Recent, locuitorii
comunei Magdacesti, raionul Criuleni, au avut parte de o surpriza placuta - in
casele multor gospodari a mai aparut cite o persoana, as putea zice cite un
membru al familiei. Si, ca sa vezi, acestea nu erau nici nepoti, nici rude,
nici copiii vecinilor, ci tineri de peste ocean - tocmai de pe continentul
american.
Angela Brawn in virsta de 26 ani, din Kanssas:
Am aflat ca trebuie sa vin in Moldova cu doar doua luni inainte. De fapt aveam de ales din mai multe tari, cum ar fi insulele Fuji, citeva tari din Asia, Africa si, desigur, Moldova. Nu stiu de ce am ales anume Moldova. Poate pentru ca e o tara situata in Europa? Probabil ca da. Cred ca acesta este raspunsul - eu mereu am fost fascinata de acest continent. Din pacate nu stiam nimic despre Moldova. De fapt la inceput eram derutata si asta pentru ca nu stiam limba, nu cunosteam nimic despre cultura autohtona si, ce e mai grav, auzisem ca aici oameni ii privesc cu raceala pe straini.
Dar iata si alte impresii ale Angelei despre primele zile petrecute in Magdacesti (zice ca la inceput avea unele frustrari: In primul rind mi-a fost foarte greu sa accept mincarurile voastre, dar acum am ajuns sa indragesc multe din ele, cum ar fi chiar placinta cu brinza de vaci si marar. Am fost surprinsa de strazile neiluminate si mai ales glodul cu care n-am fost obisnuita in stara mea.
Cu toate ca Angelei, dupa spusele ei, ii este foarte dor de parinti, de prieteni, zice ca odata ce a ales activitatea voluntariatului trebuie sa fie puternica, chiar daca ii lipseste foarte mult libertatea pe care o avea in SUA.
Cind eram acasa nu faceam un pas fara masina, dar aici sunt nevoita sa calatoresc cu transportul in comun. Cred ca la acest capitol Moldova are de lucrat foarte mult. Corpul Pacii ni-a impus si unele reguli - nu avem voie sa sa bem apa din fintini, sa mincam peste proaspat, sa mergem la medicii de aici sau sa cumparam medicamente de la farmacie; nici cu bicicleta nu avem voie sa mergem, astea, probabil, pentru ca suntem obisnuiti cu produsele noastre.
Intrebata de ce totusi a venit aici (in timp ce ai nostri pleca in SUA), Angela ne-a raspuns:
Venim aici din mai multe motive - pentru a acumula experienta, pentru a ajuta tineretu sa invete o limba noua, dar cert e ca toti suntem in Moldova pentru a ajuta oamenii.
Dupa ce va pleca din Magdacesi, Angela, ca si alti colegi de-ai ei, vor fi repartizati prin alte sate din Moldova, si anume acolo unde a fost solicitat ajutorul lor. Zice ca ii este foarte greu sa plece de aici, pentru ca deja s-a obisnuit cu familia care a gazduit-o si ca se simte ca un membru al familiei.
Unele avantaje ale tinerilor voluntari care vin aici e ca, la revenirea in tara, Guvernul american le va acorda asistenta in finantarea studiiilor de masterat, care costa peste 100 000 mii de dolari. Deci, pe linga faptul ca, propriu-zis, voluntariatul este o experienta unicala, aceasta mai e si o investitie in viitorul lor si inca una foarte buna.
Eu pot pleca oricind acasa, nimeni nu ma va tine aici cu forta, dar vreau sa fac tot ce-mi sta in puteri pentru a ajuta oamenii de aici. Pe moldoveni i-as caracteriza foarte simplu: deschisi, muncitori, ospitalieri, dar si foarte curiosi - sustine Angela.
Liuba Maxim,
voluntar la Societatea pentru Refugiati,
studenta la fac. de Jurnalism,
Universitatea de stat din Moldova
Urmărește CIVIC.MD în Google
Adaugă CIVIC.MD la sursele tale preferate pentru a descoperi mai ușor cele mai recente oportunități, știri și anunțuri.
