„Această campanie electorală constituie o provocare pentru organizaţiile societăţii civile”

- Ca şi formaţiunile politice şi actorii politici în ansamblul lor, Coaliţia pentru Alegeri Libere şi Corecte, ca reprezentant al societăţii civile, este din nou la datorie. Ce rol îşi atribuie Coaliţia în actuala campanie electorală pentru alegerile locale din 5 iunie şi dacă există anumite nuanţe noi în activitatea ei, comparativ cu alte campanii electorale?

- Într-adevăr, Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte s-a implicat deja în această campanie electorală. Rolul Coaliţiei porneşte de la misiunea sa – promovarea alegerilor libere şi corecte în Republica Moldova, iar la modul practic aceasta se va realiza prin observarea alegerilor, monitorizarea comportamentului mass-media în campania electorală şi activităţi de informare/educaţie civică în contextul alegerilor locale generale. Aceste trei direcţii de activitate sunt deja în mod tradiţional realizate în cadrul Coaliţiei de către membrii săi (Asociaţia Promo-LEX, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Presei Independente, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Centrul CONTACT, ADEPT şi multe alte organizaţii, inclusiv locale/regionale). Noutatea acestei campanii electorale din perspectiva activităţii Coaliţiei constă în faptul că vom avea alegeri locale, care în sine conţin o altă miză, au un specific local/regional, iar Coaliţia se va adapta la aceste cerinţe. În plus, în premieră Coaliţia va colabora activ cu Comisia Electorală Centrală în vederea realizării campaniilor de informare şi educaţie civică a cetăţenilor.

- Pentru că nu am mai avut o ocazie specială până acum, haideţi să recapitulăm principalele lecţii însuşite de societatea civilă, de societate în ansamblu şi, eventual, de actorii politici în campania electorală precedentă, pentru alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010... Se va ţine cont de aceste lecţii în actuala campanie?

- În opinia mea, principala lecţie învăţată din campaniile electorale precedente, inclusiv din cea de la 28 noiembrie 2010, constă în faptul că avem nevoie de o dezvoltare continuă, activă a spiritului civic şi a culturii politice în societate. Am reuşit să mă conving de acest lucru inclusiv prin comparaţia pe care am avut ocazia să o fac între climatul social-politic din perioada alegerilor parlamentare din 6 martie 2011 din Estonia şi ultimele campanii electorale din Moldova. Iată de ce aş vrea să reafirm teza exprimată şi cu alte ocazii, potrivit căreia educaţia civică/electorală reprezintă o prioritate şi o responsabilitate a întregii societăţi. În această ordine de idei, aş chema clasa politică şi concurenţii electorali ca în campania electorală pentru alegerile locale să pună în discuţie problemele reale ale cetăţenilor, comunităţilor şi să-şi valorifice eficient potenţialul de mobilizare de care dispun.

O altă lecţie învăţată ţine de rolul important pe care îl au instituţiile statului în organizarea şi buna desfăşurare a alegerilor. Sper foarte mult ca problema listelor electorale, monitorizarea eficientă a radiodifuzorilor de către CCA să fie abordate de o manieră mult mai responsabilă decât în precedentele campanii electorale. De asemenea, am convingerea că mass-media din Republica Moldova va continua să promoveze activ pe agenda publică subiecte reale, de o importanţă majoră pentru cetăţeni.

Această campanie electorală constituie o provocare pentru organizaţiile societăţii civile, inclusiv pentru membrii Coaliţiei, întrucât vor fi necesare eforturi mult mai mari şi totodată mai bine ţintite pentru realizarea activităţilor de educaţie civică şi electorală. Din acest punct de vedere, sper ca în această campanie cât mai multe organizaţii locale şi regionale să se implice în activităţi de educaţie civică. Totodată, ONG-urile şi societatea civilă în ansamblu nu ar trebui să se lase influenţate de eventuale intimidări din partea unor concurenţi electorali care ar dori să zădărnicească activităţile de informare a cetăţenilor despre importanţa participării la alegeri, cunoaşterea candidaţilor, exprimarea liberă a votului.

- Pe cât de calificate sunt Organizaţiile Societăţii Civile (OSC) care se apucă să monitorizeze corectitudinea procesului electoral? Cât adevăr credeţi că există în vorba potrivit căreia cei mai buni critici literari sunt scriitorii nerealizaţi?

- Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte are o bogată experienţă în domeniul monitorizării alegerilor, activând din 2005 şi până în prezent în cadrul tuturor campaniilor electorale care au avut loc în ţară. Membrii Coaliţiei antrenaţi în activităţi de observare a alegerilor, de monitorizare a mass-media sunt organizaţii cu capacităţi sporite în domeniile lor de activitate, fiind membri ai diferitor organizaţii internaţionale de profil sau care aplică metodologii de monitorizare elaborate şi verificate de către renumite instituţii specializate. Cât despre criticii literari şi scriitorii nerealizaţi, sunt convins că aceste cuvinte nu pot fi atribuite membrilor Coaliţiei care vor realiza observarea şi monitorizarea alegerilor. Acest fapt a fost demonstrat din plin de către Coaliţie prin rapoartele de observare a alegerilor şi de monitorizare a mass-media care au fost apreciate atât de autorităţile relevante, concurenţii electorali, mass-media, comunitatea internaţională etc. În mod constant, în baza acestor rapoarte Coaliţia a contribuit ulterior, după campaniile electorale, la îmbunătăţirea cadrului legal electoral, la promovarea unor practici pozitive în domeniu.

- Ce trăsături distinctive credeţi că poate avea actuala campanie electorală în sensul concurenţei politice şi educaţiei politice a electoratului? Bănuiesc că organizaţiile componente ale Coaliţiei şi-au formulat proiectele de activitate pornind de la anumite estimări în acest sens.

- Din păcate, deşi organele electorale încă nu au înregistrat oficial vreun concurent electoral, suntem martorii unei campanii electorale tot mai active, în care unii concurenţi electorali nu se dau la o parte de la utilizarea funcţiilor publice pentru lansarea mesajelor electorale, utilizarea unui limbaj populist şi neadecvat problemelor reale ale cetăţenilor etc. Din această perspectivă, aş îndemna cetăţenii să nu se lase manipulaţi de mesajele populiste, pe alocuri agresive ale concurenţilor electorali, ci să acorde atenţie la propunerile şi soluţiile concrete ale acestora pentru rezolvarea problemelor comunităţii.

- De la ce nivel de start credeţi că porneşte cultura politică în această campanie electorală, ce riscuri credeţi că există în acest sens pentru calitatea procesului electoral?

- Despre cultura politică din Republica Moldova s-a vorbit şi au fost scrise multe, însă s-a făcut în realitate foarte puţin pentru dezvoltarea acesteia. În general, nivelul culturii politice a cetăţenilor este direct proporţional cu nivelul culturii politice a clasei politice din ţară. Sper însă că, prin faptul că aceste alegeri sunt de nivel local, cetăţenii să se activizeze şi să dea dovadă de un comportament mult mai responsabil, deoarece sunt afectaţi în mod direct de problemele social-economice din comunităţile lor, iar candidaţii electorali pe care îi vor avea în buletinele de vot îşi propun/le promit să le rezolve aceste probleme. Riscurile majore pentru acest proces electoral ţin în mare parte de felul în care se va derula campania electorală, de comportamentul corect sau incorect, civilizat sau mai puţin civilizat al concurenţilor electorali, al mass-media şi al autorităţilor electorale.

- De unde aveţi finanţările pentru proiectele OSC din actuala campanie electorală? Cum veţi răspunde de data aceasta la aproape inevitabilele reproşuri/acuzaţii din partea anumitor concurenţi electorali potrivit cărora societatea civilă îndeplineşte comenzile finanţatorilor?

- Întrucât Coaliţia reprezintă o uniune de organizaţii obşteşti, fiecare dintre acestea şi-au planificat diferite activităţi pe care le vor implementa în următoarea perioadă. Unii dintre membrii Coaliţiei au confirmări deja din partea donatorilor privind susţinerea proiectelor de educaţie civică, de monitorizare a mass-media sau de observare a alegerilor, iar alţii încă mai sunt în aşteptarea rezultatelor din partea potenţialilor finanţatori. Cu toate acestea, multe organizaţii au început deja activităţile de pregătire pentru implementarea proiectelor respective şi suntem convinşi că vom reuşi să ne manifestăm activ în această campanie electorală. Cu referinţă la veşnicele acuzaţii, dacă le pot spune aşa, nu am decât un singur răspuns – organizaţiile societăţii civile au misiuni şi obiective de îndeplinit în beneficiul Republicii Moldova, iar suportul donatorilor externi contribuie esenţial la îmbunătăţirea situaţiei pe diferite domenii în ţara noastră. La acest răspuns, în contextul alegerilor şi monitorizării campaniilor electorale, aş mai adăuga următoarele: se tem de activităţile societăţii civile acele forţe care nu doresc de fapt ca în Republica Moldova să avem o societate civilă activă, care nu doresc ca cetăţenii să fie informaţi, conştienţi de votul pe care îl vor exprima în ziua alegerilor.

- Dar de unde îşi iau finanţările pentru campaniile electorale formaţiunile politice şi candidaţii independenţi din Republica Moldova? Câtă lumină există aici şi ce poate face Coaliţia pentru aşezarea lucrurilor într-un făgaş normal în acest sens?

- La această întrebare, dacă doriţi un răspuns complet şi sincer, vă pot răspunde doar concurenţii electorali care obişnuiesc să-şi declare în mod real, cinstit toate sursele de finanţare, precum şi cheltuielile reale de campanie, dar eu personal mă îndoiesc de faptul că vom găsi prea mulţi dintre aceştia. În mod cert, însă, consider că autorităţile din domeniu, în special Comisia Electorală Centrală, ar putea contribui substanţial la îmbunătăţirea situaţiei în acest domeniu prin perfecţionarea cadrului legal, a formelor de raportare a cheltuitelor şi a surselor de finanţare ale concurenţilor în campanii, prin neacceptarea rapoartelor financiare incomplete etc. În acest sens, Coaliţia ar putea participa la transparentizarea finanţelor concurenţilor electorali, în primul rând, prin monitorizarea procesului electoral, a surselor de finanţare şi a cheltuielilor în campaniile acestora, precum şi prin aplicarea expertizei pe care o deţine la îmbunătăţirea legislaţiei electorale în domeniu.

- Monitorizarea alegerilor de către societatea civilă este deja un proces inevitabil şi ireversibil în Republica Moldova? De ce avem nevoie de această a doua faţetă a monedei electorale?

- Consider că atât timp cât clasa politica, concurenţii electorali vor avea un comportament nu tocmai civilizat în campaniile electorale, atât timp cât rezultatele alegerilor vor fi la infinit contestate fie de unii, fie de alţi concurenţi electorali, atât timp cât cetăţenii noştri nu vor manifesta spirit civic activ, critic, iar mass-media va reflecta campaniile electorale uitându-se în buzunarul unui sau altui concurent electoral, ATÂT timp vom avea nevoie de organizaţii ale societăţii civile care să monitorizeze alegerile. Vreau să cred că, alegerile locale generale din 5 iunie 2011 vor confirma tendinţa pozitivă, de îmbunătăţire a climatului în care se desfăşoară în ultimul timp alegerile în Republica Moldova.


Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo