Interviuri

Desi avem ani buni de cand tot vorbim despre societate civila, nu rareori ne intrebam de ce unii se implica tot mai mult in diferite activitati, creaza organizatii, incearca sa-si dezvolte spiritul asociativ si de contributie la dezvoltarea comunitatilor din care fac parte, iar altii sunt altfel... poate pe postura de €žcritici ai ONG-urilor", sau chiar de €žgeneratori de obstacole sau de invidie". Ma refer la criticii ONG-urilor pentru ca, desi nu doar acestea compun societatea civila, totusi in cea mai mare parte lumea asa o percepe, pe aceste institutii le vad si le aud ca voci si modalitati de a-si face auzit glasul si a-si prezenta ideile si initiativele, mai ales in mediul rural. Mai sunt si persoane pentru care nu conteaza ce o fi aceasta societate civila, important este ca sustin si reactioneaza adecvat la orice initiativa buna. Aparent, nimic nou sub soare. Peste tot sunt si buni si rai, nu avem noi nici dreptul si nici nu e cazul sa judecam lumea dupa aceste criterii. Sunt si eu reprezentantul sectorului neguvernamental, daca conteaza acest lucru, important este sa inteleg ce se cere de la mine, nu ce imi cere o institutie finantatoare sau statutul de lider al unei organizatii. Noi avem nevoie de oameni care sa poata vorbi, sa gandeasca, sa caute si sa propuna solutii indiferent de cui ii va aprinde paie in cap prin aceasta.

Este important sa intelegem misiunea nu formala dar cea non-formala de cetateni, de membri ai societatii in care traim. Activismul unor persoane, fie ca sunt elevi, studenti, cadre didactice, antreprenori, juristi, economisti, medici, sau indiferent de functiile pe care le ocupa, se datoreaza mediului in care se formeaza si activeaza, unde isi poate formula obiective proprii pentru sine cat si legat de misiunea lui in societate. Fiecare are nevoie sa vada in mediul lui repere, exemple, dar si surse de informare si motivare, elevul/studentul de la profesor, subordonatul de la sef etc. Daca intr-o anumita institutie sau organizatie nu este unul mai €žneastamparat", vorbind in termeni de initiativa si creativitate, nu va exista niciodata reforma in acea institutie, oricat de mult nu am adopta noi legi si regulamente, oricat de mult nu am solicita conducatorului institutiei modernizare, schimbare etc.

Cine ii formeaza pe acestia? Unde se poate de cultivat motivatie si spirit de munca si creativitate? Unde se formeaza liderii de opinie? Cine si cand stabileste momentul optim pentru un tanar sa se afirme? Inca nu am un raspuns complet, insa stiu unde nu se pot forma acestia. Acolo unde rutina, formalismul si traditia justifica conditiile pentru asigurarea disciplinei si plecarea capului in fata celor €žcu stagiu mai mare". Am convingerea ca institutiile de invatamant, dar mai ales Universitatea au o obligatie si la acest capitol, nu numai de a cultiva cunostinte, ci si de a alimenta curajul si motivatia de implicare si munca. Este posibil acest lucru doar prin exemplu personal. Studentul pasiv nu va fi niciodata un profesor sau specialist activ in institutia in care va activa, si, respectiv, legatura cauzala.

Toata lumea are mari asteptari fata de viitor, mai ales de la tineri care trebuie sa fie locomotiva schimbarilor. Ma intreb cine si ce face pentru a-i sustine, pentru a identifica din acestia pe cei mai destoinici, pe cei care au potential, dar care evident nu se simt apreciati. Va asigur, sunt foarte multi din cei putini care mai raman. Va chem sa lucram, mai ales, stimati colegi ONG-isti, fac apel la Dumneavoastra.

Nicolae DANDIS,

Presedinte, Asociatia pentru Cooperare si Comunicare Democratica "DIALOG"

Sursa: Revista CiviCahul

 

 

 

Anul 2007 a fost un an nefast pentru mass-media din Moldova, in special pentru presa independenta de structurile statului si de partidul de guvernamant. Interviu cu Petru Macovei, presedintele Asociatiei Presei Independente.

CICLU DE MATERIALE INFO-PRIM NEO €žASA A FOST ANUL 2007"

- Domeniul mass-media este considerat unul la care R. Moldova inregistreaza un sir de restante pentru alinierea la standardele democratice. Cum apreciati evolutiile inregistrate in 2007 la acest capitol si ce previziuni aveti pentru 2008?

Anul 2007 a fost un an nefast pentru mass-media din Moldova, in special pentru presa independenta de structurile statului si de partidul de guvernamant. Cazurile de presiune asupra mijloacelor de informare in masa, de ingradire a accesului la informatie, de hartuire a mass-media in judecata si chiar de agresiune directa asupra jurnalistilor s-au produs frecvent in 2007, astfel incat nici nu poate fi vorba de alinierea la standardele democratice. Ar trebuie sa vorbim, de fapt, despre indepartarea R. Moldova de la aceste standarde, lucru confirmat si de cele 6 condamnari la CEDO ale Guvernului in dosare legate de presa, pronuntate in 2007.

Presupun ca in 2008 situatia nu se va imbunatati, or, i ntram intr-un an preelectoral, parlamentarele din 2009 avand o miza enorma, in primul rand, pentru partidul aflat la putere. Cu siguranta, re-distribuirea proprietatii in mass-media si concentrarea acesteia in mainile unor persoane dirijate de politicienii cu influenta, va continua si in 2008. Inceput acum cativa ani cu deetatizarea formala a presei guvernamentale, acest proces a continuat cu « acapararea » audiovizualului municipal si a unei agentii de presa, comportand riscuri enorme pentru conditia libertatii si pluralismului mass-media din R. Moldova.

- Care sunt cele mai mari incalcari ale libertatii presei, care considerati ca au fost admise in anul 2007?

In 2007 s-au facut mai multe incercari de a timora presa incomoda autoritatilor, punandu-i-se piedici in exercitarea meseriei, inclusiv prin ingradirea accesului la informatia de interes public (neadmiterea jurnalistilor la unele intruniri cum ar fi, spre exemplu, intalnirile sefului statului cu fetele bisericesti in mun. Balti, eliminarea nemotivata a reporterilor din salile de judecata etc.), dar si prin atacuri directe si agresari ale jurnalistilor. Elocvente in acest sens au fost abuzurile politiei in cazul retinerii ilegale a echipei Pro TV Chisinau care filma o actiune a unui partid de opozitie, precum si in cazul Euro TV (cazul cu buletinele de vot gasite in curtea acestei televiziuni), « arestarea » unei parti a tirajului publicatiei independente « SP » din Balti etc.

- Ce prioritati ar trebui sa aiba conducerea R. Moldova in anul 2008 pentru realizarea unor reforme benefice in domeniul mass-media?

In opinia mea, obiectivele prioritare pentru Moldova in domeniul mass-media trebuie sa fie deideologizarea audiovizualului public si crearea conditiilor pentru dezvoltarea si sporirea viabilitatii presei independente. In ce priveste audiovizualul public, este vital sa fie elim inate influentele politice in reglementarea si in gestionarea activitatii IPNA Compania €žTeleRadio-Moldova". Este necesar sa fie elaborate si realizate politici eficiente de stimulare a dezvoltarii presei independente. Aceste politici ar trebui sa includa sustinerea presei de importanta sociala prin subventii indirecte, facilitati fiscale, mecanisme clare si transparente de acces la banii publici. De asemenea, este important sa fie stimulate investitiile straine directe in mass-media autohtona, precum si in domeniile conexe: industria poligrafica si distributia.

 

Sursa: Info-Prim Neo 

 

 

Nimicirea transparentei, sistarea transmisiunilor sedintelor Parlamentului si atitudinea discriminatorie fata de mass-media din partea guvernarii sunt cele mai mari incalcari ale libertatii presei in 2007. Interviu cu Vasile Spinei, presedintele Centrului "Acces-info".

CICLU DE MATERIALE INFO-PRIM NEO €žASA A FOST ANUL 2007"

- Domeniul mass-media este considerat unul la care R. Moldova inregistreaza un sir de restante pentru alinierea la standardele democratice. Cum apreciati evolutiile inregistrate in 2007 la acest capitol si ce previziuni aveti pentru 2008?

Exista doua aspecte ale restantelor: Unu - cadrul legislativ care necesita a fi modificat si armonizat cu Legea privind accesul la informatie, unde prioritate are interesul public si nu cel institutional. Astfel, Legea Presei e deja una anacronica, nu mai corespunde realitatilor; necesita o revizuire substantiala Legea cu privire la secretul de stat, Legea cu privire la secretul comercial. Parlamentul ar trebui sa urgenteze examinarea proiectelor Legii cu privire la libertatea de exprimare si al Legii privind transparenta in procesul decizional, care, din pacate, fiind aprobata inca in septembrie 2006 de catre Guvern, la indicatia cuiva asa si nu a ajuns in Parlament. E un caz rusinos si scandalo s, despre care vom vorbi mai detaliat dupa Anul Nou, or lupta cu coruptia inseamna in primul rand transparenta, ci nu rapoarte triumfaliste.

Doi - e dureros, dar trebuie s-o spunem: mai avem foarte multe de facut la capitolul competenta si profesionalism jurnalistic, la cel al dotarii redactiilor, la cel al atragerii unor investitii masive straine, si esentialul - la nimicirea robului si fricii care incatuseaza sufletul.

Referitor la anul 2008 sunt extrem de pesimist, or, e un an preelectoral, care se va deosebi radical de alte campanii prin inversunare. Cu cat mai mult vor reusi actorii electorali si mass-media sa se distanteze de discursul de ura, cu atat mai aproape vom fi de civilizatie si de o presa libera.

- Care sunt cele mai mari incalcari ale libertatii presei, care considerati ca au fost admise in anul 2007?

Unu - nimicirea transparentei si, totodata, ingradirea accesului la informatie al jurnalistilor. E o ab eratie sa inchizi usa in nas jurnalistilor sub pretextul acreditarilor, care sant nascocite pentru a ingradi accesul mass-media la sedinte si intruniri publice.

Doi - sistarea transmisiunilor in direct ale sedintelor in plen ale Parlamentului.

Trei - atitudinea discriminatorie fata de mass-media din partea guvernarii, divizarea acesteia in "buna si rea", a "noastra si a lor", "patriota si nepatriota" etc. Procedeul e vechi, scopul, de asemenea, iar solidaritatea de breasla a jurnalistilor cum nu a existat, asa si nu exista.

- Ce prioritati ar trebui sa aiba conducerea R. Moldova in anul 2008 pentru realizarea unor reforme benefice in domeniul mass-media?

Vom putea vorbi de reforme benefice doar atunci cand intreaga suflare a acestui meleag va dori sa fie cu adevarat libera. Nu poti deveni liber, cersindu-si libertatea, nu poti fi liber, pupand cu evlavie mina ce te mangaie cu ciomagul.

V om avea reforme benefice cand le vor dori toata presa, vom avea presa libera cand populatia va dori realmente sa stie sistematic adevarul.

Sursa: Info-Prim Neo