Despre bani în politică - interviu Promo-LEX cu Daria Paprocka, expertă internațională

În ultimii ani, Republica Moldova a făcut pași importanți în domeniul reglementării finanțării partidelor. Cu toate acestea mai multe restanțe avem la capitolul implementării normelor legale, fie din cauza rezistenței partidelor sau lipsa de capacitate a autorităților responsabile de supraveghere și control.

Despre cele mai importante aspecte ce vizează finanțarea partidelor politice în Republica Moldova, dar și cine și cum supraveghează banii acestora am discutat cu Daria Paprocka, doctor în științe politice cu o vastă experiență de lucru în cadrul diferitor organizaţii internaţionale (OSCE/ BIDDO[1], Comisia de la Veneţia) dar şi în Republica Moldova. Daria Paprocka este expertul Promo-LEX în domeniul finanțării partidelor politice în cadrul Proiectului „Combaterea corupției politice în Republica Moldova prin îmbunătățirea cadrului legal privind finanțarea partidelor politice și supravegherea civică”.

• Cum ați descrie situația curentă privind gestionarea financiară a partidelor politice în Republica Moldova?

Când vine vorba de gestionarea financiară a activității normale a partidelor politice din Republica Moldova, multe lucruri trebuie făcute la acest capitol. Trebuie să existe o claritate mai mare cu privire la numărul membrilor partidelor și cotizațiile pe care aceștia le achită, donațiile de la persoanele fizice și juridice trebuie să fie înregistrate cu diligență, iar modul în care banii sunt cheltuiți atât la nivel central cât și nivel teritorial urmează încă să fie definit de mai multe partide. Recentele modificări ale Legii cu privire la partidele politice, care a intrat în vigoare la începutul acestui an, vor asigura negreșit o transparenţă mai mare a gestionării financiare a partidelor politice. Acest lucru este foarte necesar, având în vedere dezamăgirea multor cetăţeni de situaţia politică curentă a Republicii Moldova.

• Va contribui finanțarea din bugetul de stat la crearea unor condiţii competitive egale pe arena politică a Republicii Moldova?

Desigur, acesta nu este un remediu care va funcţiona imediat, însă, în general, se crede că finanţarea de stat ar putea institui o egalitate mai mare între partide și ar limita influenţe nejustificate asupra partidelor politice, întrucât nevoia finanţării private ar fi redusă. Acestea fiind spuse, este important ca sprijinul oferit de stat să nu permită partidelor politice să se bazeze în totalitate pe fondurile de stat, întrucât aceasta ar putea duce la slăbirea legăturilor dintre partide și alegătorii lor. În cazul Republicii Moldova, introducerea finanțării din bugetul de stat nu va elimina finanțarea din surse private, iar partidele vor putea în continuare ajunge la electoratul lor și alimenta angajamentul civic în procesul politic.

• Pot fi cotizațiile de membru o sursă viabilă de finanțare a partidelor politice în Republica Moldova?

În general, cotizațiile de membru și donațiile nesemnificative rareori constituie o parte substanțială a veniturilor partidelor politice. Iar Moldova nu face excepție de la această regulă. Important este faptul ca legislația și regulamentele interne ale partidelor politice să facă o distincție clară între cotizațiile de membru și donații. Motivul este lipsa unor limite superioare pentru cotizațiile de membru, iar unele țări le folosesc pentru a ocoli limitele pentru donații. În cazul Republicii Moldova, GRECO (Grupul de State împotriva Corupției) a recomandat luarea unor măsuri corespunzătoare pentru a limita riscul foarte mare ca cotizațiile de membru ale partidelor să poată fi utilizate pentru eludarea normelor de transparență aplicabile donațiilor. În consecinţă, astfel de dispoziţii au fost introduse în legislaţia finanţării politice.

• Legislaţia curentă va proteja mediul politic al Republicii Moldova de influenţa nejustificată a sectorului privat?

Ceea ce înţeleg eu prin ultimele modificări ale Legii privind partidele politice este că acesta a fost scopul legiuiutorului – de a face mai transparent procesul de finanţare politică și de a proteja mediul politic din Republica Moldova de influenţa nejustificată a sectorului privat. Au fost incluse mai multe prevederi pentru atingerea acestui scop. Introducerea subiectului deja discutat privind finanțarea partidelor politice din bugetul stat, a unor cerinţe legale privind evidența contabilă a cotizațiilor de membru și a donațiilor, limitele de cheltuieli ale acestora din urmă, sunt doar câteva dintre prevederile cele mai importante.

• Care este opinia dvs. despre nivelul limitelor pentru donații din partea persoanelor fizice și juridice (200 și 400 salarii medii, respectiv)?

Există mai multe motive pentru introducerea limitelor pentru donații. În primul rând, în proiectarea oricărui sistem de finanțare politică, este important ca banii să nu prevaleze asupra opiniilor cetățenilor, iar în al doilea rând – care este de fapt o urmare a primei condiții – este important ca posibilitățile de influență nejustificată și corupție să fie limitate. Pentru atingerea acestor obiective, limitele pentru donații trebuie să fie stabilite la un nivel care ar încuraja partidele politice să caute mai mulți donatori, decât să depindă doar de câțiva. Plafonul donațiilor curente reprezintă 900.000 lei pentru o persoană privată și 1,8 milioane de lei pentru o persoană juridică, aceasta în condițiile salariului mediu din Moldova calculat la nivelul sumei de cca. 4.500 lei. Este puţin probabil că stabilirea unor astfel de niveluri ridicate va servi scopului lor de diversificare a surselor de donaţii ale partidelor politice. 

• OSCE/BIDDO a recomandat luarea în considerare a revizuirii interzicerii donațiilor ce provin din veniturile din afara țării. Care este opinia dvs. la acest subiect?

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei recomandă ca statele anume să limiteze, interzică sau reglementeze donaţiile de la donatorii externi, pentru a proteja țara vizată împotriva unor influenţe externe nepotrivite. Înțeleg că acesta este motivul pentru interzicerea donațiilor externe în Republica Moldova. Dar, în acelaşi timp, situaţia Republicii Moldova, unde aproximativ 15% din alegători lucrează în străinătate, este una deosebită, iar această interdicţie privează o bună parte din cetăţeni de posibilitatea de a participa activ în viaţa politică a ţării lor. Ar fi util să se examineze posibilităţile legale care să permită, pe de o parte, ca moldovenii care locuiesc în străinătate să sprijine financiar partidele politice pe care le aleg, iar pe de altă parte, să protejeze în continuare situaţia politică din Republica Moldova împotriva unei influenţe străine nepotrivite.

•  Abilitarea CEC cu responsabilităţi de supraveghere va contribui la transparenţa finanţării politice?

Prin abilitarea CEC cu responsabilităţi de supraveghere se implementează recomandarea GRECO de a împuternici un organ central independent, înzestrat cu puteri și resurse suficiente, asistat de alte autorități atunci când este necesar, astfel încât să permită exercitarea unei supravegheri eficiente, desfăşurarea investigațiilor și punerea în aplicare a reglementărilor privind finanţarea politică. Potrivit recentelor modificări legislative aduse Legii cu privire la partidele politice, CEC este împuternicită să supravegheze finanţarea atât a campaniilor electorale, cât și a partidelor politice în general. În conformitate cu Legea modificată, CEC va primi informaţii financiare din partea partidelor și a concurenților electorali, dar și din partea altor organe de stat, obținând, astfel, o imagine de ansamblu a finanţelor politice. Cred că toate aceste dispoziţii vor permite CEC să își exercite atribuţiile de supraveghere într-un mod care va contribui la obţinerea transparenţei finanţării politice.

• Potrivit evaluării dvs. de până acum – supravegherea civică contribuie la transparenţa financiară a partidelor politice?

Prin actori preocupați de supravegherea civică, înţeleg societatatea civilă și mass-media. Cred că rolul lor în asigurarea transparenței finanţării politice este crucial. Acestea joacă un rol principal, întrucât atrag atenția societăţii la gestionarea financiară a partidelor politice. Activitatea CREDO în anii 2010 și 2011 în domeniul supravegherii cheltuielilor pentru campanii electorale și al monitorizării complete a problemelor ce țin de finanțarea alegerilor, de care se ocupă Promo-LEX la fiecare scrutin, a contribuit în mare măsură la asigurarea profesionalismul gestionării activității partidelor politice și transparența acestora. De asemenea, a crescut gradul de conştientizare a societăţii despre problemele ce țin de finanțarea campaniei. Mă bucur să văd că Promo-LEX cercetează amănunţit finanţarea partidelor politice în momentul în care schimbările legislative privind finanţarea politică intră în vigoare. Aceasta va servi ca o imagine de ansamblu bună atât pentru societate, cât și pentru partidele politice cu privire la domeniile în care ar trebui să se facă îmbunătățiri.

•  Cum ați evalua interesul public referitor la problemele ce țin de finanțarea politică?

Este greu de evaluat din moment ce nu mai trăiesc în Republica Moldova, însă cred că oamenii sunt în continuare interesați de finanțarea partidelor politice, mai ales când bugetele unor partide politice au crescut în mod vizibil de-a lungul anilor. De asemenea, dezamăgirea curentă în sistemul politic și introducerea finanţării de stat pot declanşa un interes public și mai mare față de finanţarea partidelor politice. Astfel, implementarea reformei privind finanţarea partidelor politice va trebui însoţită de o campanie de sensibilizare a opiniei publice pe această temă.

Text tradus din limba engleză.

Interviul este realizat în cadrul Proiectului „Combaterea corupției politice în Republica Moldova prin îmbunătățirea cadrului legal privind finanțarea partidelor politice și supravegherea civică”. Proiectul este finanțat de Ambasada Britanică la Chișinău prin Fondul pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în cadrul proiectului nu reflectă neapărat poziţia Guvernului Britanic.