Interviuri
- Aţi revenit recent de la întrunirea reprezentanţilor societăţii civile din ţările membre ale Parteneriatului Estic care s-a desfăşurat la Berlin. Aţi revenit cu ceva rezultate care ar putea influenţa situaţia în Republica Moldova?
- Poate voi repeta un lucru pe care l-am menţionat de multe ori, însă, cred că situaţia din Republica Moldova poate şi trebuie să fie influenţată în primul rând din interior. Aceasta este concluzia pe care am tras-o şi la forumul din Berlin. Am menţionat şi în cadrul forumului că societatea civilă din Moldova, în comparaţie cu majoritatea ţărilor Parteneriatului Estic, a avut pe parcursul acestui an mai multe oportunităţi de promovare a ideilor şi politicilor în diferite domenii. Guvernul moldovean şi, în special, prim-ministrul Vlad Filat a oferit mai multe posibilităţi organizaţiilor neguvernamentale de a participa la actul guvernării.
Sigur că există restanţe la acest capitol, dar nu am avut decât un an la dispoziţie pentru a consolida această relaţie şi sperăm că după alegeri aceste oportunităţi vor fi valorificate şi vor apărea altele noi. Ţin să reamintesc că situaţia colegilor noştri din sectorul neguvernamental din unele ţări ale Parteneriatului Estic, cum ar fi Belarus şi Azerbaidjan, este una foarte dificilă, ei fiind marginalizaţi sau chiar persecutaţi pentru ideile şi activităţile lor.
Cu toate acestea, situaţia din Republica Moldova este influenţată şi din exterior, iar în contextul discuţiei noastre mă refer în special la Uniunea Europeană. Atâta timp cât guvernanţii şi elita politică au o relaţie de parteneriat cu reprezentanţii Comisiei Europene şi ai ţărilor membre, ţara noastră trebuie să ţină cont de recomandările acestora. În acest context, Comisarul European Stefan Fule a menţionat în cadrul forumului de la Berlin că el îşi doreşte o „implicare cât mai largă a societăţii civile în toate procesele care au loc în cadrul Parteneriatului Estic din mai multe motive. Acest lucru este necesar deoarece angajarea sectorului neguvernamental este o condiţie sine qua non pentru succesul nostru comun. Această convingere reiese nu din corectitudinea politică, dar din credinţa profundă că societatea civilă este o parte fundamentală şi indispensabilă a procesului democratic”. Comisarul European, de asemenea, ne-a încredinţat că va face un apel către reprezentanţii ţărilor partenere şi a statelor membre UE de a coopera strâns cu forumul societăţii civile în implementarea agendei Parteneriatului Estic.
În aceiaşi ordine de idei, ministrul Federal de Externe al Germaniei, Guido Westerwelle a menţionat că „Parteneriatul Estic” are nevoie de actori îndrăzneţi care să pledeze pentru libertate şi drepturile omului. Schimbarea trebuie să vină din partea societăţii civile. Fundaţiile de caritate, biserica, grupurile care pledează pentru un mediu mai curat, organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului - sunt motorul acestor schimbări”. Ministrul Westerwelle a subliniat că „societatea civilă trebuie să le reamintească politicienilor despre promisiunile lor, să refuze în a tolera corupţia şi să ceară servicii calitative şi responsabilitate din partea autorităţilor şi organelor de justiţie”.
Revenind la influenţa societăţii civile pe care o poate avea aceasta în apropierea noastră de valorile împărtăşite de ţările membre ale Uniunii Europene, cred că mai avem de parcurs câteva etape importante. După mine, însă, cea mai importantă este stabilirea şi consolidarea unei relaţii de încredere între cetăţeni şi organizaţiile neguvernamentale din Republica Moldova. Doar având un număr cât mai mare de susţinători, care se vor implica activ în promovarea valorilor spre care tindem, vom putea influenţa politicile la nivel naţional şi local spre beneficiul oamenilor. Pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie să-i ascultăm şi să învăţăm a vorbi „aceeaşi limbă” cu oamenii pe care dorim să-i reprezentăm.
Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo
- Consiliul Naţional al Tineretul din Moldova s-a remarcat în această campanie electorală prin câteva acţiuni inedite, care ţin, în principal, de cultivarea activismului civic, de promovarea culturii politice. De ce v-a trebuit să vă implicaţi?
- Din start trebuie să recunoaştem că cetăţenii Republicii Moldova au un nivel scăzut al culturii civice, asta probabil se vede din toate procesele sociale şi politice. Punctul culminant cu siguranţă a fost participarea scăzută la referendumul din 5 septembrie. Însă, oricum, eram conştienţi de problemă cu mult timp înainte. Astfel încă din vară, când era evident că o să avem alegeri parlamentare până la sfârşit de an, am planificat această campanie amplă. CNTM desfăşoară astfel de activităţi începând cu alegerile parlamentare din 2005, însă precedentele campanii erau orientate spre comunicarea directă cu cetăţenii şi mai puţin pe canale media, probabil din cauza asta nu au avut acelaşi răsunet.
- Contaţi pe rezultate concrete ale campaniei „Contăm, deci votăm!” care a presupus şi elaborarea unor spoturi educaţionale, spune lumea, destul de bune? Când, cum şi cine le poate măsura?
- Cel mai evident şi dorit rezultate este sporirea participării tinerilor la alegeri. Însă, din păcate, trebuie să recunoaştem că măsurarea unui astfel de rezultat este extrem de dificilă. Trebuie să faci studii ample, pe eşantion reprezentativ pentru a vedea câţi tineri au votat. Având resurse limitate, nu ne permitem asemenea studii. Însă, oricum, rezultatele pe care le putem măsura deja impresionează. Beneficiari direcţi ai campaniei din raioane şi universităţi sunt peste 150 000 persoane, vizualizările spoturilor pe diverse site-uri se apropie de cifra de 100 mii, nemaivorbind de telespectatorii care văd spoturile la mai multe posturi TV, de dezbaterile care le-am organizat în parteneriat cu postul public de televiziune, participarea persoanelor încadrate în campanie la diverse emisiuni şi talk-show-uri.
- Cum s-a lucrat la acele spoturi de educaţie electorală?
- Fiind un lucru creativ, normal că şi abordarea a fost mai neformală. Am avut un brainstorming în cadrul echipei CNTM unde am venit cu un anumit concept care ni-l doream. Apoi am discutat si cu Atelierul „Sergiu Prodan”, studioul care a realizat spoturile, referitor la scenarii. Astfel, după mai multe zile/nopţi de discuţii, imaginaţie, fantezie şi inspiraţie, a ieşit cam ce-aţi văzut pe ecrane şi la TV. Trebuie să recunosc că nu au fost acceptate din start şi de toată lumea. A fost nevoie să înfruntăm mai multe idei şi concepţii mai conservatoare, dar până la urmă sunt mulţumit că a ieşit bine şi, din câte se pare, toată lumea a acceptat şi chiar a salutat abordarea netradiţională care am ales-o.
- Ce au demonstrat dezbaterile televizate, organizate pentru prima dată între aripile tinere ale formaţiunilor – concurenţi electorali?
- Cred că dezbaterile au venit să confirme ceea ce societatea noastră deja ştia. Avem tineri lideri pregătiţi şi capabili pentru a participa la procesele legislative şi de guvernare. Adevăru-i că nu toţi, dar asta este şi normal. Acum cred că este esenţial ca acei care au demonstrat că merită – să fie promovaţi.
- Câtă influenţă credeti că are societatea civilă asupra proceselor de educaţie civică în campaniile electorale şi ce credeţi că trebuie să facă această, mai ales, între campanii?
- Cred că influenţa societăţii civile este una considerabilă. Mai mult, mă bucură faptul că influenţa acesteia creşte continuu. Astfel, sunt destul de optimist şi chiar sigur că nu a mai rămas mult până nivelul societăţii civile şi gradul de educaţie civică în rândul cetăţenilor activi să fie la acelaşi nivel cu ţările dezvoltate. Aceasta şi-o doreşte orice cetăţean, probabil, mai puţin unii politicieni care conştientizează că vor avea tot mai puţin succes în a manipula electoratul. Referitor la activităţile desfăşurate de diverse organizaţii între campanii, cred eu că trebuie pus un accent sporit pe accesul la informaţie a cetăţenilor, îmbunătăţirea educaţiei formale (care se face în licee, universităţi, colegii etc.), în special a disciplinelor care se orientează pe educaţie civică şi, nu în ultimul rând, în mediatizarea cât mai largă a tuturor activităţilor desfăşurate de ONG-uri.
Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo
Victor Munteanu: „important este că încercăm să oferim oamenilor o şansă de a avea acces la servicii economice şi sociale mai bune.“
Şcoli de business în regiunea transnistreană – una dintre iniţiativele europeane menite să consolideze încrederea dintre Republica Moldova şi regiunea ei transnistreană. Dar în ce măsură, totuşi, oamenii de afaceri pot reface ceea ce au desfăcut odată politicienii? Vom discuta în această dimineaţă cu dl Victor Munteanu, coordonatorul proiectului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, finanţat de Uniunea Europeană şi realizat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Europa Liberă: Domnule Munteanu, o nouă şcoală de business deschisă recent la Tighina/Bender, pe lângă altele două – la Tiraspol şi Râbniţa. Instituţii create în cadrul unui proiect care are în vedere, la finalul unor acţiuni tehnice, să contribuie şi la sporirea încrederii dintre parteneri de negocieri purtate pentru soluţionarea conflictului transnistrean... Vom vorbi în continuare şi despre modul în care, într-un conflict, asemenea acţiuni generează încredere şi comunicare fără prejudecţi... Mai întâi însă, ce aţi explica în primul rând sau aţi scoate în evidenţă în legătură cu acest proiect?
Victor Munteanu: În legătură cu acest proiect aş scoate în evidenţă în primul rînd că prea mult ne concentrăm asupra problemelor politice, vorbim prea mult desptre negocieri, întâlniri la nivel înalt, în consilii de securitate, discuţii diplomatice. Uităm o chestiune fundamentală, existenţa unei încrederi între simpla populaţie de pe ambele maluri ale Nistrului. Şi atunci când vom ajunge la o posibilă soluţie politică, am fi noi gata să reintegrăm ţara, ar fi oamenii pe ambele maluri ale Nistrului gata să comunice, să facă schimb de idee şi să încerce să trăiască împreună într-un stat reunit?
De aceea, eu cred că este foarte importat de a promova încrederea între grupuri de populaţie de pe ambele maluri ale Nistrului prin diferite metode. Şi deschiderea acestor şcoli de business este doar o picătură în ceea ce încercăm să facem. E un program atotcuprinzător ce include un program de susţinere a societăţii civile, încercăm să restabilim infrastructura socială de pe ambele maluri ale Nistrului, concentrîndu-ne în special asupra zonei de securitate, sunt proiecte de protecţie a mediului, sunt proiectele de protecţie a sănătăţii, sunt proiecte de protecţie socială pe ambele maluri ale Nistrului...
Europa Liberă: În general se consideră că încrederea este cheia succesului în afaceri. Iată că se doreşte ca şi afacerile să fie cheia încrederii sau, mă rog, a restabilirii încrederii între comunităţi aflate în conflict... Acastă filosofie, să spunem aşa, este împărtăşită în egală măsură în mediul de afaceri transnistrean şi în cel din restul ţării?
Victor Munteanu: Alexandru a menţionat la începutul emisiunii încă o şcoală deschisă. Vreau să zic că nimic nu a mai fost deschis în regiunea transnistreană. Facem primii paşi. Ceea ce s-a deschis la Bender şi la Tiraspol sunt primele instituţii de acest gen care vor oferi educaţie de afaceri şi cred că vor spori încrederea oamenilor în forţele proprii şi ceea ce este important că prin crearea acestor instituţii vom încerca să restabilim legăturile între mediile de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului. Acesta şi este unul dintre scopurile noastre şi cred că va contribui.
Europa Liberă: Păcate jurnaliştilor, probabil, pentru că ne-am bazat afirmaţiile în legătură cu trei şcoli de business deschise în cadrul acestui proiect pe nişte ştiri de presă, dar probabil că lumea a alergat un pic înaintea locomotivei, ar urma abia să fie constituite aceste şcioli. Este limpede, că încrederea şi posibilităţile de comunicare şi cooperare sunt mai bine văzute din fotoliul unui om de afaceri, decât din turela unui tanc, de exemplu. Totuşi, de ce ar fi de crezut că, de exemplu, o comunitate transnistreană a oamenilor de afaceri mai instruită ar deveni mai favorabilă unei reunificări a Republicii Moldova?
Victor Munteanu: O comunitate de afaceri în regiunea transnistreană mai instruită va şti şi va înţelege cum să utilizeze, de exemplu, noile favorizări de comerţ din partea UE şi vor încerca şi vor dori să-şi comercializeze produsele lor mai mult în piaţa europeană, iar pentru aceasta nu vor avea decât să lucreze cu colegii de la Chişinău şi cu grupurile de oameni de afaceri din R. Moldova. Aceasta este inevitabil în cazul în care vor dori să-şi dezvolte afacerile.
Europa Liberă: Deci, dv. susţineţi de fapt că aveţi impresia sau chiar certitudinea că oamenii de afaceri transnistreni, cu care bănuiesc că aţi vorbit, cu destui dintre ei, conştientizează faptul că succesul economic şi un mediu de afaceri civilizat, deschis posibilităţilor europene trece prin Chişinău sau, altfel spus, printr-o ţară unită şi stabilă, ci nu prin una slăbită de tendinţe separatiste?
Victor Munteanu: Nu aş merge atât de departe în analiza mea, dar ceea ce este important este că încercăm să oferim oamenilor o şansă de a avea acces la servicii economice şi sociale mai bune şi în acest sens inevitabil va contribui la scopul general. Acum doar ţinem să oferim oamenilor şansă să-şi realizeze visul. Fiindcă ne concentrăm foarte mult asupra malulului drept uitând că pe malul stâng, la fel, avem oameni cu care trebuie să lucrăm şi tot şirul cela de programe care sunt lansate pe malul drept oarecum ocolesc malul stâng. Or, vorbim permanent despre o ţară întreagă vorbim că şi malul stîng ar fi al R. Moldova, nu?
Europa Liberă: Da, bineînţeles, oricum totuşi cred că am înțeles destul de bine de la dv. că credeţi că businessul dacă nu va salva integritatea teriotrială a R. Moldova, cel puţin va pava oarecum drumul spre ea.
Victor Munteanu: Businessul, după cum arată tendinţele de globalizare din lume, nu recunoaşte frontiere iluzorii sau realiste, sau existente. De aia cred că da, businessul ar fi un promotor şi un grup de interese care ar putea foarte mult ajuta la identificarea unei soluţii pentru problema transnistreană.
Europa Liberă: Există sceptici sau persoane cu atitudini mai radicale care pot crede şi susţine că asemenea proiecte n-ar contribui decât la întărirea muşchilor unei regiuni pe care politicienii din respectiva regiune îi va folosi pentru a se îndepărta şi mai mult de ideea reintegrării...
Victor Munteanu: Sunt adeptul opiniei că trebuie să angajăm populaţia de pe malul stînd într-un proces comun. Sunt departe de părerea că izolînd oamenii ce trăiesc pe malul stîng vom avea de câştigat. Prin izolare vom genera doar frustrare şi lipsă de încredere în viitor. Or, de a avea de a face cu un partener frustrat şi lipsit de încredere în viitor este chiar dificil.
Europa Liberă: Dv. v-aţi referit în repetate rînduri la restabilirea încrederii între cetăţenii simpli, dintre diferite grupuri ale societăţii. Credeţi că aici e problema şi nu în grupurile mai mult sau mai puţin mari de politicieni?
Victor Munteanu: Sigur că avem o problemă politică serioasă. Dar în timp ce specialiştii ce trebuie să se ocupe de problemele politice se ocupă şi încearcă să le rezolve, vedem că se ocupă de ele de 20 de ani, noi încercăm să lucrăm la alt nivel, la nivel de populaţie, să facem ceea ce nu s-a făcut pînă acum şi să contribuim împreună cu politicienii la un scop comun, să încercăm să găsim o soluţie pentru această problemă.
Europa Liberă: Şi dv. aţi observat şi puteți confirma dacă nu entuziasmul, cel puţin preocuparea şi interesul accentuat al oamenilor de acolo faţă de aceste cursuri, faţă de aceste forme de a apropia cele două maluri?
Victor Munteanu: O să fiu foarte sincer, şi colegii cu care ne-am deplasat săptămâna trecută la deschiderea acestor şcoli vor confirma acest fapt, am observat o sete mare faţă de aceste proiecte şi aceste deschideri. Să vă zic că în momentul în care s-a organizat concursul pentru puţinele locuri care erau în primele grupuri de studenţi pentru aceste şcoli de business, lumea nu încăpea în aceste săli de studiu. Şi aceasta ne dă o încredere în viitor în ceea ce ţine de dezvoltarea acestei idei şi creşterea acestor şcoli de business în Transnistria.
Europa Liberă: Autorităţile transnistrene au proclamat armonizarea legislaţiei regiunii, inclusiv cea care vizează business-ul cu cea a Federaţiei Ruse, Republica Moldova este în proces de ajustare la legislaţia europeană? Acest lucru poate ridica probleme de comunicare?
Victor Munteanu: Nu cred, deoarece, oricare ar fi legislaţia la moment, există o tendinţă de sincronizare şi oarecum orientare spre aceleaşi idealuri şi spre aceleaşi metode de lucru. De aceea nu aş vedea la moment problema neconcordanţei legislative drept una primordială. Eu aş zice că trebuie să ne concentrăm asupra unor probleme simple, realizabile, după care să ajungem la soluţionarea unor probleme complicate pe care le-aţi menţionat mai devreme.
Europa Liberă: Domnule Munteanu, vă mulţumim mult că aţi fost cu noi în această dimineaţă.
Mai multe articole …
- Ion Bunduchi: „Produsele informaţionale autohtone, deşi nu sunt pastă de dinţi, trebuie promovate”
- „În Republica Moldova există o altă opinie, diferită de cea a autorităţilor publice”. Interviu Info-Prim Neo cu Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse al ONG-urilor pentru Drepturile Omului, din ciclul „19 ani de Independenţă”
- Partidul Politic nu e un SRL
- Ţăranii din Dubăsari ar putea fi impuşi să plătească taxe ilegale pentru a-şi cultiva terenurile
- Eram ruşinea continentului european cu o conducere comunistă, dar şi acum batem pasul pe loc la libertate
- Discutam despre campanii sociale cu Laura Buhantov, coordonator PR la IDIS "Viitorul"
- Indicele TI - un credit de încredere oferit noii guvernări
- Atenţie: ei ne vor trăda tot timpul
- Un moldovean la New York si organizatia "Moldova pentru democratie si dezvoltare"
- Societatea civila curtata la ceas electoral de partide
