Interviuri

Se considera, pe buna dreptate, ca tendinta spre consolidare a societatii civile este un imperativ al democratiilor avansate, in timp ce fragmentarea grupurilor sociale denota gradul de polarizare a intereselor in societatile aflate in tranzitie.

Cu toate ca numarul de actori sociali, inclusiv ONG-uri, nu este un indicator al gradului de democratizare a societatii,de cele mai multe ori finantatorii au fost tentati sa-si stabileasca programele de finantare in Republica Moldova in baza acestui criteriu. Programele "dezvoltare comunitara" sau regionala, "dezvoltarea sectorului asociativ din Gagauzia, Transnistria" etc. sunt tot atitea exemple ce justifica predilectia donatorilor pentru sustinerea tinerelor ONG-uri si a grupurilor de initiativa, acolo unde nu prea exista asociatii obstesti.

In ultimii ani, insa, tot mai multi finantatori si-au reorientat politicile de acordare a granturilor ?n dependenta de problemele acute ale societatii. Traficul de fiinte umane, saracia, alegerile si drepturile omului, coruptia s.a. figureaza printre domeniile de interes major pentru acestia. Altfel spus, sunt finantate cu prioritate acele organizatii ce inainteaza proiecte in aceste sau alte domenii sensibile, identificate de catre donatori. Desi vulnerabile la critici, asemenea politici isi au dreptul la existenta cit timp este respectat principiul obiectivitatii in realizarea strategiilor de activitate ale acestor fundatii.

Problema apare insa atunci cind fundatiile insele, aflate in cautare de fonduri, sunt nevoite sa-si justifice politicile lor de finantare. Si atunci, la initiativa acestora, sunt create aliante, retele si coalitii ce trebuie sa intruneasca criteriul reprezentativitatii (a se citi: includerea cu orice pret a celor mai puternice si loiale puterii organizatii din domeniu.) Astfel a fost creata Coalitia 2005, 2007, Coalitia pentru Dezvoltare Economica Rurala, Coalitia Nondiscriminare, Reteaua Sociala, Alianta Anticoruptie etc. Au existat si alte tentative, precum Consiliul ONG sau Forumul Civic, ce au esuat din cause binecunoscute. Monitorizind strategiile de activitate ale acestor aliante, am putea identifica o serie de trasaturi comune:

- prezenta unor organizatii prospere in fiecare din acestea, ce au, printer altele, si rolul de lideri;

- lipsa transparentei si egalitatii partilor, inerente oricarui parteneriat;

- incetarea existentei lor odata cu incheierea granturilor primite.

Asistind recent la una din sedintele Aliantei Anticoruptie, create la initiativa Fundatiei EURASIA, am putut constata cu multa stupoare cit de daunatoare poate fi goana dupa fonduri pentru coeziunea si prestatia organizatiilor- membre. Trecind peste criticile si acuzele reciproce de monopolizare si chiar de coruptie pe care si le-au adus acestia, ma intrebam daca scopul Aliantei este lupta impotriva coruptiei sau obtinerea cu orice pret a celor 2 mil. USD oferite prin intermediul Academy for Educational Development?

Un lucru este cert, e mai usor sa influentezi finantatorii detinind brandul unei aliante de ONG-uri. Ca si in alte cazuri, insa, crearea de coalitii ramine a fi privilegiul organizatiilor de elita.

Tuturor celorlalti le recomandam sa creeze anti-aliante si anti-coalitii ...

Dr. Radu GORINCIOI

Sursa: www.forum-civic.ong.md

Fiecare om care nu se considera vinovat are dreptul si se poate adresa in judecata, unde intr-un final poate dovedi nevinovatia. In Moldova, se pare ca exista situatii in care oamenii sunt pur si simplu lipsiti de orice posibilitate de a-si face dreptate. Spre exemplu, cum pot dovedi ca am dreptate in cazul in care am inregistrata viza de domiciliu la Rabnita, spre exemplu, dar, de facto, locuiesc la gazda in Chisinau, sau Orhei, fiindu-mi ridicat permisul de conducere de catre ofiterii politiei rutiere, pentru comiterea unei presupuse abateri de la regulile securitatii circulatiei rutiere anume in aceste localitati?

Un caz iesit din comun a amuzat dar si a alertat juristii "Promo-Lex", deoarece acestia s-au convins o data in plus de existenta multor probleme in ceea ce priveste asigurarea drepturilor si libertatilor fundamentale pentru cetatenii domiciliati in raioanele de Est ale Moldovei. Cazul confirma pozitia Asociatiei "Promo-Lex" precum ca autoritatile constitutionale nu au nici o strategie de rezolvare a unor situatii in care se incalca drepturile omului, in special a locuitorilor regiunii de est a tarii. Mai mult ca atat, uneori functionarii si colaboratorii organelor de drept (sic) nu au nici cea mai vaga idee ca prin actiunile/inactiunile lor incalca grav nu numai Constitutia dar si prevederile Conventiei Europene pentru Drepturile Omului si Libertatile fundamentale.

Iata despre ce e vorba:

Cetateanului R.C., colaboratorii politiei rutiere din mun.Chisinau i-au ridicat permisul de conducere pentru o presupusa incalcare a regulilor de circulatie rutiera (din spusele lui R.C. ridicarea permisului a fost decisa dupa ce ultimul a refuzat sa achite amenda in marime de 200 lei pe loc, adica politistului). Deoarece viza de domiciliu a lui R.C. este la Rabnita, politistii au expediat permisul de conducere si procesul verbal de comitere a contraventiei administrative, conform principiului competentei teritoriale de examinare a cazurilor administrative catre organele respective din or. Rabnita, unde, de altfel, organele constitutionale nu dispun de sectii de politie, iar controlul este detinut de catre organele secesioniste. Amintim in acest context despre problemele pe care le au locuitorii regiunii, detinatorii permiselor de conducere eliberate de catre autoritatile constitutionale ("Promo-Lex" a inregistrat cazuri in care astfel de documente au fost pur si simplu distruse in plina strada de catre militia transnistreana pe motiv ca nu le recunosc, obligand locuitorii din regiunea transnistreana sa-si perfecteze aceste documente la Tiraspol), precum si proprietarii autorismelor imatriculate de catre organele de drept constitutionale (fortarea lor de a achita o data la 60 zile o taxa ilegala de "import provizoriu" sau sechestrarea autoturismelor in cazuri de neachitare in termen a acestor taxe ilegale). De mentionat ca actele si numerele de inmatriculare eliberate la Tiraspol nu sunt recunoscute in statele europene (cu exceptia unor state CSI), fapt ce lezeaza grav dreptul la libera circulatie a posesorilor.

Tot aici mentionam si faptul ca de fiecare data autoritatile constitutionale "examineaza" diverse plangeri foarte simplu, rapid si "eficient" - comunicandu-le petitionarilor, victime ale diverselor abuzuri in Transnistria, ca "solutionarea problemei D-stra constituie un moment politic si nu tine de competenta organelor de drept" sau "examinarea reclamatiilor din petitia dvs privind legalitatea actiunilor si actelor unor factori de decizie nu este posibila din considerentele ca in prezent reprezentantii organelor locale din stanga Nistrului nu se supun autoritatilor constitutionale ale Republicii Moldova", sau "la moment organele Procuraturii nu dispun de parghii pentru a examina cazul dat" si lista unor astfel de "perle" poate fi continuata, iar cetatenii moldoveni se intreaba "pentru ce avem nevoie de astfel de organe, care este rolul lor, sau rolul lor consta in a incasa pe loc "amenzi" de 200 lei" plus numeroasele impozite?

Astfel R.C. s-a pomenit intr-o situatie dificila in care organele constitutionale de "drept" (politia rutiera), s-au autoinlaturat de la exercitarea atributiilor functionale si au expediat cazul spre examinare unor organe declarate anticonstitutionale. Interesant care va fi decizia acestor organe, si cat de legala va fi ea, sau cat de legale sunt actiunile politistilor, sau cat de eficienta este legislatia noastra, sau cat efort depun reprezentantii organelor de stat, de drept pentru a depasi astfel de cazuri? Lista intrebarilor retorice de acest fel poate fi prelungita la infinit...

In asa mod, apar intrebarile logice ale unui contribuabil: Va putea oare R.C. sa-si demonstreze nevinovatia sau in astfel de cazuri e mai simplu si mai sigur, totusi, sa achiti banii ceruti de politisti, chiar daca comiti o alta abatere de la lege? Unde este garantia ca militia din Rabnita ii va restitui permisul chiar in cazul achitarii amenzii?, unde e garantia ca militia nu va distruge permisul de conducere al "contravenientului" - asta e unu la mana; doi - Cum vor putea partile demonstra in "instanta de judecata" circumstantele in urma carora R.C. a fost sanctionat, daca organele constitutionale nu recunosc structurile din Rabnita si acestea nu colaboreaza intre ele?, cat de eficienta in acest caz se va dovedi a fi apararea sau care va fi eficienta cailor de contestare a deciziei?; trei - Daca R.C. are castig de cauza si isi dovedeste nevinovatia, de la cine acesta va putea solicita despagubiri?; patru - cat de competente si legale sunt "instantele de judecata" din regiunea transnistreana pentru a judeca astfel de cazuri?; cinci - cat de corect procedeaza organele de drept in raport cu cetatenii sai.

In calitate de contribuabili, ne intrebam cat de eficiente sunt organele si institutiile statului in vederea respectarii obligatiilor pozitive ale statului in raport cu cetatenii, ne intrebam pentru ce mai este nevoie, si care este rostul si rolul Ministerului Reintegrarii, spre exemplu? Care este rolul Parlamentului, unicul organ cu atributii sa modifice prevederile Codului cu Privire la Contraventiile Administrative in partea ce tine de competenta teritoriala de examinare a abaterilor administrative, mai cu seama in astfel de situatii? In cumul toate aceste organe, prin violarea drepturilor cetatenilor, contribuie la suplinirea bugetului unui regim condamnat de insasi autoritatile Moldovei.

"Promo-Lex" va oferi asistenta juridica lui R.C., inclusiv in fata Curtii Europene (suntem siguri, ca si in alte cazuri, aparatul birocratic de la Chisinau va ramane neputincios in fata unor astfel de probleme si aceasta concluzie e dictata de raspunsurile primite de la organele de drept o parte din care le-am formulat mai sus). Totodata, vom continua sa oferim astfel de asistenta tuturor persoanelor care vor apela la ajutorul nostru.

De altfel, am fost si suntem dispusi sa oferim consultanta autoritatilor in vederea solutionarii si depasirii unor astfel de situatii in cazul in care asistenta noastra este solicitata si luata in consideratie.

Promo-Lex

Departamentul Juridic

Stimate dle Balian, cum apreciati dezvoltarea sectorului asociativ pe segmentul transnistrean?

JB: Dezvoltarea sectorului asociativ pe segmentul transnistrean este asemanator cu cel de pe malul drept al r. Nistru se resimte necesitatea revizuirii ONG-urilor, incepand cu nivelul de organizare, ONG-urilor le lipseste o structura moderna, ele sunt dependente de personalitati si de fonduri, organizatiilor le lipseste o viziune strategica (ONG-urile trebuie sa fie conduse de necesitate, sa detina un plan si o strategie, adica o harta de parcurs in activitatea sa, o harta bine definita care sa fie bazata pe o viziune ce determina misiunea organizatiei).

De asemenea, ONG-urilor de pe ambele maluri ale Nistrului le lipseste o baza de sustinatori (constituency). Ceea ce diferentiaza ONG-urile din Transnistria este ca ele au un mediu de afirmare mult mai restrans. Transnistria este un sistem autocratic si pentru a supravietui, unui ONG ii vine mult mai greu, este mult mai dificil de a fi independent, pentru ca autoritatile transnistrene au mai multe cai de a-si impune vointa.

Se resimte necesitatea de a organiza cat mai multe training-uri, seminare de consolidare a capacitatii organizatiei, astfel ajutand sectorul asociativ sa-si clarifice obiectivele, sa posede idei clare in privinta a ceea ce trebuie sa faca, sa-si dezvolte resursele etc. Diferenta este ca sectorului asociativ din Transnistria trebuie sa i se acorde mai multa atentie, este nevoie sa se lucreze in regiune, mai ales la consolidarea acestui sector. Un alt aspect este ca in regiunea transnistreana este mai greu de operat, de exemplu sunt obstacole in ceea ce priveste transferul banesc in cazul in care organizatia a castigat un grant. Finantatorul, de regula, nu poate transfera banii; de cele mai multe ori, aceste organizatii primesc banii pe un cont pe care si-l creeaza in afara regiunii si incaseaza suma primita. In aceeasi ordine de idei, daca doresti sa organizezi un atelier de instruire exista riscul ca nu vei putea traversa de partea cealalta. Nu zic ca este imposibil, dar dificultati sunt si mai degraba organizam aceste ateliere de partea dreapta a r. Nistru.

Probabil, ONG-urile de pe malul drept al raului Nistru ar trebui sa fie mai deschise spre cooperare cu cele din regiunea transnistreana si sa faca mai mult decat donatorii?

JB: Incontestabil, dar numai daca organizatiile de aici ar fi capabile si apte sa faca dincolo de ceea ce realizeaza pe acest mal si sa coopereze cu ONG-urile transnistrene in cadrul unor proiecte comune. Daca sectorul asociativ de pe malul drept al raului ar evolua pe verticala, atunci ONG-urile de pe malul drept si-ar alege drept organizatie-partener una de pe malul stang si ar aplica pentru fonduri in cadrul unor proiecte bilaterale, ar activa in cadrul proiectului pe picior de egalitate.

Dle Balian, ce ne puteti spune despre cooperarea ONG-urilor de pe ambele maluri ale Nistrului in cadrul Granturilor Mici pentru Sustinerea Initiativelor Democratice?

JB: Ambasada SUA la Chisinau, prin intermediul Granturilor Mici pentru Sustinerea Initiativelor Democratice a finantat atat proiecte comune, in coparteneriat, cat si organizatii care au aplicat individual cu scopul de a implementa proiectul in regiune, avand un grup-tinta transnistrean. Am finantat cateva proiecte de acest gen si incurajam organizatiile transnistrene sa creeze

parteneriate cu cele de pe malul drept. Initiativa nu trebuie sa vina doar de la organizatiile de aici, ea poate veni si de pe celalalt mal si astfel de colaborari sunt binevenite: aplicare comuna, implementare si cooperare bilaterala.

Va multumim pentru timpul acordat.

Pentru conformitate:

Dorina BALTAG

Sursa: Forum Civic Nr. 21