Interviuri

Institutul de rezolvare a conflictelor, sustinut de un grup format din 15 ONG-uri, a depus pe numele presedintelui CMC, Mihai Ghimpu, o scrisoare in care solicita initierea procedurilor de aprobare a Regulamentului cu privire la asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice locale a municipiului Chisinau.

Natalia Hadarca

- Dle Gututui, ce prevede acest regulament?

- Documentul contine mai multe elemente importante si reprezinta un instrument complex de dezbatere a tuturor actelor ce trebuie sa fie aprobate de catre CMC si primarie. Noi propunem ca inainte de a se adopta o decizie de importanta majora sa fie consultata opinia cetatenilor. Acest lucru se poate face prin audieri si dezbateri publice, mese rotunde, focus-grupuri, vizite in teritoriu, forumuri pe pagina web. Regulamentul mai prevede in ce cazuri deciziile autoritatilor publice locale pot fi aprobate in regim de urgenta. Pe viitor am fi vrut sa ajungem la transmiterea on-line a sedintelor Consiliului municipal Chisinau, asa cum se procedeaza in majoritatea capitalelor europene.

- Documentul a fost elaborat in perioada martie-mai 2007. De ce pana in prezent nu a fost discutat de catre CMC?

- De cinci luni incercam sa-i convingem pe consilierii municipali de importanta acestui regulament. I-am vorbit si primarului Dorin Chirtoaca despre initiativa noastra. A zis ca e o idee buna, dar deocamdata nu s-a mers mai departe. Desigur, suntem sustinuti de unii consilieri (in special Al. Tanase, O. Cernei), ma tem insa ca e un numar insuficient pentru ca regulamentul respectiv sa fie aprobat. Toti zic ca ideea e foarte buna, dar, cand e nevoie sa fie inclusa pe ordinea de zi a CMC, se eschiveaza sub diferite motive.

- Institutul de rezolvare a conflictelor a venit cu ideea formarii consiliilor consultative de cartier. Ce competente vor avea acestea?

- Consiliile de cartier vor fi formate din cetateni si vor avea drept scop mentinerea unui dialog permanent intre cetateni si autoritatile publice locale. Consideram ca la Chisinau inca nu sunt utilizate toate tehnicile moderne de dialog public. De aceea propunem sa fie create birouri permanente la preturi, menirea carora ar fi sa mentina legatura intre cetateni si autoritatile locale - pe de o parte, sa comunice cu consiliile de cartier, iar pe de alta parte, sa informeze primarul si viceprimarii despre problemele oamenilor. Impreuna cu preturile, vom incerca sa divizam sectoarele administrative in cateva cartiere si vor fi alesi membrii consiliilor. Intentionam sa instituim cinci consilii de cartier in capitala.

Am inceput sa studiem metodele de conlucrare a autoritatilor locale cu cetatenii, eventualele bariere dintre acestia. Desi am fost asigurati de catre primar ca putem solicita orice informatie in aceasta chestiune, de multe ori incercarile noastre de a o obtine de la directiile primariei erau blocate, daca nu aveam o scrisoare semnata de primar. Spre uimirea noastra, multi functionari de la primarie nu cunosteau ce inseamna un ONG si cum functioneaza, care sunt posibilitatile de cooperare dintre autoritati si societatea civila.

- Care este situatia, la capitolul comunicare intre autoritati si cetateni, in alte localitati din republica?

- In general, situatia este mai buna. De exemplu, in Floresti, Ialoveni si Lapusna exista un dialog mai intens. Autoritatile locale dispun de pagini web interactive, de posturi locale de televiziune si radio, unde primarii isi fac publice rapoartele privind activitatea lor si discuta, in direct, cu cetatenii. In unele localitati sunt instituite consilii de strada ale cetatenilor, care organizeaza intalniri, sedinte cu functionarii publici si consilierii locali. Totodata, se practica diferite modalitati de consultare publica. De exemplu, la Ialoveni, cinci ani la rand se fac dezbateri publice cu privire la bugetul local.

- Daca revenim la consiliile de cartier, la ce etapa se afla implementarea acestei idei in capitala?

- Deocamdata, am incheiat un acord de parteneriat cu pretura sectorului Centru. Pretorul Vladimir Sarban si-a luat angajamentul sa ne ofere spatiul necesar pentru organizarea sedintelor, seminarelor, atelierelor de lucru.

- Va fi nevoie si de o contributie financiara din partea primariei si a preturilor din municipiu?

- Este nevoie doar de sustinere organizatorica si logistica, pentru ca finantarea proiectului o acopera Fundatia Soros-Moldova si Agentia suedeza SIDA.

- Regulamentul pe care il propuneti prevede si crearea unor consilii consultative pe domenii. Ce rol vor avea acestea?

- Nu a fost doar ideea noastra, ci si a Uniunii Comerciantilor Est-Vest Moldova. Am considerat ca e nevoie de astfel de consilii consultative pentru a veni in ajutorul CMC cu sfaturi si solutii concrete, atunci cand acest organ urmeaza sa adopte decizii ce vizeaza domenii concrete de activitate. Membrii consiliilor respective vor fi experti din diverse ramuri, vor activa pe langa CMC, fara sa fie angajati ai primariei.

- De ce, in opinia dvs., in Chisinau nu se practica dezbaterile publice in chestiuni de interes major?

- La capitolul democratie participativa, capitala a ramas cu mult in urma altor localitati din republica. In municipiu au fost realizate pentru prima data consultari publice in ianuarie-martie 2007, cand au fost elaborate Planul Urbanistic si Planul de Amenajare a teritoriului municipiului Chisinau. Dezbateri au loc in capitala numai in campaniile electorale. Una din cauze ar fi ca orasul Chisinau este suprapolitizat. Dar mai exista un motiv: pana acum, pentru finantatorii straini erau prioritare proiectele orientate spre dezvoltarea democratiei din afara capitalei, acestia considerand ca la Chisinau exista si alte posibilitati in acest sens. In localitatile suburbane au fost implementate proiecte comunitare de catre donatori precum FISM, USAID, PNUD etc.

- Daca ar fi sa comparam nivelul de transparenta al autoritatilor publice locale de acum un an cu cel din prezent, am putea vorbi de o anumita evolutie a lucrurilor?

- Evolutia se vede cu ochiul liber, astazi primaria si CMC sunt cu mult mai deschise. Si mass-media se bucura de un mai mare acces la informatie; pagina web s-a imbunatatit, desi inca nu este completa. Daca regulamentul pe care il propunem noi va fi acceptat, mecanismul transparentei ar functiona si mai bine. Ramane doar ca alesii municipali sa examineze si sa sustina initiativa noastra in cadrul unei sedinte a CMC.

http://www.timpul.md