Interviuri

Desi la ultima intalnire cu reprezentantii societatii civile sa cazut de acord ca Parlamentul sa nu forteze votarea modificarilor la Legea Asociatilor obstesti in a doua lectura, totusi pe 20 iulie 2007 Parlamentul a adoptat legea respectiva in lectura finala.

Desi la ultima intalnire cu reprezentantii societatii civile sa cazut de acord ca Parlamentul sa nu forteze votarea modificarilor la Legea Asociatilor obstesti in a doua lectura, totusi pe 20 iulie 2007 Parlamentul a adoptat legea respectiva in lectura finala. Amintim cititorilor nostri ca dupa ce Legislativul a initiat inca la 23 august 2006 modificarea Legii cu privire la asociatiile obstesti din 17 mai 1996, reprezentantii societatii civile au lansat o serie de critici si initiative catre Legislativ in sensul imbunatatirii proiectului de lege. Drept urmare, Comisia juridica a Parlamentului R.M.

a acceptat perspectiva organizarii unor consultari cu asociatiile obstesti. Astfel, au avut loc doua mese rotunde, la 6 februarie si respectiv 18 iunie 2007 cu participarea unor experti internationali si a reprezentantilor citorva ONG-uri.

Cu toate ca modificarile operate la Legea asociatiilor obstesti au intrat in vigoare, nu putem sa trecem cu vederea faptul ca la adoptarea acestui proiect de lege nu au fost luate in calcul propunerile inaintate de catre ONG-isti. Desi au fost organizate, consultarile ce au avut loc la Parlament cu reprezentantii ONG, nu au fost suficient de bine pregatite. In opinia unor participanti la respectivele consultari - un sir de probleme majore ale sectorului asociativ raman a fi nereglementate de modificarile aduse la Lege, aceasta necorespunzand in totalitate angajamentelor asumate de Moldova in Planul de Actiuni incheiat cu UE.

In plus, apar o serie de intrebari legate de modul desfasurarii discutiilor dintre oficialitati si societatea civila, privite prin prisma eficientei si transparentei procesului decizional. Ramane oare Parlamentul fidel principiilor continute in Conceptia de cooperare dintre Legislativ si societate civila? Este straniu faptul ca Parlamentul mai intii a adoptat proiectul de modificare a Legii, iar apoi, la remarcile critice ale reprezentantilor societatii civile, i-a invitat pe acestia la dialog. Mi se parea normal ca Speaker-ul Parlamentului sa tina cont si de pachetul de legi cu privire la organizatiile necomerciale, care este in proces de elaborare de catre Ministerul Justitiei si reprezentantii societatii civile, cu asistenta oferita de PNUD Moldova.

Ar fi bine sa avem o Lege care sa permita o activitate libera a organizatiilor necomerciale din Moldova, sa ofere scutiri de impozite si subventionari de stat ca in toata lumea civilizata. Or, noua Lege nu raspunde exigentelor internationale si in curand va trebui din nou sa fie modificata. Cine dar a fost interesat in adoptarea in graba a acestei Legi, fara a tine cont de propunerile reprezentantilor ONG?

 

Autor: Ian POPOV

Sursa: ONG.MD

 

 

 

In acest material am sa va spun o poveste frumoasa si adevarata. Este povestea unui proiect controversat, usor utopic, caruia putini i-au dat sanse de succes. Este vorba de Open Source-ul Corporate Training Romania.

Haideti intai a parcurgem cateva notiuni legate de conceptul de sursa deschisa.

Comunitatile tip sursa deschisa au aparut prima oara in zona de IT, ca reactie la cvasi-monopolul firmelor consacrate de software (exemplu Microsoft). Au aparut astfel proiecte open source pe care multi dintre voi le folositi chiar acum: Linux, OpenOffice, WordPress (blog), phpBB (forum), Wikipedia.

Unii chiar au folosit aceste surse deschise pentru a dezvolta noi produse cu valoare adaugata. Un exemplu este sistemul de operare folosit de Apple (Mac OS), care are un nucleu UNIX, insa interfata grafica, lucrul care il face atat de popular, este creata de cei de la Apple.

Intr-o comunitate open source majoritatea sunt utilizatorii (de exemplu utilizatorii de OpenOffice). Insa intotdeauna exista "nucleul dur" al comunitatii care dezvolta, ca voluntari, obiectul de activitate al proiectului.

Pentru CTR, acest nucleu dur reprezinta membrii listei interne de discutii CorporateTraining-RO Yahoo! Groups si vizitatorii site-ului Corporate Training Romania care ne trimit blog-uri si articole legate de teoria invatarii adultilor, teoria evaluarii training-ului, analiza nevoilor de training, aspecte legislative dedicate formatorului in Romania, etc.

Ei sunt cei care le ofera consumatorilor de informatii materiale mai mult sau mai putin utile.

Proiectul Corporate Training Romania, primul open source de training corporativ din Romania, exista de mai putin de un an. Are la origine dorinta mea egoista de a mentine legatura cu comunitatea de training din Romania, eu fiind plecat aproape mereu din tara.

Pe data de 14 iunie 2006 creez lista TeamBuilding Yahoo! Groups, ulterior transformata (datorita evolutiei neasteptate in bine) in CorporateTraining-RO Yahoo! Groups.

Pe data de 27 august 2006 este lansat CTR 1.0 -(http://www.acspot.net/ct/), blog meu personal de training corporativ. Traficul pe acest site creste constant, ca si activitatea pe lista de discutii. Obiectivul initial, realizarea unei legaturi cu comunitatea de traineri este atins. Incepe insa sa apara tot mai pregnanta nevoia unui site cu articole si blog-uri despre teoria training-ului.

In data de 24 noiembrie 2006 este lansat, cu statut de test, CTR 2.0. Noua formula inseamna si o infuzie de resurse umane. Este vorba de Dana Nicula si Vasile Varzariu.

Evolutia traficului pe site si membrii nou intrati pe lista de discutii ne-au aratat ca initiativa CTR este una de succes. De asemenea, la solicitarea vizitatorilor, am adaugat noi rubrici pe site. Incet, dat sigur proiectul nostru se concretizeaza intr-un portal complex de training corporativ. In prezent va oferim urmatoarele rubrici: Blog, Articole, Interviuri, Resurse, Bazar CV-uri, Furnizori de training si Recomandari.

La 1 martie 2007 ne-am hotarat sa continuam rata de dezvoltare a proiectului, incepand lucrul la CTR 3.0. Data lansarii este 14 iunie 2007, la exact un an de la primii pasi CTR. Ne dorim sa oferim astfel o platforma de comunicare online eficienta, care sa genereze informatii de calitate din domeniu.

Solutiile de comunicare folosite sunt tip forum phpBB, blog-uri WordPress (ambele open source) si evident lista interna de discutii de pe Yahoo! Groups. Newsletter-ul va juca un rol important in mentinerea legaturii cu vizitatorii nostri.

Voi vorbi un pic si de politica noastra de promovare si cea de relatii publice cu membrii / vizitatorii nostri.

Ei bine, aceasta este o zona in care, eu cel putin, mai am multe de invatat. Dana face o treaba minunata in gestionarea CV-urilor postate pe site-ul nostru si in mentinerea legaturii cu corespondentii nostrii. Incerc sa invat cat mai multe de la ea.

In masura in care m-am priceput, am ales sa avem o promovare bazata exclusiv pe recomandari. Mi s-a intamplat nu o data sa refuz persoane ce doreau sa devina membrii ai listei CTR, deoarece am considerat ca informatiile oferite nu justifica acest lucru. Cred in calitate, nu in cantitate.

In paralel cu selectia membrilor listei de discutii, facem dovada ca stim sa ne apreciem membrii cei mai valorosi. Pentru ei si numai pentru ei am creat tricourile Corporate Training Romania. Aceste tricouri sunt oferite celor care au merite deosebite la dezvoltarea proiecului. Pana acum am oferit 10 tricouri catre membrii din Bucuresti, Cluj si Sibiu. Pe lista de asteptare mai este cineva din Colorado, SUA.

Din data de 4 aprilie am inceput o colaborare pe partea de promovare cu revista Cariere. Planurile de viitor legate de acest lucru includ si afisarea de bannere CTR la evenimente tip targuri de training si targuri de cariere. O atentie speciala o acordam promovarii pe alte site-uri care au zona de activitate apropiata de a noastra. Primii care ne-au promovat au fost cei de la UPS - Unelte Pentru Schimbare (http://www.unelte.rrvbium.ro/), un alt open source de training. Speram ca numarul celor care cred in noi sa creasca.

In postura de moderator al listei CorporateTraining-RO Yahoo! Groups sunt oarecum despotic. Tin foarte mult ca temele abordate pe lista sa tina exclusiv de sfera training-ului corporativ. O comunitate open source este o zona delicata prin definitie. Presupune multi membrii si multe viziuni diferite. La aceste lucruri se adauga cateodata si indisciplina membrilor, care desi au fost informati de politica de mesaje, continua sa trimita mesaje cu caracter nedorit (spam) pe lista. Din cauza aceasta cred ca proiectul CTR, pentru a continua sa mearga pe linia initiala, trebuie condus intr-o maniera foarte ferma.

Cam acesta este istoricul Corporate Training Romania pana acum si cateva coordonate despre viitor. Haideti sa vedem si alte aspecte inedite din bucataria interna CTR.

Din momentul inceperii acestui proiect, personal am alocat in medie 4-5 ore/ zi, 7 zile din 7 pentru a dezvolta aceste proiect. Insa nu am fost singurul. La eforturile mele se adauga, cel putin intr-o masura egala (daca nu mai consistenta) eforturile lui Vasile Varzariu care se ocupa de tot ce inseama dezvoltare web CTR si cele ale Danei Nicula, care se ocupa de dezvoltare a proiectului si promovare acestuia.

Nu in ultimul rand, la eforturile noastre au inceput sa se adauge cele ale membrilor listei de discutii si ale vizitorilor site-ului care, inca timid, au inceput sa ne trimita articole si blog-uri de specialitate.

La capitolul financiar, CTR inseamna pana acum investitii de 3.500 Euro. In acesti bani se regasesc constructia celor 3 site-uri (CTR 1.0, 2.0 si 3.0), promovarea in revista Cariere, cumpararea marcii combinate "CTR Corporate Training Romania" si a marcii verbale "We train you to be a trainer" si rezervarea domeniilor web:

• l http://www.corporatetraining.ro/
• l http://www.corporate-training.ro/
• l http://www.corporatetrainingromania.ro/
• l http://www.corporatetrainingromania.eu/
• l http://www.corporatetrainingromania.com/
• l http://www.corporatetrainingromania.net/
• l http://www.corporatetrainingromania.org/

La aceste lucruri se adauga costuri de intretinere si gazduire web de aproximativ 35 USD/ luna.

Odata cu lansarea CTR 3.0, am migrat pe un server mai puternic (Yahoo!) si am inceput promovarea noului domeniu - http://www.corporatetrainingromania.org/. Pentru a facilita accesul la noul site, toate domeniile mentionate mai sus sunt redirectionate catre acesta.

Dupa cum vedeti, desi este un Open Souce, acest proiect costa bani. Destui. Si inseamna foarte multa munca.

Teoretic, investitiile se pot amortiza prin donatii si sponsorizari de proiecte. Insa mai dureaza pana cand Corporate Training Romania va fi finantat. Suntem inca prea mici si nu putem oferi avantaje / beneficii evidente celor care au bani de dat. Singura noastra recompensa este avem sansa sa ajutam (speram) pe cativa dintre voi.

Inainte de a avea ambitii mari, trebuie sa realizam pasi mici. Acesti pasi ne vor ajuta sa ne consolidam pozitia si sa ne atingem obiectivele de baza - facilitatea comunicarii intre traineri si generarea de informatie de specialitate (si de calitate).

Initial, un open source dedicat training-ului corporativ in Romania era un obiectiv ambitios. Nu trebuie sa uitam ca piata de training este (sau mai bine zis era) una in care cunoasterea (know-how-ul) este unul dintre elementele de departajare intre competitori.

Piata acum sufera insa o cristalizare extrem de puternica. Spectrul alocarii unor fonduri europene in valoare de 4 miliarde Euro pentru dezvoltarea resurselor umane si "industrializarea" activitatii de instruire va remodela complet piata de training.

Puterea financiara si, de ce sa nu recunoastem, sprijinul politic vor deveni principalele variabile in dezvoltarea unei firme de formare profesionala (training). Aceste noi reguli ale jocului vor stimula disponibilitatea catre schimbul de cunoastere intre traineri. Proiectul Corporate Training Romania primeste astfel un sprijin nesperat din cauza schimbarii de conjunctura.

Alexandru CODREANU

Director de proiect

Corporate Training Romania

 

 

Apreciata de media drept un pericol, finantarea de catre Ministerul roman al Afacerilor Externe a separatismului nistrean este, de fapt, inexistenta. Desi jurnalisti si politicieni de la Bucuresti s-au grabit sa aprecieze ca am asista la "o noua compromitere a diplomatiei romanesti", finantarea ONG-urilor din Transnistria de catre Romania ar fi o oportunitate.

Niciodata in istoria relatiilor internationale pacificarea unei zone de conflict nu a fost posibila fara finantarea unor forte din interiorul acelei zone.

Schimbarea pozitiva a transnistriei este posibila si se desfasoara sub ochii nostri. Abordarea problemei Transnistriei s-a aflat tot timpul pe cele doua laturi ale taisului unui cutit: pe de o parte, frica initiala a nistrenilor rusofoni de a fi inghititi de "imperialismul (interbelic) romanesc", pe de alta parte, suita nesfarsita de prejudecati de dincoace de Nistru si de Prut.

Razboiul din martie-iunie 1992 a fost consecinta fricilor simultane din toate partile: a romanilor moldoveni care vroiau integrarea in Romania, satui de opresiunea sovietica, si a rusofonilor nistreni care s-au trezit minoritari, peste noapte, intr-un nou stat national. Nimic mai usor de exploatat de KGB-ul omnipotent de atunci.

Dar si acel KGB a suferit modificari substantiale de concept, de adaptare si de strategii pana in anul 2007. Ura dintre romanii locali si rusi s-a diluat mult si nu mai poate fi invocata credibil pentru tergiversarea aplicarii de solutii.

In Transnistria traiesc in prezent oameni care au o dubla criza de identitate: ei simt ca "sunt ai nimanui", lozinca "suntem stapani pe pamantul nostru" nu mai satura pe nimeni, iar Rusia e departe si are alte probleme. Tot acesti oameni vad ca lumea merge inainte fara ei, iar daca vor sa tina pasul, si-au dat seama ca acum Romania e fereastra lor spre Occident.

O analiza a situatiei din Transnistria din punct de vedere "moldovean, ucrainean, rusesc sau romanesc" este din start incarcata de subiectivism din cauza diferentelor totale de interese ale emitentilor de opinii. In fond, e vorba de cine va stapani in final acest pamant! Nici analizele UE nu sunt ferite de acest sindrom de difuzare a greselilor consecutive, iar transparenta decizionala la acest nivel e in ceata tocmai din cauza coliziunii de interese care stau la mesele de negocieri.

Cu bani si voluntariat se face pacea

Multi analisti au privit spre autointitulatul presedinte Igor Smirnov ca spre un sef mafiot si ordonator de crime, un lider local tinut in brate de Rusia. Mecanismul razboiului intermoldav are alta natura decat imensa tumoare iugoslava. Registrul este diferit, chiar daca liderii nistreni asteapta cu sufletul la gura decizia privind un Kosovo independent, ca precedent politic international aplicabil si lor. La randul lor, multi observatori din aria stingerilor de conflicte asteapta o solutie "de aterizare lina" in Transnistria, ca o creare de precedente pentru zone nevralgice mai acute (Caucaz, Cecenia etc.).

In privinta resurselor, finantarea organizatiilor neguvernamentale din Transnistria are deja o traditie si o istorie. Donatori rusi, britanici, americani, cehi, polonezi, unguri si, doar in ultimul rind, romani au stimulat miscari nistrene din varii motive: sa fie primii la beneficiile de dupa liberalizarea situatiei din zona sau sa activeze ca inaintemergatori ai fortelor dindaratul donatorilor.

Daca Romania ar fi finantat in Transnistria doar un sfert din cat a finantat Rusia, probabil ca astazi Transnistria era o solida fortareata proromaneasca. Momentul pare a fi propice, dezvoltarea ONG-urilor este astazi spectaculoasa, tot asa cum in anul 2000 Internetul era cvasiinexistent, dar azi a deschis Transnistria spre lume mai mult decat ar fi facut-o, poate, recunoasterea internationala! Radicalii administratiei Smirnov sunt renegati chiar de marea masa a tinerilor nistreni de azi, inevitabil mai orientati spre pragmatism decat spre obsesiile politice ale generatiei parintilor lor. Aportul tehnologiei de varf la democratizare primeste astfel inca o confirmare.

Implicarea civica, de dorit

Finantarea initiala a unor ONG-uri nistrene de catre organizatii occidentale a inceput in 1994, o data cu Conferinta asupra Moldovei care a avut loc la Nitra, in proaspat desprinsa Slovacie. Cu acel prilej au fost puse bazele pacificarii de fond din zona Nistrului, sub coordonarea unor experti ca Lord Hilton dar, mai ales, Joe Camplisson, un adevarat "community worker" din Belfast.

Experienta nord-irlandeza mulata pe un conflict fara istoricul prodigios ca acela catolic-protestant a prins usor in Moldova, unde programele de finantare prin ONG-uri noi au fost argumente solide in fata ideologiilor de depasit. La o saracie aproape lucie (30-40 de dolari pe luna salariul mediu), activitatea intr-o ONG era similara cu asigurarea subzistentei. Atunci s-au pus bazele primelor ONG-uri cu finantare occidentala, cele supuse sistemului politic local fiind de fapt adaptari ale fostelor organizatii politice sovietice. Astazi, abundenta de ONG-uri schimba balanta puterii politice locale, deschide lumea pentru multi oameni simpli din zona, ofera o alta perspectiva tinerilor. Multi din acestia fac training la Chisinau si numeroase site-uri au versiune in limba engleza. Situatia la zi e urmatoarea: ONG-uri in Tiraspol - 126, in Bender (Tighina) - 67, in Dubasari -31, in Grigoriopol - 18, in Kamenka - 8, in Rabnita - 16, si in raionul Slobozia - 19. In total, 285 de organizatii neguvernamentale, din care, sub un sfert cu finantare guvernamentala locala mascata sau via Rusia.

Restul, sumele din Vest, finanteaza efectiv ceea ce nistrenii numesc "al treilea sector" (suna ca la noi "a patra putere"), adica societatea civila. Pe zona ("Republica Moldoveneasca Nistreana" - RMN) doar 22,86% au acoperire nationala, deci, eventual, control guvernamental, restul de 77,14% fiind organizatii locale, cu aplicatii nonpolitice, dar cu efecte in schimbarea de mentalitati. Peste 50% din ONG-uri se ocupa de dezvoltare economica, turism, afaceri si grupuri profesionale, intreprinderi mici si mijlocii. Celelalte sunt organizatii cu scop de caritate, asistenta sociala, ecologie, drepturile copilului, minoritati si drepturile omului. Jumatate din ele au relatii de parteneriat la Chisinau, 27,5% - cu tari CSI, 12% - cu tari europene. Tineretul e prezent in peste 30% din obiectivele ONG-urilor. (Sursa: Iuliana Abramova, director al Centrului "Rezonance" Tiraspol, de sprijin al initiativei civice).

Preponderente apar tintele de prognoza, de dezvoltare, de deschidere a zonei catre restul regiunii - Moldova, Rusia, Romania, Ucraina. Ideologia revansarda pierde constant in competitia cu finantarea punctuala, fiind de asteptat transformari evidente in viitorul imediat.
Mai conteaza Romania in ecuatia nistreana?

Romania nu a fost o prezenta semnificativa din punctul de vedere al finantarii. Pana acum nu a facut mai nimic, cu exceptia aducerii in tabere a unor copii romanofoni (2005-2006). Conducerea Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni din MAE a confirmat acest adevar. "Fiind integrati, vom actiona prin parghiile specifice Uniunii", ne-au comunicat oficialii Departamentului. Unul dintre ei, Laura Jerca, ne-a declarat telefonic ca "dincolo de actiunile popularizate pe site-ul nostru, cu copiii invitati din Transnistria, vom urma aceeasi linie, nu se intrevad schimbari majore".

Prin comparatie, efortul Marii Britanii e impresionant: 900.000 de lire sterline (peste 1,4 milioane de dolari) finantare doar in perioada 2006-2007. La randul lor, cehii au organizat in septembrie 2006 prin ambasadorul la Chisinau, Petr Kypr, o dezbatere privind "caile spre democratizare a regiunii transnistrene a Republicii Moldova". Ungaria (prin Kalman Miszei, sau Adriaan Jakobovici de Szeged, plus multi altii din esalonul doi ungar spre Est), la fel, e implicata serios. Experienta translatata in realitati din Transilvania romaneasca (doldora de ONG-uri maghiare) devine pretioasa pentru cine stie s-o evalueze.

Ambasada romana de la Chisinau nu s-a implicat, motivul fiind cunoscut poate doar de MAE si de echipele guvernamentale de la Palatul Victoria. Vizibila e doar drama acordarii cetateniei romane, cu toata birocratia obositoare, tot mai multi transnistreni fiind printre solicitanti (evident, ca cetateni ai R. Moldova). Cei care au cerut la Bruxelles temperarea acestui proces considerat "ingrijorator" au fost, deloc intamplator tot ungurii. De la care mai avem multe de invatat.

Autor: Carol Harsan
Sursa: http://www.romanialibera.ro/