Interviuri

Recent, locuitorii comunei Magdacesti, raionul Criuleni, au avut parte de o surpriza placuta - in casele multor gospodari a mai aparut cite o persoana, as putea zice cite un membru al familiei. Si, ca sa vezi, acestea nu erau nici nepoti, nici rude, nici copiii vecinilor, ci tineri de peste ocean - tocmai de pe continentul american.

 

 

(Interviu cu profesorul universitar Mihai Sleahtitchi, doctor in psihologie, doctor in pedagogie)

Reporter: Stimate domnule Sleahtitchi, ati declarat la o intrunire de data recenta ca unul din obstacolele principale in promovarea egalitatii de gen la noi, in Republica Moldova, sunt conceptele sociale sau, mai exact, psihologia poporala existenta. Sunt sanse ca situatia sa se schimbe spre bine?

Mihai Sleahtitchi: Intr-adevar, femeile sunt dezavantajate social deoarece in psihologia simtului comun (alias, psihologia poporana) lor - de obicei - le revine un rol subordonat, subestimat si invizibil in fond, asa cum ar fi activitatile menajere, ingrijirea copiilor, prestarea serviciilor de extractie emotionala sau sexuala. Atata timp cat aceasta imagine psihomentala nu va fi €žclintita din loc", femeia va continua sa infatiseze o €žroaba a regnului masculin". 

Lucrurile, credem, ar putea sa se schimbe in bine doar din momentul in care familia, scoala, sectorul asociativ si organismele statale ar incepe sa emita in mod asumat, sistematic si in unison unghiuri de vedere potrivit carora femeia si barbatul trebuie sa dispuna in plan social de sanse si drepturi egale. 

In plus, aceleasi constructe societale, mai ales, ma refer la sectorul asociativ si organismele statale, vor trebui sa asigure o crestere substantiala a ratei de activitate manageriala a femeii, dupa cum si o crestere spectaculoasa a indicelui de implicare politica a acesteia. 

Evident, schimbarea la care m-am referit mai sus va dura mult, chiar foarte mult, de la , aproximativ, 30-35 ani pana la 50-60 de ani care este egal cu durata de viata a doua generatii.

Reporter: Care este, totusi, diferenta psihologica intre femei si barbati si cum aceasta diferenta poate fi luata in consideratie cand vorbim de egalitatea de gen?

Mihai Sleahtitchi: Evident, atunci cand vorbim despre egalitatea de gen, trebuie sa luam in considerare faptul ca barbatul si femeia, reprezentand constructe sau entitati sociale identice, totodata se deosebesc ca fiinte biologice si dispun in anumite situatii de predispozitii diferite. In aceasta ordine de idei expertii spun ca intre barbat si femeie exista tot felul de deosebiri. Eu m-as opri la trei dintre ele. 

In primul rand femeia are o intuitie mult mai dezvoltata decat barbatul. In randul al doilea, in situatiile de criza femeile dispun de o concentrare intelectuala cu mult mai buna decat cea a barbatului. In al treilea rand, puterea de seductie comportamentala a femeii este cu mult mai mare decat a barbatului.

Reporter: Foarte multe femei de la noi sunt supuse hartuirii sexuale, mai ales, la serviciu. Care este diferenta conceptuala dintre curtoazie si hartuire sexuala?

Mihai Sleahtitchi: Daca hartuirea sexuala a femeii presupune multiple agasari, cicaleli sau sacaieli de sorginte erotico-trupeasca, atunci curtoazia porneste de la cu totul alte premise psihomorale - amabilitate, complezenta, politete, complianta, empatie, asertivitate. 

Desi avem de a face cu doua temperamente comportamentale diferite, va trebui sa recunoastem ca in cazul unor persoane sau grupuri mai speciale, ma refer la cele degradate din punct de vedere cultural sau situate la limita sanatatii psihice, curtoazia poate fi confundata cu hartuirea, iar hartuirea - cu ceea ce este de fapt curtoazie. La fel, este posibil ca o curtoazie exagerata sa fie perceputa - chiar de insii normali din toate punctele de vedere! - in calitate de hartuire, iar hartuirea moderata, bine dozata si controlata - in calitate de curtoazie. 

Reporter: Am observat ca femeile care au convingeri feministe reactioneaza foarte prompt la expresii de genul €žbarbatii si femeile gandesc diferit" sau €žbarbatii si femeile sunt diferiti". Cum explicati aceasta reactie?

Mihai Sleahtitchi: Sa stabilim, pentru inceput, ce inseamna €ža avea convingeri feministe". A avea asemenea convingeri, potrivit unui numar impunator de analisti ai scenei sociale, inseamna, in primul rand,  sa poti distinge cu claritate intre sexualitate care reda de fapt ansamblul fenomenelor legate de €žzbenguielile erotice" ale indivizilor, si sex social, care este ansamblul fenomenelor legate de comportamentul social al barbatilor si femeilor. In al doilea rand, inseamna sa denunti cu vehementa raporturile de supunere a femeilor fata de barbati. Si aceasta mai inseamna sa lupti cu inversunare si de o maniera legala contra tuturor manifestarilor de discriminare sexuala, fie ca este vorba de selectia  profesionala, de managementul carierei, de admiterea la studii, de stabilirea drepturilor salariale sau de ocuparea functiilor publice. 

Asa cum feminismul protesteaza impotriva considerarii femeilor ca o categorie subordonata sau, in alti termeni, ca o €žminoritate subdezvoltata", este evident ca punctul forte al acestui curent rezida in ideea de egalitate formala a barbatilor si femeilor. Nimic mai scump decat aceasta egalitate! Nimic mai important decat anihilarea falocratismului si a sexismului, decat recunoasterea faptului ca misoginismul si stereotipurile sexuale sunt stari de spirit ce urmeaza a fi eradicate cat mai curand posibil!

Acestea fiind spuse, putem lesne realiza  de ce €žfemeile care au convingeri feministe" reactioneaza atat de dureros la expresiile de genul €žbarbatii si femeile gandesc diferit" sau €žbarbatii si femeile sunt diferiti"!

Reporter: Cum credeti, pe cat este de necesar un concept national de promovare a egalitatii de gen? 

Mihai Sleahtitchi: Consider ca Republica Moldova are nevoie de un Concept National de Promovare a Egalitatii de Gen. Acest document, indubitabil, nu va repeta intru totul modelele existente in strainatate.  

Reporter: Este mass-media din R. Moldova un instrument de manipulare in directia promovarii unei superioritati a barbatului fata de femeie?

Mihai Sleahtitchi: Intrucat mass-media din R. Moldova, luata in ansamblu, inglobeaza o multitudine de oameni pentru care notiunea de gender reda un fel de terra incognito si a caror educatie continua sa se afle sub imperiul unor referentiale axiologice desuete, ar fi eronat sa se creada ca ea a incetat sa vada in barbat un dominator exclusiv, interesul major reducandu-i-se la problematica relatiilor sociale legate de sex. Lucrurile, in general, continua sa evolueze pe vechi. Ca si mai inainte, majoritatea materialelor inserate in paginile ziarelor sau revistelor, in programele televiziunilor private sau de stat fac abstractie de ceea ce se cheama €žparitate sociala femee-barbat", ele orbitand - cu precadere - doar in jurul unui chip, cel al masculului omniprezent.

Reporter: Ce are de intreprins mass-media din R. Moldova pentru a deveni un factor de promovare a egalitatii de gen?

Mihai Sleahtitchi: Promovarea egalitatii sociale dintre barbati si femei trebuie sa devina o preocupare majora si permanenta a comunitatii media din R. Moldova. Spre marea mea satisfactie, un pas important in aceasta directie a fost deja facut. Recent, saisprezece organizatii  media, mijloace de informare in masa, agenti de publicitate si asociatii generatoare de proiecte media s-au coalizat in vederea crearii unui Consortiu Media pentru Egalitatea de Gen. Pornind de la faptul ca presa scrisa si cea electronica ignora cu regularitate problema egalitatii de gen, semnatarii documentului de constituire a Consortiului si-au declarat dorinta de a contribui pe toate caile posibile la solutionarea acesteia.

Dupa acest pas, cu siguranta, vor urma si altii! Mai devreme sau mai tarziu, comunitatea media din Republica Moldova, antrenand noi generatii de specialisti in domeniul comunicarii publice, va deveni un factor de insemnatate majora in instituirea unui regim de conlucrare sociala prodigioasa dintre barbati si femei.

Reporter: Va multumesc pentru bunavointa de a raspunde la intrebarile Agentiei DECA-press.

In atentia editorilor: 

In cazul in care publicati acest interviu Va solicitam sa faceti urmatoarea remarca:

Acest interviu a fost publicat cu sustinerea UNIFEM. 

Opiniile exprimate in acest interviu nu reprezinta in mod necesar politica sau pozitia UNIFEM. 

DECA-press

 

 

 

 

 

Dr. Radu Gorincioi

Nimeni nu neaga faptul ca in Republica Moldova exista deja o societate civila. O societate compusa din numeroase asociatii nationale si locale. Desi numarul acestora se afla in continua crestere, vocea ONG-urilor ramine la fel de slaba. Se stie ca forta societatii civile rezida in solidaritatea membrilor sai. Prestanta societatii civile se bazeaza pe profesionalismul, eficienta si responsabilitatea organizatiilor obstesti fata de problemele societatii. In lipsa acestor elemente, avem astazi o societate civila virtuala - numeroasa, dar amorfa.

Dupa cum declara recent la o Conferinta, Presedintele Parlamentului, dl. Marian Lupu, €žsocietatea civila a reprezentat si continua sa reprezinte un barometru al proceselor legislative, care se bazeaza pe neutralitate politica fata de legislatia ce urmeaza a se adopta". Se pare ca insasi guvernantii sunt surprinsi de pasivitatea cu care ONG-istii actioneaza si reactioneaza la diferite initiative politice, inclusiv legislative, ce vizeaza sectorul asociativ.

Voi aminti in acest context lipsa reactiilor de protest din partea ONG-urilor la adoptarea €žpe ascuns" de catre Parlament a modificarilor la Legea asociatiilor obstesti, despre care am scris deja in primavara acestui an. Atunci, majoritatea comunista a votat in graba niste modificari la Lege ce nu corespundeau nici Codului Civil si nici nu rezolvau alte contradictii existente in legislatia nationala. Au facut aceasta in urma actiunilor lobbiste ale unei organizatii - umbrela din domeniul sportiv ce obtinea astfel monopolul de a reprezenta Moldova in sectorul respectiv.

Astazi, Marian Lupu recunoaste ca €žlegislatia nationala ce vizeaza sectorul neguvernamental s-a cristalizat haotic si fragmentar, fara o abordare complexa si de ansamblu a intregului spectru de probleme cu care se confrunta acest sector". O constatare care il acuza, deoarece la initiativa sa Legea respectiva a fost amendata, fara a tine cont de propunerile venite din partea altor ONG-uri. Sa fie acesta rezultatul mult-trimbitatei cooperari stabilite de guvernanti cu societatea civila? In opinia speakerului Parlamentului, €ždesi acest proces de cooperare s-a dezvoltat in ascendenta, ramane insuficient si implica un numar limitat al organizatiilor societatii civile".

Intrebarea la care nu pot gasi raspuns este daca aceasta pasivitate se datoreaza capacitatilor scazute, lipsei de informare sau lasitatii si oportunismului politic al multor ONG-isti?
Este bine stiut faptul, ca dincolo de CONTACTe, ceea ce-i ademeneste pe multi sunt BANII si PUTEREA.

Ideea unui Cod de Etica propusa recent ONG-urilor de catre Ambasada SUA si alti finantatori ar putea fi o solutie. Este responsabilitatea fiecarui ONG in parte sa il aplice in activitatea de zi cu zi.

 

Sursa: http://forum-civic.ong.md