Interviuri
- Detalii
Interviu cu Eduard Mihalaș, președintele Consiliului Național al Tineretului din Moldova

Cum te simți în noua ta postură de președinte CNTM?
A fi Preşedinte CNTM este o funcţie foarte responsabilă. În CNTM se pune mai puţin accent pe funcţia pe care o ocupi, ci mai mult pe produsele, rezultatele pe care le oferi, iar aceasta îmi place foarte mult. Îmi place şi procesul decizional intern organizaţiei, prin sistemul structurat în ceea ce priveşte organizaţiile membre, Biroul Executiv sau Secretariatul. În calitate de Preşedinte CNTM am posibilitatea să fac advocacy şi lobby direct la nivel naţional şi internaţional privind necesităţile şi interesele organizaţiilor membre, să particip la crearea unei viziuni clare de dezvoltare a domeniului tineret în următorii ani, precum şi să lucrez cu o echipă de profesionişti.
Ce implică defapt, acest consiliu?
Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM) este o organizaţie mare de tineret, care cuprinde 42 de organizaţii membre. Consiliul este o structură de reprezentare a membrilor săi în raport cu instituţiile naţionale şi internaţionale din domeniul tineret, prin eforturile sale de advocacy şi lobby la toate nivelele. În baza experienţei internaţionale şi recomandărilor Consiliului Europei, CNTM trebuie să fie partenerul de bază la instituţiei publice guvernamentale din domeniul tineret, în cazul nostru, al Ministerului Tineretului şi Sportului, cum şi este de fapt. La nivel internaţional, CNTM face parte din cea mai mare structură de tineret din Europa – Forumul European de Tineret, având o vizibilitate sporită în această structură, prin intermediul grupurilor de lucru în care participă.
Ce priorități aveți în perioada urmatoare?
Pentru ca CNTM să aibă o viziune clară de dezvoltare, se lucrează în 4 priorităţi strategice, adoptate de organizaţiile membre. Priorităţile strategice, înglobate în Strategia CNTM, oferă posibilitatea de a acţiona în vederea atingerii unor scopuri pe termen mediu şi asigurarea durabilităţilor activităţilor CNTM. Până-n 2013 eforturile CNTM sunt axate pe dezvoltarea capacităţilor organizaţionale, elaborarea şi promovarea politicilor de tineret, promovarea drepturilor omului şi dialogului intercultural şi dezvoltarea relaţiilor internaţionale.
Cum a fost trecere de la TDV la CNTM?
TDV este una din organizaţiile membre ale CNTM, de aceea eram la curent ce se întâmplă şi cum se lucrează în cadrul Consiliului. În 2009 am fost ales Membru de Birou CNTM şi am început să lucrez activ pe direcţia politici de tineret, ceea ce a facilitat transferul meu de la TDV către CNTM. Din septembrie 2010 am demisionat din funcţia de Director Executiv TDV, iar începând de atunci m-am dedicat exclusiv CNTM-ului pentru a-mi putea concentra cât mai mult pe Direcţia în care ieram implicat, în special în promovarea Legii tineretului. Cu TDV ţin mereu legătura, având o foarte bună comunicare cu colegii de acolo, fiind astfel mereu în contact cu activităţile pe care le desfăşoară.
Cum pot tinerii sa beneficieze de serviciile CNTM?
CNTM nu este o organizaţie prestatoare de servicii, reieşind din misiunea şi strategia sa. Tinerii au rolul decisiv în elaborarea unor politici sau iniţiative pe care CNTM le consultă cu diferite grupuri ale societăţii civile. Ei se pot implica la toate nivelele acestor iniţiative / politici – în procesul de elaborare, promovare, adoptare sau implementare. Interacţiunea CNTM cu tinerii este mai mult realizată prin intermediul organizaţiilor membre, aşa precum şi trebuie să fie, deoarece organizaţiile membreu sunt megafonul CNTM. În prezent, CNTM are în derulare şi proiecte care permit o implicare directă a tinerilor, cum ar fi participarea în activităţi de promovare a dialogului intercultural (seminare, tabere de vară, vizite de studiu în Elveţia), dezbateri publice pe anumite subiecte, suport şi asistenţă pentru grupuri de iniţiativă ale tinerilor în desfăşurarea activităţilor în comunitate. La moment suntem în pregătirea unui amplu eveniment care se va desfăşura în Capitala Tineretului 2011 – Ungheni, unde în perioada 11 – 12 august se va desfăşura Târgul iniţiativelor de tineret şi vor participa aproximativ 100 de tineri din toate regiunile R. Moldova. Alte detalii despre acest eveniment şi acţiuni în care se pot implica sau beneficia tinerii puteţi vedea urmărind site-ul CNTM şi mesajele / anunţurile expediate de către Secretariat.
Care este în viziunea ta, situația voluntariatului în RM?
Voluntariatul la moment nu este încă destul de dezvoltat în R. Moldova. Cu toate acestea, numărul de persoane care se implică în activităţi de voluntariat este în creştere. Trebuie acordată o atenţie mai sporită implicării sectorului privat, a companiilor în activităţi de voluntariat corporatist. La acest moment, este necesar un studiu care să evaluze nivelul de dezvoltare a voluntariatului în ţara noastră şi să ofere o anumită viziune spre acţiune a sectorului public, neguvernamental şi a celui privat.
Ce părere ai despre tinerii din țara noastră?
Tinerii din ţara noastră sunt foarte ingenioşi, inteligenţi şi plini de energie. Atunci când doresc, tinerii pot demonstra că sunt o forţă. Drept exemplu o poate demonstra şi nivelul înalt de participare la alegerile recente desfăşurate în R. Moldova. Alt exemplu ţine de mecanismele prin care încearcă să se facă auziţi, cum ar fi reţelele sociale (în special facebook), bloguri sau flash-mob-uri.
Iuliana Mămăligă
Un interviu cu avocata Tatiana Catană, expertă la Organizaţia Internaţională pentru Migraţie.
Exploatarea omului de către om în stil moldovenesc. Cu ce se alege sau se poate alege persoana exploatată prin muncă într-o ţară guvernată de două decenii deja, cu mici excepţii, de stânga, inclusiv comunistă? Discutăm în această dimineaţă cu Dna Tatiana Catană, juristă, avocată, expertă OIM.
Europa Liberă: Pentru început aş fi vrut să lămurim un aspect... Legislaţia conţine sau nu conţine calificări foarte clare cu referire la exploatarea a omului sub diferite aspecte?
Tatiana Catană: Păi, să vă spun, pe parcursul ultimilor 10 ani au fost adoptate foarte multe legi cu referire la acest subiect. Au fost introduse şi în legislaţia penală pedepse foarte mari pentru cei care exploatează, de fapt există 2 articole în codul penal ce se referă la traficul de persoane şi traficul de copii şi vreau să spun că pedepsele chiar sunt foarte aspre în această privinţă. Au fost adoptate şi alte legi, de fapt au încercat să protejeze într-un anumit fel persoanele de exploatare.
Europa Liberă: Vorbim de persoane vulnerabile oarecum în acest sens, dar vorbim totuşi de persoane traficate, şi de copii, de exploatarea copiilor. Nu vorbim în general de exploatarea omului de către om. Dacă de exemplu eu, ca persoană X sunt forţat de Y să muncesc greu sau mi se plăteşte foarte prost pentru o muncă, nu mă regăsesc în legislaţie, ca să spunem aşa?
Europa Liberă: Dvs., din câte ştiu deja aveţi o activitate importantă în calitatea de avocat în beneficiul persoanelor traficate şi care au fost exploatate sexual… Care e problema cea mai mare în legătură cu acest persoane?
Tatiana Catană: De fapt lucrez din anul 2003 şi m-am specializat pe reprezentare în instanţa de judecată a victimelor traficului de persoane. Pe parcursul anilor au devenit diferite problemele cu care se confruntă victimele. Dacă la începutul anilor 2000, cea mai mare problemă era că nu existau servicii pentru reabilitarea psihologică, de fapt în acea perioadă erau victime foarte multe venite din zonele acestea de conflicte armate, din zona Balcanilor, multe din ele aveau nevoie şi de îngrijiri medicale serioase, ulterior, pe parcursul anilor 2005-2006, deja s-au creat servicii mult mai serioase în Republica Moldova. A fost creat un centru de reabilitare care a început să fie susţinut şi de către stat – deci au început să se dezvolte serviciile. Eu, de exemplu, pot să spun că cea mai mare problemă cu care mă confrunt în ultima perioadă este compensarea suferinţelor morale pe care le-a avut victima, căci pînă acum nu se face, nu este în acea măsură care ar trebui să fie.
Europa Liberă: Dna Catană, dar cum se întîmplă că o victimă a traficului, cea care a fost bătută, exploatată, nu poate fi recompensată prin bani, fie din beneficiile pe care le-a adunat traficantul din asta, fie…
Tatiana Catană: Aceasta este o mare problemă. De fapt, toată lumea şi toate guvernele din toate ţările, şi Republica Moldova care este o ţară de unde vin victimele, deci o ţară de origine, dar şi ţările de destinaţie, unde de fapt are loc exploatarea în cea mai mare parte a persoanelor, recunosc că traficanţii produc foarte mulţi bani din exploatarea persoanelor. Chiar se relatează că sumele de bani ajung deja la acelaşi nivel cu traficaţii de arme. Dar din păcate eu nu prea observ ca să fie descoperite aceste bunuri sau aceste averi pe care le-au dobîndit traficanţii în urma exploatării. Şi problema există din mai multe privinţe. În primul rînd dacă vorbim de Republica Moldova, foarte multe persoane care au fost implicate în această crimă şi au recrutat victimele, au provenit mai mult recrutorii din Republica Moldova. De regulă, recrutorii nu sunt cei mai bogaţi şi banii sunt concentraţi la cei care le supun exploatării, deci banii sunt în afara ţării.
Europa Liberă: Deci Dvs. sugeraţi că aceşti recrutori nu ar fi decît nişte amărîţi de intermediari, iar adevăraţii traficanţi care acumulează averi din exploatarea oamenilor stau undeva în spate şi nu se poate ajunge la ei prin investigaţii, prin metode poliţieneşti?
Tatiana Catană: O mare parte din recrutori într-adevăr sunt din Moldova, dar nu este exclusiv. Sunt şi la noi cei care au implicat persoanele în exploatare şi pot fi găsiţi şi la ei bani. Dar o altă problemă totuşi care există este că organele de drept, atunci cînd investighează sau efectuează urmărirea penală, nu se concentrează asupra acestui aspect, al doilea aspect, cel financiar. Se concentrează mai mult pe latura finală, să descopere infractorii şi să-i pună pe banca acuzaţilor, iar a doua parte, ca să caute unde sunt averile lor, ce au făcut cu banii, este neglijată. De regulă ei îi ascund, îi pun în conturi ascunse, cumpără proprietăţi, deschid afaceri, dar nu le deschid pe numele lor, ci pe numele rudelor, soţiilor sau alte persoane. Şi asta este o problemă, că nu s-au concentrat organele de drept la noi în Moldova ca să descopere aceste proprietăţi, pentru a fi confiscate şi, respectiv, ca victima să-şi poată recupera prejudiciile morale pe care le-a suferit.
Europa Liberă: Dnă Catană, dar de ce n-o fac organele corespunzătoare, de ce nu pun acest accent? Pentru că legislaţia e proastă sau pentru că e prea multă bătaie de cap să mergi pînă la capăt, să ajungi la proprietăţile mari ca să poţi recompensa victimele?
Tatiana Catană: De fapt în legislaţie există norme care dau posibilitate organelor de drept ca atunci cînd cercetează un dosar penal să întreprindă măsuri pentru a găsi bunurile şi pentru a asigura executarea ulterioară a unei cereri civile privind daunele morale. Dar nu se întîmplă, de ce? Apar diferite situaţii. De exemplu, eu aş vedea stereotipul, gîndirea stereotipizată a organelor de drept. Unii gîndesc că victima cînd depune o cerere ca să încaseze daune morale ea are o intenţie meschină, ea doreşte să atragă la răspundere pe cineva doar ca să se îmbogăţească. Mai este aşa o problemă. Alţii cred că cerinţele de a solicita încasarea daunelor morale şi obligarea lor ca să caute bunurile obţinute din aceste activităţi ilegale de fapt îi sustrage pe ei de la cercetarea laturii penale. În al treilea rînd, de fapt nu există colaborarea între ţări. Pentru că de regulă bunurile ori pleacă în afara ţării, conturi bancare, proprietăţi, şi nu există colaborare între organele de drept în această privinţă, să caute acest bunuri, să fie confiscate.
Europa Liberă: Pe lîngă, poate, ajustarea mai exactă a legislaţiei în acest sens, de ce nu există anumite fonduri, poate eventual de stat, care să sprijine aceste persoane vulnerabile şi să le recompenseze măcar cumva?
Tatiana Catană: Într-adevăr, o altă posibilitate de a recompensa victima în afară de obţinerea de daune din partea celor care le-au supus exploatării este şi fondurile pe care le creează statul şi marea majoritatea statelor care şi-au adoptat legislaţie în domeniul prevenirii traficului au prevăzut şi au creat asemenea fonduri. Crearea fondurilor este chiar prevăzută şi de actele internaţionale, convenţia privind prevenirea şi combaterea traficului pe care de fapt Republica Moldova a adoptat-o. În diferite ţari, banii sunt acumulaţi în mod diferit. În unele ţări, banii vin de la aceiaşi traficanţi care organele de urmărire penală au găsit banii, le-au confiscat şi le-au pus în fond astfel ca ulterior să recompenseze deja din partea statului daunele suportate de victime, în alte ţări au prevăzut alocări de bani chiar de la bugetul de stat, în alte ţări s-a rezultat problema creării fondurilor pentru recompensarea victimelor prin impunerea unor taxe pentru cei care obţin diferite asigurări. Din păcate în Republica Moldova nu avem un asemenea fond, deşi în ultima vreme se vorbeşte că se încearcă a crea un fond pentru recompensarea victimelor traficului. Să sperăm că această intenţie se va realiză şi va fi creat un asemenea fond.
Europa Liberă: Care credeţi că este prioritatea numărul unu pentru soluţionarea acestor probleme, din punctul de vedere al Dvs. ca o persoană care aţi văzut o mie şi unu de cazuri cu aceste persoane extrem de vulnerabile şi care au avut de suferit?
Tatiana Catană: Cea mai mare problemă e ridicarea nivelului de trai al populaţiei, în primul rând locuri de muncă, locuri cu salarii decente plătite. Pentru că acesta este motivul că oamenii încearcă să plece, chiar uneori din cauza poziţiei lor vulnerabile, sau sărăciei extreme, ei acceptă să fie şi supuse exploatării. Deci, soluţionarea problemei privind ridicarea nivelului de trai al persoanelor.
Serghei CHIRILOV - Ambasador al Bunăvoinţei al Fundaţiei „Terre des hommes”
(intervievat de Andriana Dilan, specialist în comunicare Tdh)
Reprezentanţa din Republica Moldova a Fundaţiei „Terre des hommes” (Tdh) Lausanne – Elveţia activează în ţara noastră din 2004, desfăşurând activităţi în domeniul protecţiei copilului. Începând cu anul 2008, alături de Delegaţiile Tdh din România şi Albania, şi cu susţinerea financiară a UEFA, Tdh Moldova implementează proiectul MOVE, care are drept scop îmbunătăţirea calităţii intervenţiilor psihosociale prin instruirea actorilor locali, responsabili de copii. ( mai multe detalii la adresa http://tdh-childprotection.org/projects/moldova/description/ro).
Proiectul MOVE este cunoscut nu doar ca proiect de formare a pedagogilor - animatori, dar în primul rând de cei peste 180 copii, care participă regulat la aceste activităţi. Rezultatele înregistrate până acuma merită să fie cunoscute de toţi profesioniştii care lucrează cu copii. În acest sens, Tdh organizează în perioada mai - septembrie 2011, 3 evenimente MOVE Fair Play pentru a informa profesioniştii şi pedagogii, dar şi societatea despre rezultatele pe care le înregistrează copiii urmare a participării la activităţi MJS şi pentru a promova MJS ca instrument care poate fi inclus şi folosit de către pedagogi, fie în activităţile cu copiii, fie în activităţile cu părinţii. (vezi promo video https://civic.md/anunturi/cauze-sociale/14412-ce-este-mjs-ce-este-move.html )
Un rol important în aceste evenimente MOVE Fair Play este dedicat Ambasadorului Bunăvoinţei.
Serghei CHIRILOV în calitate de Ambasador al Bunăvoinţei al proiectului MOVE pentru anul 2011 va tutela evenimentele Fair Play de la Ungheni, Soroca şi Chişinău. În noua sa postură, Antrenorul principal al Selecţionatei de Fotbal de Tineret a Moldovei se implică în campaniile proiectului MOVE pentru a promova respectarea drepturilor copilului, şi nu în ultimul rând introducerea metodologiei MJS în curricula şcolară, care aplicată fiind, duce la îmbunătăţirea stării psihosociale a copiilor.

Care au fost motivele Dvs să acceptaţi titlul de Ambasador al Bunăvoinţei al Fundaţiei "Terre des hommes"?
Cel mai important şi frumos lucru din viaţa mea este naşterea fiicei mele. O satisfacţie mai mare, cînd vezi copilul zîmbind şi fericit nu pot să-mi imaginez. De aceea, gîndul că pot ajuta mai mulţi copii să crească într-o lume mai bună, purtînd titlul de Ambasador al Bunăvoinţei, mă face să mă simt împlinit.
Iar acceptarea acestui titlu, acordat mie de Terre des hommes, pot spune că mi-a amplificat sentimentul de responsabilitate. Poate este o motivaţie mai mult personală, dar aceasta mă face să simt că nu trec degeaba prin viaţă.
Activităţile organizate de Tdh, în special cele în cadrul proiectului MOVE care contribuie la ameliorarea bunăstării psihosociale a copiilor din Republica Moldova se potrivesc sau chiar se identifică cu trăirile şi motivaţia a ceea ce fac zi de zi.
Motivele pe care le am eu, în calitate de Ambasador al Bunăvoinţei, sunt să fac tot ce îmi stă cu putinţă ca să sprijin şi să promovez drepturile copiilor, să fac în aşa fel, încât nevoile lor să fie auzite şi soluţionate de cei cărora le stă în putere pentru a le da o sanşă mai bună în viaţă.
Cum ajută experienţa dvs de fotbalist în lucru pentru bunăstarea copiilor?
Fotbalul mi-a oferit multe momente deosebite în viaţă. Prin fotbal am realizat multe lucruri frumoase, am cunoscut multă lume, am învăţat lucruri noi, am văzut multe locuri minunate. Mă consider norocos că mi s-a oferit şansa să joc fotbal profesionist. Cred că această experienţă pe care o voi împărtăşi copiilor, va fi un exemplu şi model pentru ei ca să creasca curajosi, întelepţi, încrezatori şi deschişi. Deci, experienţa de ex-fotbalist şi Antrenor principal al selectionatei de tineret a Moldovei îmi este foarte utilă, însă, cred că pentru a transmite mesaje şi a informa societatea despre drepturile copiilor nu este obligatoriu să practici fotbalul. Oricine din alt domeniu şi profesie o poate face, mai ales pentru faptul că copiii sunt viitorul nostru.
În opinia Dvs, cum activităţile MJS ajuta copii? Şi care este diferenţa dintre sport şi o activitatec MJS?
Oricărui copil îi place joaca şi atenţia. Prin jocuri şi activităţi sportive copilul se dezvoltă armonios, iar atenţia îl face să se simtă protejat şi iubit. Aceste mesaje subliminale stau la baza metodologiei «Miscare, Joc si Sport», şi deja s-a observat că starea psihosocială a copilului se îmbunătăţeşte. Dacă e să comparăm activităţile MJS cu sportul, în special fotbalul, consider, că pentru copii activităţile MJS, totuşi, au un avantaj mai mare. Acest fapt se datorează spiritului de colaborare şi nu cel al concurenţei, care cred că este mult mai benefic pentru copil. Cu toate că în fotbal putem vorbi de spiritul de colaborare în cadrul echipei, elementul concurenţei rămîne prezent în timpul meciului cu echipa concurentă. Nu degeabea vestitul proverb “Altius, Citius, Fortius” este motto-ul competiţiilor, ceea ce presupune şi elementul excluderii. În activităţile MJS nu putem discuta în termeni ca excludere, competiţie, concurenţă şi adversar. Aceasta este ceea ce m-a impresionat şi cred că aceasta ajută copiii! Mai mult ca atât, un număr mare de copii poate fi educat şi ajutat să practice activităţile sportive prin prisma implicării tuturor, respectului reciproc şi colaborării.
Ce fel de acţiuni ar trebui să fie făcute pentru a fi un Ambasador de succes în proiectul MOVE?
Orice acţiune care promovează dragostea, susţinerea, solidaritatea este benefică pentru a deveni mai buni şi puternici. De aceea, orice participare activă în cadrul evenimentelor Fair Play, sprijinul la organizarea a cât mai multor evenimente a proiectului MOVE, răspândirea valorilor Fundaţiei Terre des hommes în domeniul protecţiei copilului, implicarea a cât mai multor persoane pentru a ajuta copiii vulnerabili să se simtă împliniţi şi fericiţi, sunt deja paşi importanţi pentru a avea succes.
Iar sentimentul că ai ajutat un copil ar putea fi măsurat cu producerea schimbării în viaţa a cel puţin doi oameni…
Andriana Dilan
Communication & Information Officer
Terre des hommes Delegation in Moldova
Mai multe articole …
- Introducere în teoria şi practica supervizării asistenţei sociale a copilului
- Parajuristul în ajutorul săteanului
- In Republica Moldova tinerii lucreaza la o noua Lege a Tineretului
- „Succes în România”, pentru studenţii moldoveni din Bucureşti
- Ecaterina Covali:CTJM este organizația în care se trăiește fiecare proiect
- Cu ce se ocupă Amnesty International în Moldova?
- Tudor Darie: "Activitatea de voluntariat oferă oportunități extraordinare"
- Finanţele tuturor partidelor depind de câteva zeci de persoane. Interviu cu Sergiu Ostaf
- „Această campanie electorală constituie o provocare pentru organizaţiile societăţii civile”
- Poporul american ne-a oferit şi undiţă, şi peşte, mai departe depinde de noi
Pagina 139 din 181
2025 CIVIC DIGITAL SOLUTIONS
Email: support@portal.civic.md









