Interviuri

De mai bine de 10 ani Centrul de Resurse pentru Tineri Dacia din Soroca desfășoară activități de voluntariat, anual zeci de voluntari noi sunt instruiți și implicați să-și aducă aportul la contribuirea unei societăți mai bune. În scopul motivării și promovării pe larg a activității de voluntariat în rândul tinerilor anual se decernează  

trofeul Voluntarul Anului celui mai activ voluntar implicat în diverse activități de voluntariat în raionul Soroca. Acest titlul i-a revenit la sfârșitul anului 2015 lui Mihai Halupneac elev în clasa a XII-a la Liceului Teoretic Petru Rareș.

Aș vrea să-ți aduci aminte cum ai devenit voluntar la Centrul Dacia?   

Am devenit voluntar la Centrul Dacia în toamna anului 2013. În acea perioadă  coordonatorul de la centru, veniseră să promoveze activitățile de voluntariat în liceul în care studiez. La început aveam unele îndoieli să accept sau nu, ca și fiecare om căruia i se propune ceva nou. Totuși am acceptat și din curiozitate  am mers la centru ca să devin voluntar. La început încă nu înțelegeam clar esența voluntariatului dar treptat acesta și-a pus frumos și pozitiv amprenta asupra mea.

Ce înseamnă pentru tine voluntariatul?

 Aș putea opera cu terminologie și explicații din dex, dar niciodată nu am perceput voluntariatul ca ceva ce poate fi direct definit. Pentru mine acesta reprezintă un mod specific de a-ți găsi locul tău în societate, să te simți auzit și să auzi. Voluntariatul e o metodă de feed-back comunității în care trăiești. Prin voluntariat poți și trebuie să-ți aduci  aportul la dezvoltarea comunității în care trăiești și să contribui la rezolvarea mai multor probleme, mai ales cele ce țin de domeniul tineretului.

În ce mod te ajută voluntariatul?
Voluntariatul mi-a oferit posibilitatea să-mi dezvolt unele abilități care cu siguranță îmi vor fi utile pe viitor. În primul rînd am început să vorbesc o română fluentă. La fel acesta m-a motivat să-mi dezvolt engleza, fiindcă adesea am avut posibilitatea să comunic cu oameni din SUA, Franța, Danemarca, Norvegia, Suedia, care vizitau centrul pentru diverse schimburi de experiență. Și nu în ultimul  rând mi-am făcut foarte mulți cunoscuți și prieteni, cunosc voluntari din foarte multe orașe ale Moldovei  cu care am participat la activități comune.

 Care este sarcina de bază a voluntarilor de la Centrul Dacia?

Sarcina acestuia este simplă – să contribuie la dezvoltarea comunității în care se află, sau, mai bine spus – să facă lumea un pic mai bună. De acea voluntar la Centrul de Resurse pentru Tineret Dacia, poate deveni orice tânăr, care este gata să contribuie la realizarea misiunii organizației. 

 Consideri că voluntariatul ar putea fi un prim pas într-o viitoare carieră?
Voluntariatul este o experiență  utilă care contribuie enorm la dezvoltarea personală și profesională. Aspirațiile se amplifică cu baza cunoștințelor, experiențelor trăite și abilităților obținute. Voluntariatul aș putea spune că pentru mulți tineri este asemeni unui debut profesional. Mulți tineri obțin  succes datorită voluntariatului. Experiența de voluntar este ca o școală de liderism unde înveți să lucrezi în echipă  să crești și să devii  o personalitate puternică, principala calitate pe care ți-o dezvolți prin voluntariat este activismul civic, iar acesta duce neapărat la schimbări pozitive.

Voluntariatul presupune acțiune, iar acțiunea produce experiență. Care este cea mai memoriabilă experiență de voluntariat?

Toate activitățile în care am fost implicat sunt memorabile în felul său, dar cel mai mult mi-a plăcut ”Hai Moldova” de Ziua națională a curățeniei.  Împreună cu mai mulți voluntari am participat la salubrizarea malului Nistrului.  Echipa noastră a strâns circa 20 saci de deșerturi aruncate.  Atunci am înțeles că se poate! Am înțeles că e nevoie de cîteva perechi de mănuși  și niște saci ca să faci orașul mai frumos. Deja este o tradiție ca în fiacare primăvară să particip la acțiuni de salubrizare, în fiecare an, împreună cu echipa de voluntari alegem un sector din oraș unde considerăm că trebuie de făcut puțină ordine și în cîteva ore, putem admira malul curat a rîului.

Menționează activitățile de voluntariat în care ai fost implicat?
Au fost foarte multe activități în care Centrul Dacia mi-a oferit posibilitatea să mă implic. Am activat în calitate consilier în Consiliul Local al Tinerilor. De trei ani de cînd sunt voluntar, am participat la organizarea multor evenimente și activități ca:,,Miss și Mister Soroca”; ,,Halloween Party”; ,,Caravana de Crăciun” – în cadrul căreia colectăm bunuri și le donăm copiilor orfani sau din familii social-vulnerabile; activități realizate în fiecare an în orașul nostru. Am fost implicat în proiectele “Viitorul ales de tineri” și „Tinerii decid în privința democrației! – Participarea tinerilor în procesul electoral”  unde ulterior am informat tinerii din raionul nostru despre necesitatea și importanța democrației și rolul acestora în constituirea unei societăți democratice eficace.
De asemenea am mai participat la diverse activități printre care traininguri, conferințe, cafenele publice printre care se numără: ,,Tinerii împotriva corupției”, „Managementul voluntarilor”, „Asigurarea egalității fără deosebire de origine etnică”, Conferința Națională ,,Tinerii Romi - Realități și Perspective” 

Ai avut posibilitatea să particip în cadrul proiectul ,,Dialog Intercultural” în 2014, fiind implicat într-o școală de vară în Elveția. Cu ce amintiri și experiențe ai rămas?

O asemenea experienţă îţi dă şasa de a vedea Europa în diferitele ei ipostaze, cunoscând o cultură diferită, oameni cu viziuni aparte, locuri de o importanţă istorică inestimabilă pentru întreaga omenire. Astfel, înţelegi că pe lângă Moldova, exită ţări şi popoare care au o viziune şi o abordare a vieţii diferită faţă de a noastră, şi acest fapt trebuie apreciat. Odată ce păşeşti pe teritoriul unei alte ţări, automat simţi în interiorul tău o schimbare a dorinţelor, a scopurilor, viselor şi perspectivelor.

Subiectele abordate în cadrul școlii au tratat fenomenul discriminării în dependenţă de rasă, sex, religie, precum şi căutarea metodelor celor mai eficiente pentru depăşirea situaţiilor de acest gen. De asemenea, am discutat despre medierea conflictelor, importanţa compromiselor şi dezvoltarea capacităţii de a aplana conflictele. Unul din aspectele care mi sa părut cel mai interesant şi mai puţin discutat în Republica Moldova sunt drepturile copiilor, care sunt acestea şi de ce este nevoie să le cunoaştem şi să le respectăm.

Transmite un mesaj pentru potențiali-voluntari?
Tinerii sunt cei care pot face schimbarea, iar schimbarea poate fi făcută doar prin implicare și acțiuni concrete. Fiți actvi și implicați-vă, totul începe de la un mic pas. Totul începe de la Tine!

Centrul CONTACT, în parteneriat cu OCT Caraseni, dezvoltă capacitățile furnizorilor de servicii de dezvoltare organizațională și îmbunătățește/promovează baza de date a prestatorilor de servicii de instruire și dezvoltare organizațională și baza de date a jurnaliștilor interesați de activitățile OSC-urilor. Baza de date a formatorilor este un pas major pentru crearea unei piețe funcționale și competitive de servicii de consolidare a capacităților organizațiilor societății civile din Republica Moldova. Baza de date a jurnaliștilor care reflectă subiectele societății civile ajută OSC-urile să identifice jurnaliști și să își îmbunătățească acoperirea mediatică a activităților lor. Astfel, ne-am propus să discutăm acest subiect cu câțiva dintre beneficiarii acestor baze de date: Vera Nastasiu, jurnalistă, Mihai Cucereanu, Contact Cahul și Aleona Veselovscaia, coordonatoare de program „Consolidarea Societății Civile”, Centrul CONTACT.

Dna. Veselovscaia, de ce este importantă colaborarea dintre OSC-uri și mass-media?

Aleona Veselovscaia: În ultimii ani jurnaliștii și mediul societății civile s-au aflat aparent pe baricade, uitându-se parcă ideea că de fapt ei reprezintă dimensiunea spiritului civic. Drept dovadă, inițiativa Centrului Contact și a OSC Caraseni de a lansa două baze date, una a prestatorilor de servicii de instruire și dezvoltare organizațională și baza de date a jurnaliștilor interesați de activitățile OSC-urilor, vine să promoveze responsabilitatea socială și spiritul de cooperare. La moment, vă putem comunica faptul că interesul pentru cele două baze de date este tot mai mare. Potrivit ultimelor date, în ultimele patru luni, avem înregistrate 2327 de accesări. Deci, societatea este interesată de această inițiativă.

De ce credeți că sectorul non-guvernamental este puțin mediatizat de mass-media?

Aleona Veselovscaia: Societatea civilă nu poate avea o imixtiune în agenda mass-media. Evident, poate vina aparține ambelor părți. Unii nu produc subiecte, conținut care să stârnească interesul mass-mediei, și cealaltă parte își axează interesul pe subiecte care să producă senzații. Cred că a venit timpul să scăpăm de aceste steriotipuri să ne axăm pe colaborarea eficientă dintre mass-media și societatea civilă. De aceea, încurajez colegii din societatea civilă să creăm evenimente media de succes, adică, având subiecte interesante, locuri interesante, oameni interesanți...Trebuie să conștientizăm impactul pe care îl are mass-media în societate și să încurajăm jurnaliștii să mediatizeze evenimentele noastre, fără să fim nevoiți să plătim pentru servicii..

Centrul CONTACT în parteneriat cu OTC Caraseni au elaborat două baze. Care sunt beneficiile lor?

Aleona Veselovscaia: La trei luni de la lansare, baza de date a prestatorilor numără deja 25 de organizații înregistrate, iar cea de-a doua baza are 7 jurnaliști autentificați. Platforma www.ngo.md oferă interacțiune directă cu parteneri, traineri și materiale de calitate, în vederea dezvoltării potențialului OSC-urilor. Baza de date a formatorilor reprezintă un pas major pentru crearea unei piețe funcționale și competitive de servicii de consolidare a capacităților organizațiilor societății civile din Republica Moldova. Baza de date a jurnaliștilor care reflectă subiectele societății civile va ajuta OSC-urile să identifice jurnaliști și să își îmbunătățească acoperirea mediatică a activităților lor. La modul practic cele două baze oferă schimb de materiale și de date între prestatori ai OSC-uri, iar persoanele înregistrate pot găsi informații și din alte domenii precum, planificare strategică, contabilitate, managementul resurselor umane, comunicare etc.

Care va fi durabilitatea acestei baze de date, după încheierea finanțării?

Aleona Veselovscaia: Centrul CONTACT va monitoriza și în continuare baza de date, fiind disponibil pentru orice activitate care vine să sporească potențialul societății civile. Totodată, va promova la diverse nivele interesul pentru aceste baze de date. Menționăm, că Centrul CONTACT, în parteneriat cu OCT Caraseni va dezvolta și pe alte surse capacitățile furnizorilor de servicii de dezvoltare organizațională.

Dna. Nastasiu, sunteți jurnalistă și ați ales să vă înregistrați pe această platformă. Ce credeți despre această inițiativă a Centrului CONTACT și ce v-a motivat să vă înregistrați?

Vera Nastasiu: Această platformă mi-a provocat curiozitatea și am considerat oportun să mă înregistrez. Sunt jurnalist de 11 ani, iar interacțiunea cu alți colegi de breaslă e o facilitate pe care o aprob și o susțin. Vă pot comunica faptul că www.ngo.md m-a pus în contact direct cu alți câțiva jurnaliști interesați de activitățile societății civile și astfel am găsit subiecte comune de discuție. Cred că această platformă oferă posibilități multiple de comunicare și un schimb de experiență calitativ. Totodată, sunt sigură că numărul în creștere de utilizatori, vor oferi și mai multe oportunități.

Dl. Mihai Cucereanu, dar dvs. de ce ați ales www.ngo.md?

Mihai Cucereanu> Noi cei de la CONTACT CAHUL credem ca este o platforma care permite
identificarea formatorilor pe diferite domenii de care are nevoie sectorul societății civile dar si celelalte sectoare. Totodată permite organizațiilor si profesioniștilor sa se promoveze si sa-si gaseasca parteneri si cai de colaborare.

Dna. Nastasiu și dl. Cucereanu, cum vedeți dezvoltarea ulterioară a acestui segment al jurnaliștilor?

Vera Nastasiu: E adevărat că astăzi e destul de greu să ademenești presa cu subiecte care să suscite interes. De aceea cred că aici putem găsi subiecte comune de mediatizare, forme interesante de expunere publică a subiectelor și un schimb de materiale, care să-ți permită realizarea unor articole în presă mult mai rapid. Mass-media fiind a patra putere în stat, trebuie încurajată să mediatizeze evenimentele OSC-urilor, trebuie informată și impulsionate acțiunile care vin să promoveze mediul societății civile.

Mihai Cucereanu: De expediat aceasta informatie către toate organizatiile neguvernamentale din Republica Moldova, conform bazei de date.

De ce ați recomanda unui coleg/prieten înregistrarea pe această platformă?

Vera Nastasiu: Aș recomanda această bază de date, pentru că aici accesul e foarte ușor, fără să presupună mulți pași de urmat până la înregistrare. Mediul de interacțiune este foarte elevat și reprezentanții instituțiilor media sunt oameni cu experiență, având o pregătire solidă. Aș recomanda această platformă și pentru că, oferă o nouă abordarea în dezvoltarea de parteneriate între jurnaliști și consolidarea acestui segment.

Mihai Cucereanu: Pentru ca este o platforma unde pot sa-si promoveze serviciile, prin intermediul căreia pot sa-si demonstreze competentele, sa aducă profit organizației si nu numai organizației.

Vă mulțumim!

Pregătirea și publicarea acestor baze de date este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin Centrului Național de Asistență și Informare a Organizațiilor Neguvernamentale din Moldova CONTACT și nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.

În ultimii ani, Republica Moldova a făcut pași importanți în domeniul reglementării finanțării partidelor. Cu toate acestea mai multe restanțe avem la capitolul implementării normelor legale, fie din cauza rezistenței partidelor sau lipsa de capacitate a autorităților responsabile de supraveghere și control.

Despre cele mai importante aspecte ce vizează finanțarea partidelor politice în Republica Moldova, dar și cine și cum supraveghează banii acestora am discutat cu Daria Paprocka, doctor în științe politice cu o vastă experiență de lucru în cadrul diferitor organizaţii internaţionale (OSCE/ BIDDO[1], Comisia de la Veneţia) dar şi în Republica Moldova. Daria Paprocka este expertul Promo-LEX în domeniul finanțării partidelor politice în cadrul Proiectului „Combaterea corupției politice în Republica Moldova prin îmbunătățirea cadrului legal privind finanțarea partidelor politice și supravegherea civică”.

• Cum ați descrie situația curentă privind gestionarea financiară a partidelor politice în Republica Moldova?

Când vine vorba de gestionarea financiară a activității normale a partidelor politice din Republica Moldova, multe lucruri trebuie făcute la acest capitol. Trebuie să existe o claritate mai mare cu privire la numărul membrilor partidelor și cotizațiile pe care aceștia le achită, donațiile de la persoanele fizice și juridice trebuie să fie înregistrate cu diligență, iar modul în care banii sunt cheltuiți atât la nivel central cât și nivel teritorial urmează încă să fie definit de mai multe partide. Recentele modificări ale Legii cu privire la partidele politice, care a intrat în vigoare la începutul acestui an, vor asigura negreșit o transparenţă mai mare a gestionării financiare a partidelor politice. Acest lucru este foarte necesar, având în vedere dezamăgirea multor cetăţeni de situaţia politică curentă a Republicii Moldova.

• Va contribui finanțarea din bugetul de stat la crearea unor condiţii competitive egale pe arena politică a Republicii Moldova?

Desigur, acesta nu este un remediu care va funcţiona imediat, însă, în general, se crede că finanţarea de stat ar putea institui o egalitate mai mare între partide și ar limita influenţe nejustificate asupra partidelor politice, întrucât nevoia finanţării private ar fi redusă. Acestea fiind spuse, este important ca sprijinul oferit de stat să nu permită partidelor politice să se bazeze în totalitate pe fondurile de stat, întrucât aceasta ar putea duce la slăbirea legăturilor dintre partide și alegătorii lor. În cazul Republicii Moldova, introducerea finanțării din bugetul de stat nu va elimina finanțarea din surse private, iar partidele vor putea în continuare ajunge la electoratul lor și alimenta angajamentul civic în procesul politic.

• Pot fi cotizațiile de membru o sursă viabilă de finanțare a partidelor politice în Republica Moldova?

În general, cotizațiile de membru și donațiile nesemnificative rareori constituie o parte substanțială a veniturilor partidelor politice. Iar Moldova nu face excepție de la această regulă. Important este faptul ca legislația și regulamentele interne ale partidelor politice să facă o distincție clară între cotizațiile de membru și donații. Motivul este lipsa unor limite superioare pentru cotizațiile de membru, iar unele țări le folosesc pentru a ocoli limitele pentru donații. În cazul Republicii Moldova, GRECO (Grupul de State împotriva Corupției) a recomandat luarea unor măsuri corespunzătoare pentru a limita riscul foarte mare ca cotizațiile de membru ale partidelor să poată fi utilizate pentru eludarea normelor de transparență aplicabile donațiilor. În consecinţă, astfel de dispoziţii au fost introduse în legislaţia finanţării politice.

• Legislaţia curentă va proteja mediul politic al Republicii Moldova de influenţa nejustificată a sectorului privat?

Ceea ce înţeleg eu prin ultimele modificări ale Legii privind partidele politice este că acesta a fost scopul legiuiutorului – de a face mai transparent procesul de finanţare politică și de a proteja mediul politic din Republica Moldova de influenţa nejustificată a sectorului privat. Au fost incluse mai multe prevederi pentru atingerea acestui scop. Introducerea subiectului deja discutat privind finanțarea partidelor politice din bugetul stat, a unor cerinţe legale privind evidența contabilă a cotizațiilor de membru și a donațiilor, limitele de cheltuieli ale acestora din urmă, sunt doar câteva dintre prevederile cele mai importante.

• Care este opinia dvs. despre nivelul limitelor pentru donații din partea persoanelor fizice și juridice (200 și 400 salarii medii, respectiv)?

Există mai multe motive pentru introducerea limitelor pentru donații. În primul rând, în proiectarea oricărui sistem de finanțare politică, este important ca banii să nu prevaleze asupra opiniilor cetățenilor, iar în al doilea rând – care este de fapt o urmare a primei condiții – este important ca posibilitățile de influență nejustificată și corupție să fie limitate. Pentru atingerea acestor obiective, limitele pentru donații trebuie să fie stabilite la un nivel care ar încuraja partidele politice să caute mai mulți donatori, decât să depindă doar de câțiva. Plafonul donațiilor curente reprezintă 900.000 lei pentru o persoană privată și 1,8 milioane de lei pentru o persoană juridică, aceasta în condițiile salariului mediu din Moldova calculat la nivelul sumei de cca. 4.500 lei. Este puţin probabil că stabilirea unor astfel de niveluri ridicate va servi scopului lor de diversificare a surselor de donaţii ale partidelor politice. 

• OSCE/BIDDO a recomandat luarea în considerare a revizuirii interzicerii donațiilor ce provin din veniturile din afara țării. Care este opinia dvs. la acest subiect?

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei recomandă ca statele anume să limiteze, interzică sau reglementeze donaţiile de la donatorii externi, pentru a proteja țara vizată împotriva unor influenţe externe nepotrivite. Înțeleg că acesta este motivul pentru interzicerea donațiilor externe în Republica Moldova. Dar, în acelaşi timp, situaţia Republicii Moldova, unde aproximativ 15% din alegători lucrează în străinătate, este una deosebită, iar această interdicţie privează o bună parte din cetăţeni de posibilitatea de a participa activ în viaţa politică a ţării lor. Ar fi util să se examineze posibilităţile legale care să permită, pe de o parte, ca moldovenii care locuiesc în străinătate să sprijine financiar partidele politice pe care le aleg, iar pe de altă parte, să protejeze în continuare situaţia politică din Republica Moldova împotriva unei influenţe străine nepotrivite.

•  Abilitarea CEC cu responsabilităţi de supraveghere va contribui la transparenţa finanţării politice?

Prin abilitarea CEC cu responsabilităţi de supraveghere se implementează recomandarea GRECO de a împuternici un organ central independent, înzestrat cu puteri și resurse suficiente, asistat de alte autorități atunci când este necesar, astfel încât să permită exercitarea unei supravegheri eficiente, desfăşurarea investigațiilor și punerea în aplicare a reglementărilor privind finanţarea politică. Potrivit recentelor modificări legislative aduse Legii cu privire la partidele politice, CEC este împuternicită să supravegheze finanţarea atât a campaniilor electorale, cât și a partidelor politice în general. În conformitate cu Legea modificată, CEC va primi informaţii financiare din partea partidelor și a concurenților electorali, dar și din partea altor organe de stat, obținând, astfel, o imagine de ansamblu a finanţelor politice. Cred că toate aceste dispoziţii vor permite CEC să își exercite atribuţiile de supraveghere într-un mod care va contribui la obţinerea transparenţei finanţării politice.

• Potrivit evaluării dvs. de până acum – supravegherea civică contribuie la transparenţa financiară a partidelor politice?

Prin actori preocupați de supravegherea civică, înţeleg societatatea civilă și mass-media. Cred că rolul lor în asigurarea transparenței finanţării politice este crucial. Acestea joacă un rol principal, întrucât atrag atenția societăţii la gestionarea financiară a partidelor politice. Activitatea CREDO în anii 2010 și 2011 în domeniul supravegherii cheltuielilor pentru campanii electorale și al monitorizării complete a problemelor ce țin de finanțarea alegerilor, de care se ocupă Promo-LEX la fiecare scrutin, a contribuit în mare măsură la asigurarea profesionalismul gestionării activității partidelor politice și transparența acestora. De asemenea, a crescut gradul de conştientizare a societăţii despre problemele ce țin de finanțarea campaniei. Mă bucur să văd că Promo-LEX cercetează amănunţit finanţarea partidelor politice în momentul în care schimbările legislative privind finanţarea politică intră în vigoare. Aceasta va servi ca o imagine de ansamblu bună atât pentru societate, cât și pentru partidele politice cu privire la domeniile în care ar trebui să se facă îmbunătățiri.

•  Cum ați evalua interesul public referitor la problemele ce țin de finanțarea politică?

Este greu de evaluat din moment ce nu mai trăiesc în Republica Moldova, însă cred că oamenii sunt în continuare interesați de finanțarea partidelor politice, mai ales când bugetele unor partide politice au crescut în mod vizibil de-a lungul anilor. De asemenea, dezamăgirea curentă în sistemul politic și introducerea finanţării de stat pot declanşa un interes public și mai mare față de finanţarea partidelor politice. Astfel, implementarea reformei privind finanţarea partidelor politice va trebui însoţită de o campanie de sensibilizare a opiniei publice pe această temă.

Text tradus din limba engleză.

Interviul este realizat în cadrul Proiectului „Combaterea corupției politice în Republica Moldova prin îmbunătățirea cadrului legal privind finanțarea partidelor politice și supravegherea civică”. Proiectul este finanțat de Ambasada Britanică la Chișinău prin Fondul pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în cadrul proiectului nu reflectă neapărat poziţia Guvernului Britanic.