Interviuri

(Interviu acordat Agentiei Monitor Media de catre Eugen Rabca, expert la Centrul €žAcces-info")

- Centrul €žAcces-info" promoveaza pana la finele acestui an o serie de traininguri si €žmese rotunde" axate pe problematica respectarii dreptului privind accesul la informatie in toate raioanele. Care este starea de spirit din acest domeniu?

- Trebuie spus ca Centrul €žAcces-info" a desfasurat asemenea actiuni in toate raioanele acum trei ani. Atunci exista o atitudine agresiva a functionarilor fata de Legea privind accesul la informatie, precum si fata de necesitatea implementarii acesteia. Majoritatea functionarilor publici considerau ca implementarea acestei legi era o problema in plus aruncata pe capul lor. In acest an, deja au fost organizate circa 15 conferinte prin raioanele R. Moldova. Constat ca dupa patru ani, cand atestasem o anumita stare de spirit, majoritatea functionarilor dau dovada acum de o abordare pragmatica in contextul garantarii dreptului la obtinerea informatiilor cu caracter public. Altfel spus, din 2004 si pana in prezent multi dintre ei s-au confruntat cu cereri privind solicitarea informatiei. Observ acum ca intrebarile pe care le pun functionarii expertilor tin, in mare parte, de mecanismele ce tin de aplicarea legislatiei respective. In majoritatea raioanelor, nu se mai pune problema necesitatii aplicarii si existentei acestei legi. Functionarii abordaeza partile tehnice ale domeniului respectiv. Exista, totusi, si exceptii.

- Daca am diviza R. Moldova in trei regiuni conventionale - nord, centru, sud - in care parte este mai dificila situatia privind accesul la informatie?

- Sunt raioane unde functionarii publici si multi primari cunosc Legea privind accesul al informatie, dar sunt si unitati teritorial-administrative in toate regiunile tarii unde o parte mare din functionari si primari sunt la primul mandat si, respectiv, se afla la inceput de cariera de functionar public. Anume cu ultima categorie de functionari lucrurile se complica.

Misiunea Centrului €žAcces-info" si altor organizatii neguvernamentale este sa remedieze situatia, sa scolarizeze acesti functionarii si nu numai in domeniul aplicarii Legii privind accesul la informatie.

- Ce aspecte ale Legii privind accesul la informatie se aplica cu dificultate in raioane?

- Cele mai mari dificultati se inregistreaza atunci cand vine vorba de informatiile cu caracter personal. In cadrul trainingurilor pe care le organizam pentru functionarii din teritoriu avem mai multe exercitii. De exemplu: oferiti solicitantilor de informatii declaratiile pe venituri ale functionarilor sau nu?; oferiti solicitantilor valoarea retributiilor functionarilor publici sau nu?. Anume acestea sunt domeniile unde apar cel mai frecvent probleme, iar functionarii publici manifesta impotriviri. Atunci cand vorbim despre dreptul cetatenilor de a solicita informatii de interes public, cele mai €žsensibile" informatii sunt, totusi, cele cu caracter personal si cele care se refera la gestionarea banilor publici.

Petru MACOVEI: €žAsociatia Presei Independente din Moldova a devenit coagulantul presei locale"

(Interviu acordat Agentiei DECA-press de catre Petru Macovei, director executiv al Asociatiei Presei Independente din Moldova)

Intrebare: - In cei zece ani de activitate, ce a reusit sa realizeze Asociatia Presei Independente *** (API) din Moldova?

Raspuns: - O parte din meritul presei din Moldova care in ultimii ani a inregistrat un salt calitativ se datoreaza si API. Succesul ziarelor este si succesul nostru. Este incomparabila calitatea presei, inclusiv a celei locale, de acum zece ani cu cea de acum. Credem ca datorita si asistentei asociatiei, unele medii de informare s-au putut dezvolta.

Acum zece ani, API a fost formata de sapte directori de media locale - cinci ziare si doua agentii de presa -, iar la moment intruneste 23 de membri, inclusiv ziare si agentii de presa cu acoperire nationala, si ziaristi. Numarul membrilor s-a triplat. Altfel spus, in cei zece ani de activitate, API a inregistrat un salt calitativ si cantitativ. Daca acum trei ani puteam vorbi de cel mult doua ziare locale independente care stau bine pe picioare, acum sunt cel putin cinci ziare care insumeaza toate criteriile de afacere prospera in domeniul media.

Intr-un deceniu, API, ca organizatie neguvernamentala, a reusit sa devina unul dintre lideri pe piata media. A devenit o organizatie respectata, opinia careia conteaza atat pe plan intern, cat si extern.

Intrebare: - In ce masura API a favorizat consolidarea presei locale si regionale prin intermediul proiectelor derulate?

Raspuns: - Solidaritatea breslei jurnalistice este o problema pentru Republica Moldova. Breasla jurnalistica din Moldova este faramitata dupa mai multe criterii, inclusiv cel politic. Prin intermediul API, presa locala s-a unit, transformandu-se intr-o adevarata familie. In asociatie exista si functioneaza un organ colectiv de conducere; membrii API platesc cotizatii; activeaza o comisie de cenzori... Altfel spus API dispune de toate €žuneltele" pe care trebuie sa le utilizeze orice organizatie neguvernamentala. API este una din putinele organizatii neguvernamentale din Moldova care isi desfasoara activitatea in conditii de maxima transparenta, toate deciziile luandu-se la adunarea membrilor-fondatori. API a devenit coagulantul presei locale.

Intrebare: - Care sunt principalele obiective pe care va incerca sa le realizeze API in urmatorii ani?

Raspuns: - Exista cateva obiective pe care si le propune API. Dar strategice sunt trei la numar.

Vom acorda asistenta pentru dezvoltarea retelelor alternative de distributie pentru presa scrisa, deoarece intreprinderea monopolista - €žPosta Moldovei" -are un comportament care poate fi comparat cu relatia dintre negustorul de robi si supusii lui.

In anii ce urmeaza vom cauta solutii pentru asigurarea unui tipar mai bun pentru ziarele independente. Dorim ca ziarele locale sa prezinte un produs mai bun in aspect de tinuta grafica si calitatea tiparului.

Al treilea obiectiv strategic este lobarea intereselor presei. Vom insista pentru imbunatatirea legislatiei prin elaborarea unor proiecte expertizate economic si juridic. Crearea unor conditii favorabile pentru dezvoltarea presei trebuie sa fie prevazute de anumite acte legislative. Cred ca acesta va fi unul dintre cele mai ambitioase proiecte din domeniul media pe care intentioneaza sa-l promoveze API.

Pe langa acestea, API va derula si pe viitor programe de instruire a jurnalistilor si de imbunatatire a continutului editorial al ziarelor etc.

Intrebare: - Care sunt cele mai acute probleme cu care se confrunta presa locala?

Raspuns: - Cea mai acuta este cea a cadrelor. Redactiile ziarelor locale duc lipsa de jurnalisti. Absolventii facultatilor de jurnalism refuza sa se angajeze in redactiile din provincie, chiar daca acestea, la timpul respectiv, i-au promovat si i-au ajutat sa se formeze ca potentiali jurnalisti. Aceasta problema franeaza mult dezvoltarea unei prese calitative.

O alta problema, care este caracteristica mass media moldovenesti, este deficitul de cunostinte ale managerilor din presa scrisa. De multe ori, oamenii fondeaza ziare fara a face studii de piata, de fezabilitate si fara planuri de afaceri...

Relatiile dintre presa si autoritatile locale, este o alta problema. Administratiile publice locale, indiferent de ce formatiuni politice sunt controlate, incearca sa-si subordoneze presa. In acelasi timp, multi dintre jurnalistii din presa locala sunt tentati sa-si creeze o conditie confortabila in raport cu autoritatile, adica sa evite realizarea unor articole indraznete ce ar viza autoritatile locale.

Intrebare: - Care este conditia jurnalistului ce activeaza in presa locala?

Raspuns: - Diferita. Ziarele care au reusit sa devina afaceri, pot sa ofere jurnalistilor din provincie salarii destul de bune, poate chiar comparabile cu ale ziaristilor din Chisinau. Din pacate, sunt putine asemenea cazuri. In rest, conditia jurnalistului din raioane este una proasta. Ei nu sunt asigurati cu salarii decente, iar asigurarea lor tehnica lasa de dorit. Tot aici se inscriu si presiunile psihologice pe care le intampina jurnalistii locali atunci cand abordeaza unele teme €ždelicate" cu riscul de a deranja mai marii locali.

Intrebare: - Conditiile economice si social-politice favorizeaza in R. Moldova evolutia presei locale si regionale?

Raspuns: - Cadrul legislativ existent nu este unul stimulator pentru dezvoltarea presei. Editarea presei de importanta sociala si de informare este privita ca un business oarecare. Am impresia ca actualii guvernanti nu doresc sa identifice un mecanism ce ar stimula dezvoltarea presei independente. Daca mai adaugam si faptul ca puterea politica si administrativa, in dorinta de a mentine controlul asupra presei, intreprinde tot felul de actiuni care descurajeaza mass media. Pot fi aduse multiple exemple de imixtiune in politica redactionala, piedicile in obtinerea informatiilor de interes public, hartuirea jurnalistilor si redactiilor prin intermediul proceselor judiciare nejustificate si concurenta neloaiala din partea presei care este sustinuta direct de stat.

# # #

Asociatia Presei Independente a fost creata in 1997, la 29 septembrie. Este una dintre cele mai importante organizatii de media din Moldova, care intruneste presa neafiliata politic. API este membru al Asociatiei Mondiale a Ziarelor.

Agentia DECA-press este membru-fondator al API.