Interviuri

Interviu cu Veaceslav Gututui, director executiv al Institutului de rezolvare a conflictelor INRECO:

Institutul de rezolvare a conflictelor, sustinut de un grup format din 15 ONG-uri, a depus pe numele presedintelui CMC, Mihai Ghimpu, o scrisoare in care solicita initierea procedurilor de aprobare a Regulamentului cu privire la asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice locale a municipiului Chisinau.

Natalia Hadarca

- Dle Gututui, ce prevede acest regulament?

- Documentul contine mai multe elemente importante si reprezinta un instrument complex de dezbatere a tuturor actelor ce trebuie sa fie aprobate de catre CMC si primarie. Noi propunem ca inainte de a se adopta o decizie de importanta majora sa fie consultata opinia cetatenilor. Acest lucru se poate face prin audieri si dezbateri publice, mese rotunde, focus-grupuri, vizite in teritoriu, forumuri pe pagina web. Regulamentul mai prevede in ce cazuri deciziile autoritatilor publice locale pot fi aprobate in regim de urgenta. Pe viitor am fi vrut sa ajungem la transmiterea on-line a sedintelor Consiliului municipal Chisinau, asa cum se procedeaza in majoritatea capitalelor europene.

- Documentul a fost elaborat in perioada martie-mai 2007. De ce pana in prezent nu a fost discutat de catre CMC?

- De cinci luni incercam sa-i convingem pe consilierii municipali de importanta acestui regulament. I-am vorbit si primarului Dorin Chirtoaca despre initiativa noastra. A zis ca e o idee buna, dar deocamdata nu s-a mers mai departe. Desigur, suntem sustinuti de unii consilieri (in special Al. Tanase, O. Cernei), ma tem insa ca e un numar insuficient pentru ca regulamentul respectiv sa fie aprobat. Toti zic ca ideea e foarte buna, dar, cand e nevoie sa fie inclusa pe ordinea de zi a CMC, se eschiveaza sub diferite motive.

- Institutul de rezolvare a conflictelor a venit cu ideea formarii consiliilor consultative de cartier. Ce competente vor avea acestea?

- Consiliile de cartier vor fi formate din cetateni si vor avea drept scop mentinerea unui dialog permanent intre cetateni si autoritatile publice locale. Consideram ca la Chisinau inca nu sunt utilizate toate tehnicile moderne de dialog public. De aceea propunem sa fie create birouri permanente la preturi, menirea carora ar fi sa mentina legatura intre cetateni si autoritatile locale - pe de o parte, sa comunice cu consiliile de cartier, iar pe de alta parte, sa informeze primarul si viceprimarii despre problemele oamenilor. Impreuna cu preturile, vom incerca sa divizam sectoarele administrative in cateva cartiere si vor fi alesi membrii consiliilor. Intentionam sa instituim cinci consilii de cartier in capitala.

Am inceput sa studiem metodele de conlucrare a autoritatilor locale cu cetatenii, eventualele bariere dintre acestia. Desi am fost asigurati de catre primar ca putem solicita orice informatie in aceasta chestiune, de multe ori incercarile noastre de a o obtine de la directiile primariei erau blocate, daca nu aveam o scrisoare semnata de primar. Spre uimirea noastra, multi functionari de la primarie nu cunosteau ce inseamna un ONG si cum functioneaza, care sunt posibilitatile de cooperare dintre autoritati si societatea civila.

- Care este situatia, la capitolul comunicare intre autoritati si cetateni, in alte localitati din republica?

- In general, situatia este mai buna. De exemplu, in Floresti, Ialoveni si Lapusna exista un dialog mai intens. Autoritatile locale dispun de pagini web interactive, de posturi locale de televiziune si radio, unde primarii isi fac publice rapoartele privind activitatea lor si discuta, in direct, cu cetatenii. In unele localitati sunt instituite consilii de strada ale cetatenilor, care organizeaza intalniri, sedinte cu functionarii publici si consilierii locali. Totodata, se practica diferite modalitati de consultare publica. De exemplu, la Ialoveni, cinci ani la rand se fac dezbateri publice cu privire la bugetul local.

- Daca revenim la consiliile de cartier, la ce etapa se afla implementarea acestei idei in capitala?

- Deocamdata, am incheiat un acord de parteneriat cu pretura sectorului Centru. Pretorul Vladimir Sarban si-a luat angajamentul sa ne ofere spatiul necesar pentru organizarea sedintelor, seminarelor, atelierelor de lucru.

- Va fi nevoie si de o contributie financiara din partea primariei si a preturilor din municipiu?

- Este nevoie doar de sustinere organizatorica si logistica, pentru ca finantarea proiectului o acopera Fundatia Soros-Moldova si Agentia suedeza SIDA.

- Regulamentul pe care il propuneti prevede si crearea unor consilii consultative pe domenii. Ce rol vor avea acestea?

- Nu a fost doar ideea noastra, ci si a Uniunii Comerciantilor Est-Vest Moldova. Am considerat ca e nevoie de astfel de consilii consultative pentru a veni in ajutorul CMC cu sfaturi si solutii concrete, atunci cand acest organ urmeaza sa adopte decizii ce vizeaza domenii concrete de activitate. Membrii consiliilor respective vor fi experti din diverse ramuri, vor activa pe langa CMC, fara sa fie angajati ai primariei.

- De ce, in opinia dvs., in Chisinau nu se practica dezbaterile publice in chestiuni de interes major?

- La capitolul democratie participativa, capitala a ramas cu mult in urma altor localitati din republica. In municipiu au fost realizate pentru prima data consultari publice in ianuarie-martie 2007, cand au fost elaborate Planul Urbanistic si Planul de Amenajare a teritoriului municipiului Chisinau. Dezbateri au loc in capitala numai in campaniile electorale. Una din cauze ar fi ca orasul Chisinau este suprapolitizat. Dar mai exista un motiv: pana acum, pentru finantatorii straini erau prioritare proiectele orientate spre dezvoltarea democratiei din afara capitalei, acestia considerand ca la Chisinau exista si alte posibilitati in acest sens. In localitatile suburbane au fost implementate proiecte comunitare de catre donatori precum FISM, USAID, PNUD etc.

- Daca ar fi sa comparam nivelul de transparenta al autoritatilor publice locale de acum un an cu cel din prezent, am putea vorbi de o anumita evolutie a lucrurilor?

- Evolutia se vede cu ochiul liber, astazi primaria si CMC sunt cu mult mai deschise. Si mass-media se bucura de un mai mare acces la informatie; pagina web s-a imbunatatit, desi inca nu este completa. Daca regulamentul pe care il propunem noi va fi acceptat, mecanismul transparentei ar functiona si mai bine. Ramane doar ca alesii municipali sa examineze si sa sustina initiativa noastra in cadrul unei sedinte a CMC.

 

http://www.timpul.md

 

 

 

Eurasia Foundation, American Chamber of Commerce and United Nations Development Programme in Moldova joined their efforts and organized an international conference Corporate Social Responsibility for Moldova on November 8 in Chisinau City. An outstanding fact is that this project was financed primarily from corporate sponsorship. Eurasia Foundation came with the idea, attracted two like-minded partners - the AmCham and UNDP - and conducted a fundraising campaign, which resulted in 10 companies making financial contributions to cover related costs.

The funds came from companies, the skills came from the non-profit sector. Who benefited? Because the actual value of this Conference - knowledge and information about CSR practices abroad and in Moldova - is inherently a public good accessible directly to participants and indirectly to a wider audience - via media outlets that covered the event, this blog, private and public discussions, and debates - it is difficult to identify and quantify beneficiaries. Although knowledge about CSR - and for Moldova CSR is new knowledge - is important, there is something even more important for Moldova. Cooperation as process, cooperation among sectors - pubic, non-profit, private, media - towards achieving a mutually advantageous societal goal - be it knowledge creation/dissemination, or policy implementation, or job creation - was the most valuable Conference result of all.

Genuine CSR practices exist in Moldova, and this was the most vocal conclusion of the Conference. CSR is good for companies and society at large, both internationally and in Moldova. Government needs to understand this and encourage CSR-friendly policies and laws, media needs to learn to distinguish between CSR and corporate publicity, and the non-profit sector needs to take initiative and be at the right place, at the right time and with the right idea. Then, CSR will be at home even in Moldova. Here is a TV7 news report on the Conference.

 

http://www.publicpolicywatch.blogspot.com/

 

Comentariu de Dorina Baltag

Pentru majoritatea organizatiilor obstesti de la noi «un cod etic», «un cod deontologic» sau «un cod de conduita» ramane a fi de domeniul magnificului. Pentru sectorul asociativ, necesitatea unui contract etic intre cetateni si asociatia respectiva, constituie una dintre «minunile» ce urmeaza a fi inca descoperita.

La 18 octombrie curent, s-a desfasurat masa rotunda «Codul Etic pentru ONG-uri», eveniment fata de care si-au manifestat interesul 26 de ONGuri si s-au prezentat doar 20. Aceasta masa rotunda a fost organizata de catre Ambasada SUA in Moldova - pe cand, in mod normal, ea se cerea a fi organizata de catre ONG-uri.

La deschiderea mesei rotunde, dl. John Balian, Prim Secretar pentru Cultura si Presa al Ambasadei SUA in Moldova, a specificat foarte oportun faptul ca sectorul asociativ din Moldova nu poate sa ceara Guvernului si altor institutii publice sa fie transparente si integre cit timp organizatiile neguvernamentale insele nu au un Cod de Etica la care sa subscrie. Mai mult ca atit, domnia sa nu vede nici un motiv pentru care organizatiile obstesti nu ar avea un Cod de Etica.

Daca un stat adopta un set de legi, aceasta nu inseamna o constrangere din partea statului prin lege, ci acordarea unui set de drepturi si libertati cetatenilor sai. La fel si in cazul unui Cod de Etica: acesta nu doreste sa impuna careva restrictii membrilor ONG, ci demonstreaza ca organizatia in cauza isi dezvolta activitatea sa pe un set de principii etice. Astfel, printr-un atare Cod, organizatia asigura un mod de conduita, necesar a fi respectat de catre toate persoanele implicate in vederea exercitarii responsabilitatilor si a beneficiilor ce li se cuvin.

Codul Etic vine sa promoveze anumite valori si principii generale - cum ar fi integritatea, responsabilitatea, toleranta, echitatea, transparenta, etc. In contextul democratizarii societatii, necesitatea elaborarii, adoptarii si respectarii unui Cod de etica este evidenta. Aceasta ar fi atat o pre-conditie pentru donatori cit si un element cheie in procesul de consolidare a societatii civile din Moldova. In cadrul mesei rotunde din 18 octombrie, s-a creat un grup de lucru, care si-a pus drept scop intocmirea unui proiectmodel al Codului de Etica.

Speram ca acest grup de lucru sa nu cunoasca experienta Forumului ONG-urilor ce avea loc sub egida CONTACT (ultima intrunire a caruia a avut loc in 2002). Cu toate ca membrii acestui grup de lucru nu reprezinta «granzii» sectorului asociativ, le recomandam sa tinem cont de faptul ca schimbarea de regula o face minoritatea.

Sursa: Preluat de pe revista "Forum Civic"