Se considera, pe buna dreptate, ca tendinta spre
consolidare
a societatii civile este un imperativ al democratiilor avansate, in timp ce fragmentarea
grupurilor sociale denota gradul de polarizare a
intereselor in societatile aflate in tranzitie.
Cu toate ca numarul de actori
sociali, inclusiv ONG-uri, nu este un indicator al gradului de
democratizare a
societatii,de cele mai multe ori finantatorii au fost tentati sa-si stabileasca
programele de finantare in Republica Moldova in baza
acestui criteriu. Programele "dezvoltare comunitara"
sau regionala, "dezvoltarea sectorului asociativ din Gagauzia, Transnistria"
etc. sunt
tot atitea exemple ce justifica predilectia donatorilor pentru sustinerea
tinerelor ONG-uri si a grupurilor de initiativa, acolo unde nu prea
exista
asociatii obstesti.
In ultimii ani, insa, tot mai multi finantatori si-au reorientat politicile
de acordare a granturilor ?n
dependenta de problemele acute ale societatii.
Traficul de fiinte umane, saracia, alegerile si drepturile omului, coruptia s.a.
figureaza printre
domeniile de interes major pentru acestia. Altfel spus, sunt
finantate cu prioritate acele organizatii ce inainteaza
proiecte in aceste sau alte
domenii sensibile, identificate de catre donatori.
Desi vulnerabile la critici, asemenea politici isi au dreptul la existenta cit
timp este respectat
principiul obiectivitatii in
realizarea strategiilor de activitate ale acestor fundatii.
Problema apare insa atunci cind fundatiile
insele, aflate in cautare de fonduri, sunt nevoite sa-si
justifice politicile lor de finantare. Si atunci, la initiativa acestora, sunt
create aliante,
retele si coalitii ce trebuie sa intruneasca criteriul
reprezentativitatii (a se citi: includerea cu orice pret a celor mai puternice si
loiale puterii
organizatii din domeniu.) Astfel a fost creata Coalitia 2005,
2007, Coalitia pentru Dezvoltare Economica Rurala, Coalitia Nondiscriminare,
Reteaua
Sociala, Alianta Anticoruptie etc. Au existat si alte tentative, precum
Consiliul ONG sau Forumul Civic, ce au esuat din cause
binecunoscute.
Monitorizind strategiile de activitate ale acestor aliante, am putea identifica
o serie de trasaturi comune:
-
prezenta unor organizatii prospere
in fiecare din acestea, ce au, printer altele, si rolul de lideri;
- lipsa transparentei si
egalitatii
partilor, inerente oricarui parteneriat;
- incetarea
existentei lor odata cu incheierea granturilor primite.
Asistind recent la una din sedintele Aliantei Anticoruptie,
create la initiativa Fundatiei EURASIA, am putut constata cu multa stupoare
cit de daunatoare poate fi goana dupa fonduri pentru coeziunea
si prestatia organizatiilor- membre. Trecind peste criticile si acuzele
reciproce de
monopolizare si chiar de coruptie pe care si le-au adus acestia, ma
intrebam daca scopul Aliantei este lupta impotriva coruptiei sau obtinerea cu orice
pret a celor 2
mil. USD oferite prin intermediul Academy for Educational Development?
Un lucru este cert, e mai usor sa
influentezi
finantatorii detinind brandul unei aliante de ONG-uri.
Ca si in alte cazuri, insa, crearea de coalitii ramine a fi privilegiul
organizatiilor de
elita.
Tuturor celorlalti le recomandam sa
creeze anti-aliante si anti-coalitii ...
Dr. Radu GORINCIOI
Sursa: www.forum-civic.ong.md
