerul Afacerilor Externe, la Parlament cu domnul Titus Corlatean, presedintele Comisiei pentru politica externa precum si intalnirea cu consilierul Presedintelui Romaniei pe probleme de securitate. O zi deosebita a fost evenimentul de la Centrul de Resurse pentru participare publica in care am fost implicat, deoarece a implicat direct cetatenii in rezolvarea problemelor pe care le au.

Cunosteai mediul ONG din Romania? Ai mai avut proiecte in colaborare cu organizatii de aici sau alte activitati?

Cu sectorul asociativ din Romania eram familiarizat de mai mult timp. In 2007 – 2008 chiar am coordonat un proiect transfrontalier Impreuna cu Fundatia “Alaturi de Voi” Romania. In cadrul acestui fellowship voiam sa vad cum merg lucrurile din interiorul unei organizatii, precum si abordarea pe care o are dupa ce Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene. Fiind Membru de Birou in cadrul Consiliului National al Tineretului din Moldova, eram interesat si de o consolidare a colaborarii pe care o avem cu Consiliul Tineretului din Romania.

Cum se raporteaza tinerii din Moldova la activitatile de voluntariat?

Nivelul de implicare a tinerilor din Republica Moldova in activitati de voluntariat, dupa parerea mea, este mediu. In acest moment nu exista cercetari care sa arate numarul exact de tineri implicati in activitati de voluntariat, insa este cert faptul ca cea mai mare categorie de populatie care se dedica voluntariatului sunt tinerii.

De ce a fost necesara o lege a voluntariatului, iar mai nou, o alta lege a tineretului, si cat de grea a fost munca din spatele acestor initiative?

Procesul de elaborare / modificare a ambelor politici a insemnat munca a mai multor oameni. Am inceput sa lucram la Legea voluntariatului inca in anul 2006. Tot atunci a fost constituita si Coalitia pentru promovarea legii si activitatilor de voluntariat pe care o coordonez. Am muncit inca 4 ani pentru ca cetatenii din Republica Moldova sa aiba o lege a voluntariatului (Parlamentul a votat Legea voluntariatului la 18 iunie 2010). Eficienta activitatii la nivel de coalitie a fost datorat existentei unui Secretariat, mentinut de Asociatia “Tinerii pentru dreptul la viata” (TDV), care a coordonat si facilitat procesul de comunicare intre sectorul neguvernamental si Guvern / Parlament.

Elaborarea unui proiect de lege cu privire la tineret l-am inceput in 2010, impreuna cu Consiliul National al Tineretului din Moldova si colegii de la Ministerul Tineretului si Sportului. Pentru acest proiect de lege a lucrat si lucreaza inca o echipa intreaga de oameni cu experienta, tineri si functionari publici. Experienta de lucru acumulata in cadrul legii voluntariatului a fost utilizata si-n procesul de elaborare si promovare a proiectului de lege cu privire la tineret. Astfel, au fost desfasurate 8 dezbateri publice in 4 regiuni ale Republicii Moldova, cu implicarea tinerilor, lucratorilor de tineret, ONG si grupuri de initiativa ale tinerilor, precum si aripile de tineret ale partidelor politice. Proiectul de lege va avea ca suport si o analiza a impactului de reglementare, ceea ce va facilita procesul de argumentare a necesitatii unui asemenea proiect de lege pentru tinerii din R. Moldova.

In ce organizatie ai ales sa activezi in partea a doua a programului? Cum a fost aceasta experienta?

In partea a doua a programului am activat in cadrul Federatiei Organizatiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din Romania (FOND) si la Centrul de Resurse pentru participare publica. La FOND am fost implicat in mare parte in pregatirea Forumului ONG Romania – Republica Moldova. Eram incantat de activitatile FOND inainte de a veni in aceasta organizatie, lucru care m-a motivat sa–mi realizez o parte din fellowship la ei. Aici am avut posibilitatea sa vad care este abordarea Romaniei fata de dezvoltarea globala, Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului si eforturile sectorului public si a celui asociativ in aceste domenii, inclusiv coordonarea la nivel de retea. Drept rezultat am stabilit impreuna cu colegii de la FOND sa desfasuram in luna august 2011, de Ziua Internationala a Tineretului, un atelier axat pe participarea tinerilor in implementarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.

Chiar daca la CeRe m-am implicat pentru o perioada foarte scurta de timp, am avut o deosebita placere sa lucrez cu ei pentru ca sunt o echipa foarte dinamica in care reusesti usor sa te integrezi. Am reusit sa ma implic in organizarea unui eveniment al grupului cetatenesc “Favorit”, care si-a propus sa sensibilizeze autoritatile locale din sectorul 6 al Bucurestiului pentru transformarea cinematografului lasat in paragina, intr-un centru cultural al Bucurestiului. Modalitatea de abordare a problemei si de lucru cu autoritatile, precum si procesul de implicare a cetatenilor sunt o buna practica care sper sa fie dezvoltata si-n R. Moldova.

In urma participarii la acest program, ce ai invatat despre mediul ONG romanesc?

Chiar daca in perceptia publica, ONG-urile din Romania sunt mai active si mai dezvoltate decat cele din R. Moldova, ambele tari au de invatat una de la alta. Cred ca transferul de experienta si bunele practici poate fi realizat de ambele maluri ale Prutului, doar ca este necesar sa existe un cadrul de cooperare pentru a fi posibil acest lucru.

In acelasi context, am observat ca o mare parte din ONG-urile din Romania sunt axate direct pe beneficiari, pe cand in Republica. Moldova ONG-urile se orienteaza mai mult pe partea de sensibilizare, mobilizare, educare si mai putin pe asistenta directa. Acest lucru poate fi explicat si prin faptul ca multe ONG-uri se modeleaza in functie de prioritatile finantatorilor si nu de propriile viziuni. Romania a primit un suport considerabil din partea Uniunii Europene, astfel, organizatiile s-au axat pe prioritatile Uniunii, care au constat intr-o implicare directa a beneficiarilor si dezvoltarea de servicii in diferite domenii. Acelasi lucru incepe sa fie realizat si-n R. Moldova, si odata cu consolidarea sectorului asociativ, se va evidentia rolul acestuia in prestarea si dezvoltarea de servicii pentru beneficiari.

Programul de fellowship mi-a permis sa stabilesc contacte si colaborari cu mai multe organizatii si finanţatori chiar. Cu siguranţa cele invatate in Romania se vor reflecta in activitatile mele ulterioare la Consiliul National al Tinerilor din Moldova şi nu numai.

Monica Marincas

http://www.stiriong.ro

Ecaterina Covali. Președintele Centrului Tînărului Jurnalist din Moldova, studentă în anul III la Relații Internaționale, USM. O tînără care depune efort în ambele terenuri, iar acest lucru nu face decît să îi aducă doar beneficii. Se implică activ în tot ceea ce face și este mereu în căutarea de noi căi pentru a promova tinerii jurnaliști.

Care au fost premisele care au determinat venirea ta la CTJM?

Înainte de venirea mea la CTJM am activat mai mulţi ani la Radioul Naţional, eram co-realizatoarea emisiunii „TineRadio”, emisiune despre tinerii de succes din Republica Moldova. Pe parcursul a mai multor ani, am cunoscut foarte mulţi tineri după care ar fi fost păcat să nu pornesc şi eu. Prin urmare, tinerii exemplu invitaţi în studiourile de la Radio Moldova, m-au determinat şi m-au motivat de altfel să mă implic mai mult, să-mi doresc mai multe şi nu în ultimul rând, să muncesc triplu. Astfel încât, în anul 2008 am ales să vin la Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova.

Cum ai combinat binomul dintre studiile tale de la FRIŞPA şi activitatea unui ONG de jurnalism?

În câteva zile îmi iau licenţa în Ştiinţe Politice cu specializare în Management Politic, imediat după primele cursuri de la Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative am înţeles că am ales facultatea potrivită sufletului meu. Regăseam în programul de studii ceea de ce aveam nevoie pentru activitatea mea într-un ONG și anume cursuri de Managementul proiectelor, Marketing, Societate Civilă, Secretariat şi birotică,Imagologie, etc. În ceea ce ţine de misiunea organizaţiei în care lucrez şi anume domeiul mass-media, m-a ajutat şcoala de la Radio Moldova şi Televiziunea Naţională, ghidată de mari specialişti în domeniu.

Ce reprezintă CTJM pentru tine?

CTJM este organizaţia în care se trăieşte fiecare proiect iniţiat de noi, se depune suflet, muncă , se comunică foarte mult şi nu mi-e frică să zic că deja a devenit un mod de viaţă.

În viziunea ta, care este atitudinea tinerilor vis-a-vis de mass-media, per ansamblu?

În ultimii 2 ani se atestă o multitudine de oferte pe piaţa mediatică, mai mult ca atât, multe dintre instituţiile mass-media angajează tineri jurnalişti. Acest fapt serveşte drept motivant puternic pentru ceilalţi. Dar observ un interes sporit şi în urma recepţionării a unui număr impresionant de solicitări venite din parte tinerilor jurnalişti doritori de a se implica în activităţile CTJM-ului. În acest sens, CTJM vine din nou cu o alternativă pentru tinerii jurnalişti. Foarte curînd, urmează să organizăm în Chişinău un Târg al locurilor de muncă pentru tinerii jurnalişti. Cu mai multe detalii vom reveni ulterior.

Care sunt activităţile voluntarilor de la CTJM?

Sunt diverse, la moment se editează “Buletinul Tău” buletin informativ ce apare lunar, de asemenea, nu va întârzia să apară şi Radio CTJM.Voluntarii, de fapt prefer să le zic colegi, se implică şi în organizarea tuturor evenimentelor,campaniilor, activităţilor implementate în cadrul CTJM.

Cum încurajaţi tinerii jurnalişti?

Prin gama largă de oportunităţi oferite de noi. Bunăoară orice activitate la CTJM este generată de dolianţele şi necesităţile reale ale tinerilor jurnalişti. Traininguri,instruiri, cluburi de presă, consultaţii locale, concursuri în domeniu, participări intrnaţionale, întâlniri cu marii jurnalişti moldoveni sunt unele dintre puţinele beneficii aduse de CTJM.

Iuliana Mămăligă