Interviuri

Se considera, pe buna dreptate, ca tendinta spre consolidare a societatii civile este un imperativ al democratiilor avansate, in timp ce fragmentarea grupurilor sociale denota gradul de polarizare a intereselor in societatile aflate in tranzitie.

Cu toate ca numarul de actori sociali, inclusiv ONG-uri, nu este un indicator al gradului de democratizare a societatii,de cele mai multe ori finantatorii au fost tentati sa-si stabileasca programele de finantare in Republica Moldova in baza acestui criteriu. Programele "dezvoltare comunitara" sau regionala, "dezvoltarea sectorului asociativ din Gagauzia, Transnistria" etc. sunt tot atitea exemple ce justifica predilectia donatorilor pentru sustinerea tinerelor ONG-uri si a grupurilor de initiativa, acolo unde nu prea exista asociatii obstesti.

In ultimii ani, insa, tot mai multi finantatori si-au reorientat politicile de acordare a granturilor ?n dependenta de problemele acute ale societatii. Traficul de fiinte umane, saracia, alegerile si drepturile omului, coruptia s.a. figureaza printre domeniile de interes major pentru acestia. Altfel spus, sunt finantate cu prioritate acele organizatii ce inainteaza proiecte in aceste sau alte domenii sensibile, identificate de catre donatori. Desi vulnerabile la critici, asemenea politici isi au dreptul la existenta cit timp este respectat principiul obiectivitatii in realizarea strategiilor de activitate ale acestor fundatii.

Problema apare insa atunci cind fundatiile insele, aflate in cautare de fonduri, sunt nevoite sa-si justifice politicile lor de finantare. Si atunci, la initiativa acestora, sunt create aliante, retele si coalitii ce trebuie sa intruneasca criteriul reprezentativitatii (a se citi: includerea cu orice pret a celor mai puternice si loiale puterii organizatii din domeniu.) Astfel a fost creata Coalitia 2005, 2007, Coalitia pentru Dezvoltare Economica Rurala, Coalitia Nondiscriminare, Reteaua Sociala, Alianta Anticoruptie etc. Au existat si alte tentative, precum Consiliul ONG sau Forumul Civic, ce au esuat din cause binecunoscute. Monitorizind strategiile de activitate ale acestor aliante, am putea identifica o serie de trasaturi comune:

- prezenta unor organizatii prospere in fiecare din acestea, ce au, printer altele, si rolul de lideri;

- lipsa transparentei si egalitatii partilor, inerente oricarui parteneriat;

- incetarea existentei lor odata cu incheierea granturilor primite.

Asistind recent la una din sedintele Aliantei Anticoruptie, create la initiativa Fundatiei EURASIA, am putut constata cu multa stupoare cit de daunatoare poate fi goana dupa fonduri pentru coeziunea si prestatia organizatiilor- membre. Trecind peste criticile si acuzele reciproce de monopolizare si chiar de coruptie pe care si le-au adus acestia, ma intrebam daca scopul Aliantei este lupta impotriva coruptiei sau obtinerea cu orice pret a celor 2 mil. USD oferite prin intermediul Academy for Educational Development?

Un lucru este cert, e mai usor sa influentezi finantatorii detinind brandul unei aliante de ONG-uri. Ca si in alte cazuri, insa, crearea de coalitii ramine a fi privilegiul organizatiilor de elita.

Tuturor celorlalti le recomandam sa creeze anti-aliante si anti-coalitii ...

Dr. Radu GORINCIOI

Sursa: www.forum-civic.ong.md