Interviuri

În ultimii ani, imaginea sistemului justiției din Republica Moldova este din ce în ce mai prejudiciată de corupție. Sondajele de opinie arată că instituțiile din acest domeniu duc lipsă de credibilitate. Iar asta în condițiile în care facultățile de drept din țară continuă să fie aglomerate, chiar dacă cererea de juriști pe piața muncii este în scădere.  

Tânăra generație de juriști are nevoie mai mult ca oricând de o bună înțelegere a lucrurilor și o pregătire temeinică, care să se extindă dincolo de băncile universității. Proiectul „Acțiune pentru Justiție”, implementat de organizația INVENTO are drept scop crearea unei rețele a tinerilor juriști profesioniști care să împărtășească aceleași valori. Acesta reprezintă o combinație de traininguri pentru dezvoltare personală, sesiuni de formare profesională și vizite de studiu, un program de mentorat și o componentă de susținere a inițiativei civice în rândul juriștilor. Pe cât de diferit, interesant și util este acest proiect am preferat să aflu de la beneficiari și parteneri.

Nicolae Prisăcaru este student în anul IV la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. În programul „Acțiune pentru Justiție” a ajuns după ce a observat la universitate un anunț de recrutare. A aplicat pentru că, zice el, universitatea nu-i consumă tot potențialul pe care l-ar putea valorifica. „La facultate am noroc de profesori foarte buni, de la care iau cunoștințe teoretice fundamentale. Dar în proiectul „Acțiune pentru Justiție” am găsit o cale prin care să mă conectez la practică. Am avut traininguri și seminare, susținute de experți juriști, ore de dezvoltare personală, lecții de time-management, vizite de studiu la Parlament, la Curtea Constituțională, la Institutul Național de Justiție. Am văzut acolo cum funcționează lucrurile pe viu”, mai spune Nicolae. „Vizitele au confirmat, de fapt, că, pentru a reuși să te încadrezi mai ușor în câmpul muncii este nevoie în primul rând de acele cunoștințe teoretice de la facultate. Mulți spun că ele nu au valoare. Eu sunt convins că nu e adevărat. Aceste cunoștințe sunt ca aripile care oferă studentului oportunitățile necesare. În paralel este importantă încadrarea în diverse proiecte, comunicarea cu mentorii”, afirmă tânărul.

Potrivit unui raport întocmit de experții Agendei Naționale de Business în decembrie 2014, în Moldova se pregătesc prea mulți juriști și economiști. Iar una dintre nemulțumirile înaintate de angajatori este lipsa competențelor practice ale tinerilor specialiști.  „Acum e foarte dificil pentru juriști să-și găsească un loc de muncă. Numai la Universitatea de Stat în anul 4 sunt cca 500 de studenți, iar în țară sunt mai mult de 10 instituții care pregătesc juriști. Vă dați seama ce concurență este.”, remarcă studentul.

Una dintre experiențele cele mai memorabile a fost comunicarea cu specialiștii din cadrul Institutului Leavitt (organizație internațională, care se bazează pe cooperarea profesioniștilor din domeniul juridic, care călătoresc în întreaga lume ca să-și împărtășească cunoștințele lor, pentru a ajuta națiunile în curs de dezvoltare - n.red.). Tinerii au aflat care sunt provocările cu care se confruntă avocații din SUA și au putut comunica și cu specialiști FBI în carne și oase. O echipă de experți le-a vorbit despre lupta cu corupția în Georgia și despre metodele prin care au reușit s-o diminueze semnificativ.

Timp de peste 9 luni, cât a durat proiectul, cei 21 de participanți au stabilit o relație care a depășit simpla colegialitate. Mulți dintre ei au devenit prieteni. Au creat o comunitate non-formală, care împletește studenți din practic toate instituțiile de învățământ superior care pregătesc juriști, tineri care lucrează la Ministerul Justiției, stagiari și profesioniști, care deja și-au luat licența de avocat.

Una dintre ei este și Corina Oprea, tânăra care de curând a fost angajată de una dintre casele de avocatură din Moldova. După ce a absolvit facultatea de Economie Generală și Drept la ASEM, a făcut jurnalism, iar în paralel a absolvit și un program de masterat în Drept Economic. Timp de aproape un an și jumătate a îmbinat dreptul cu jurnalismul, iar recent și-a luat licența în avocatură. Și chiar dacă „Acțiune pentru justiție” este „a patra școală” pe care o face, crede că proiectul vine să completeze cunoștințele teoretice, conturând anumite aspecte cotidiene. Din seminarele pe care le-a avut, a învățat cum să-și pună în valoare calitățile de lider  și cum să aibă o prestație publică de calitate. „Programul dezvoltă în tineri toleranța - capacitatea de a da și altor păreri dreptul la viață - și spiritul de echipă. Pe lângă asta, vizitele de studiu, îți oferă posibilitatea de a „palpa” instituții în care nu ai acces de obicei, de a asculta oameni deștepți, care îți vorbesc despre mecanisme clare ale sistemului nostru judecătoresc, executiv și legislativ, de a învăța și contura deprinderi pe care nu le-ai avut până acum. În cazul meu - scrierea de proiecte, planificare de bugete ș.a” recunoaște tânăra avocată.  După jumătate de an de „Acțiune pentru justiție”, echipa de fete din care face parte Corina și-a propus  să organizeze un workshop pentru studentele de la drept (anul I și II), menit să le ghideze în alegerea domeniului profesional, cu incursiuni pe diferite domenii, inclusiv motivare și încurajare profesională și personală.  

De cealaltă parte, echipa lui Nicolae, lucrează asupra unei campanii de informare pe care au intitulat-o „Indiferența naște delicvență”. „Țintim localitățile rurale, pentru că în orașe sunt suficiente surse de informație și mijloace pentru astfel de campanii. Avem niște resurse financiare alocate din cadrul proiectului „Acțiune pentru justiție”, pe care preconizăm le folosim pentru premii. Dar avem și materiale informative, pe care am reușit să le obținem de la Institutul de Reforme Penale. Iar reprezentanții din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ne-au asigurat că vor facilita vizitele în teritoriu”, spune Nicolae Prisăcaru. Tinerii urmează să organizeze un șir de lecții publice pentru adolescenții de la țară, care, sub influența unui anturaj mai puțin sănătos, ar putea comite fapte delicvente, pe care să le regrete mai târziu. „Noi am trecut prin perioada adolescenței, dar credem că suntem suficient de tineri ca să găsim limbă comună cu adolescenții care se confruntă cu provocările tipice pentru această perioadă”. Nicolae mai crede că inițiativele de tipul proiectului „Acțiune pentru justiție” reduc din frica de a face ceva concret, te învață cum să te apuci de un proiect viu și să-l scoți la capăt.

Vladimir Palamarciuc, ex-președintele Asociației Tinerilor Avocați din Moldova și Absolvent al Programului de Stagiu Legislativ în SUA colaborează cu organizația INVENTO de câțiva ani ca mentor, formator și speaker la evenimentele de orientarea profesională pentru tineri. Încă în timpul studenției a dezvoltat mai multe inițiative în direcția educației non-formale, organizând cercuri științifice, conferințe, publicații pentru studenți. Avocatul vede în proiectul „Acțiune pentru Justiție ” un model remarcabil pentru formarea tinerilor juriști din Moldova, care le oferă participanților posibilitatea să se aproprie de realitățile practice și să creeze relații de cooperare profesională.  

Întrebat dacă există vreo diferență între ceea ce le predă studenților la Facultatea de Drept a USM și responsabilitățile sale ca mentor în cadrul proiectului, Vladimir Palamarciuc susține că specificul unei perioade de mentorat ar fi orientarea spre însușirea practică a profesiei de jurist, oferirea posibilității de a examina și dezbate cazuri și dosare judiciare reale, precum și înțelegerea rolului avocatului în relația cu clientul. „Totuși, de fiecare dată când am ocazia, subliniez că, dacă dorești să te califici ca un bun profesionist, cunoștințele fundamentale în drept sunt o cerință iminentă pe piața muncii. În condițiile realităților din Moldova, pentru a face față cerințelor practice și a-și menține integritatea, un tânăr este impus să depună efort enorm și să dea dovadă de pregătire bună. Dar tinerii trebuie să înțeleagă că eforturile depuse în perioada anilor de studii și activismul profesional este apreciat de angajatorii buni”, mai spune Vladimir Palamarciuc. În calitate de ex-Președinte al Asociației Tinerilor Avocați din Moldova și ca partener al proiectului, Vladimir Palamarciuc a ținut să realizeze ambiția etică de a ghida reprezentanții tinerii generații în cariera de jurist, precum și de a transmite experiența cu abordare realistă asupra funcționării sistemului de drept din Moldova, aspirația spre standardele internaționale ale profesiei juridice. În schimb, s-a ales cu o experiență inedită de comunicare. A putut aprecia cunoștințele  participanților în domeniile în care activează și le-a descoperit personalitatea.    

Despre experiența colaborării cu Vladimir Palamarciuc, discipolul său Nicolae Pascaru spune că oricât de ocupat sau prins în dosare ar fi fost, mentrorul găsea mereu timp și răbdare să-i răspundă chiar și la cele mai dificile întrebări și că, dacă e vorba despre cultura profesională, deontologie și integritate, atunci anume mentoratul l-a ajutat să-și coaguleze conceptele de bază în această privință. Apropo, Nicolae are propria definiție a integrității unui jurist: „Faptele trebuie să fie în armonie cu ceea ce îți place și să aducă un beneficiu real societății. Căci, ceea ce faci pentru tine dispare odată cu tine. Ceea ce faci pentru alții rămâne în urma ta. Așa îți faci bine și meseria, câștigi și bani și poți dormi liniștit”.

Text semnat de Ana Trifan

A început numărătoarea inversă până la hackathon-ul de media ”Puterea a cincea”, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent și Deutsche Welle Akademie în perioada 1-3 iulie.  De această dată, organizatorii își propun să încurajeze dezvoltarea unor idei de proiecte și aplicații, care să promoveze educația mediatică, să îi facă pe consumatorii de presă să filtreze informația și să depisteze manipularea. Întrucât au mai rămas cinci zile până pe 25 iunie, atunci când organizatorii spun stop înregistrare la cea de-a doua ediție a hackathon-ului de media, am decis să discutăm cu președinta Mediawise Society din România, Nicoleta Fotiade. Prezentă la eveniment în calitate de expertă și mentor, pe parcursul celor trei zile, cât va dura evenimentul, de rând cu alți experți va îndruma echipele, le va oferi cunoștințe și direcții care să îi ghideze atunci când vor munci la aplicații pentru educația mediatică.    

1.      Nicoleta, educația mediatică este un domeniu relativ nou atât în România, cât și în Republica Moldova. Ce presupune noțiunea de ”educație mediatică” pe înțelesul tuturor?

Înveți despre media din perspectiva celor care produc mesaje media (instituții media, autori), a celor care le accesează și le folosesc (a publicului) și a limbajului folosit în comunicarea media. Înveți despre cum sunt construite mesajele media și cum sunt folosite în diverse contexte pentru scopuri diverse. Pentru informare, distracție sau pentru socializare, pentru a influența opinii.

Înțelegerea critică a conținuturilor mediatice și folosirea responsabilă a mediilor digitale sunt în centrul educației mediatice. La fel, abilitatea de a crea mesaje – scrise sau audiovizuale și de a le comunica prin media. Educația mediatică are legătură directă cu multe aspecte ale vieții noastre și decizii pe care le luăm în fiecare zi.

Este unul dintre motivele pentru care copiii răspund foarte bine la atelierele și cursurile de educație mediatică. Subiectele și materialele folosite sunt ancorate în realitatea lor imediată, cum ar fi de pildă socializarea online. Ar fi mult mai multe de spus, dar nu e loc aici. Ca să răspund la așa întrebare aș avea nevoie de un seminar întreg. Și tot n-ar fi de ajuns.

 2.      În România lucrați la un proiect care promovează educația mediatică. Cât de mult promovați educația mediatică utilizând instrumentele IT, astfel încât mesajul să ajungă la cât mai mulți beneficiari. Cât de eficiente sunt acestea?

Pentru o organizație mică ca Mediawise, în care echipa lucrează voluntar și fără buget de comunicare și promovare sau de dezvoltare a resurselor, mediul online este cea mai bună opțiune de a promova resursele noastre educaționale și de a comunica cu beneficiarii.

Scopul nostru este să creștem o comunitate de practică în domeniul educației mediatice. Pentru asta avem nevoie de resurse educaționale și de cursuri și ateliere ca să creștem educatori media. Pe mediawise.ro publicăm resursele educaționale și anunțurile la ateliere și cursuri. Avem un blog pe care scriem despre educația media și pe care vă invit să-l ‚răsfoiți’ (la educatiemedia.ro). Folosim software liber pentru grafică și folosim funcțiile platformei wordpress ca să formatăm parte din resurse într-un format cât mai prietenos și interactiv (tip sondaj, quiz). Și resursele au din ce în ce mai mult succes. Folosim și rețelele sociale, mai ales Facebook, ca să promovăm acțiunile noastre și tot ceea ce producem unor publicuri din ce în ce mai nișate. Încă nu am folosit toate posibilitățile digitale și online ca să facem educație media (platforme online de curs, aplicații mobile etc.). Dar avem planuri mari. Totuși, toate acestea ar trebui completate de acțiuni offline – ateliere, cursuri, întâlniri etc. De pildă, mediul online nu este foarte prezent în mediul rural, unde mai mult de jumătate din populația României locuiește. Sau mulți utilizatori nu știu să acceseze internetul sau să descarce și să utilizeze diverse aplicații online.

3.      Este important ca participanții la hackathon să cunoască această tematică, sau pe parcursul evenimentului vor avea ocazia să afle mai multe?

Domeniul educației mediatice este foarte vast și interdisciplinar. Nu e nevoie să fie experți. Iar organizatorii hackathon-ului din iulie au trasat niște linii directoare clare, care au legătură cu informarea corectă și consumul critic. Depinde ce proiect își propun să dezvolte. Ar trebui să fie familiarizați cu producția și recepția mesajelor de informare în primul rând, cu tehnici de comunicare mediatică... Cu siguranță vor avea ocazia să aprofundeze tematica și pe parcursul evenimentului. Mentorii vor fi acolo ca să-i asiste, să-i îndrume. Fiecare dintre noi vom avea o prezentare sau un masterclass pe o temă relevantă. Iar expertiza grupului de mentori e foarte diversă. Un plus pentru asistența proiectelor.

4.      Cât de necesare sunt instrumentele IT pentru a-i ajuta pe cei care privesc televizorul, ascultă radio-ul sau citesc ziare și site-uri online să înțeleagă atunci când sunt amăgiți sau manipulați?

Instrumentele IT pot facilita accesul la învățare, dar nu pot rezolva probleme. Fără cunoștințe și abilități de folosire și de înțelegere a conținuturilor media, instrumentele IT nu ne ajută prea mult ca să înțelegem propaganda și manipularea. Să zicem că ai acces la cele mai performante telefoane și aplicații. În cele din urmă, contează ce știi să faci și ce decizii iei. Cum să cauți informația, cum să judeci credibilitatea informațiilor, să știi ce tehnici folosesc unii sau alții să manipuleze.

5.      Pentru ca aceste aplicații să își atingă scopul, la ce trebuie să atragă atenție participanții - fie aceștia programatori, designeri, jurnaliști sau simpli consumatori de media?

E important să știe ce vor să obțină cu proiectul lor, cu ce va contribui proiectul lor la educația mediatică și cui se adresează – consumatorilor/utilizatorilor media sau intermediarilor – de exemplu, profesorilor sau bibliotecarilor care pot fi la rândul lor formatori. Și să înțeleagă că la acest hackathon nu vor rezolva problema manipulării, ci vor facilita învățarea care în final va ajuta consumatorii/utilizatorii să ia decizii de informare în beneficiul lor.

6.      În calitate de expert și mentor la cel de-al doilea hackathon de media ”Puterea a cincea”, spuneți-ne: prin ce sunt utile astfel de evenimente?

Că promovează educația mediatică, un domeniu mult prea puțin cunoscut, dar care este foarte important în multe situații de viață pentru majoritatea oamenilor. Îmi place foarte mult ideea de hackathon pentru că aduce împreună oameni cu competențe diferite să lucreze împreună pentru un scop comun. Educația media se face cel mai bine prin colaborare în diverse contexte de învățare, prin dialog, schimb de cunoștințe și învățare reciprocă. Iar acest hackathon este un astfel de context.

7.      Cât de necesare sunt astfel de aplicații, în contextul în care în spațiul online apar tot mai multe site-uri, iar așa-zișii trolleri care fac uz de elemente de manipulare                      informațională și de propagandă?

Sunt necesare în măsura în care ajută utilizatorii să chestioneze credibilitatea informațiilor cu care vin în contact, să-și exerseze gândirea critică, să știe cum să filtreze informația, să se descurce în situații de manipulare.

Hackathonul se concentrează pe analiza critică a mesajelor media – o dimensiune centrală în educația media, dar nu singura. De pildă, aplicațiile pot avea în vedere și utilizarea responsabilă a mediilor. În mediul online avem drepturi, dar și responsabilități. Ca în viața reală. Să nu uităm că uneori noi înșine manipulăm sau discriminăm prin media (cu sau fără intenție). Cu cât cunoaștem mai bine mecanismele care stau la baza producerii mesajelor cu atât mai ușor vom înțelege derapajele.

Aș mai recomanda participanților să nu judece utilizatorii media în termeni de agresori/manipulatori/propagandiști și victime. Le-aș sugera să se concentreze pe obiectivul de învățare.

8.      Participanții se pot înregistra în echipă dacă au o idee, sau în echipă fără idee, iar voi, mentori și experți prezenți la eveniment, îi veți ghida. Ce tip de asistență le veți acorda celor prezenți?

Nu va fi o sarcină ușoară pentru echipe să dezvolte aplicații care să ajute la exersarea gândirii critice. Dar nu imposibil. Cred că rolul nostru va fi să îndrumăm echipele, să le oferim cunoștințe și direcții care să le ușureze munca.

9.      Recomandați-ne câteva  resurse de unde participanții pot afla mai multe despre acest domeniu și despre cum funcționează anumite instrumente menite să promoveze educația mediatică.

Le recomand să documenteze resursele disponibile în limba română pe site-urile mediawise.ro și activewatch.ro. În engleză, recomand medialit.org, mediaeducationlab.com sau mediasmarts.ca. Spor la creativitate!

Reamintim că în perioada 1 – 3 iulie 2016, Centrul pentru Jurnalism Independent și Deutsche Welle Akademie desfășoară cea de-a doua ediție a hackathon-ului ”Puterea a cincea”. De această dată, organizatorii își propun să încurajeze dezvoltarea unor idei de proiecte și aplicații, care să promoveze educația mediatică. Trei echipe desemnate de juriu câștigătoare vor beneficia de granturi a câte 2000 € pentru dezvoltarea și implementarea ulterioară a proiectelor. Proiectele vor fi publice și gratuite pentru utilizare.

Toate informațiile privind programul evenimentului și regulile de participare le găsiți pe site-ul oficial al evenimentului: hackathon2.media-azi.md. Participarea la eveniment este gratuită, dar cu preînregistrare. Vă puteți înscrie cu o idee de proiect în echipă, pe care o veți dezvolta pe parcursul evenimentului cu ajutorul mentorilor. La fel, vă puteți înregistra în echipă, chiar dacă nu aveți o idee de proiect, dar sunteți interesați de eveniment, iar mentorii vă vor ghida să identificați și să dezvoltați un proiect. Formularul de înregistrare trebuie completat până la data de 25 iunie 2016. Detalii pe pagina de Facebook a evenimentului.

Valeriu Filimon este cel mai activ voluntar Diaconia din centrele parohiale. A fost premiat pentru activitatea pe care a desfăşurat-o în anul 2015, însă istoria faptelor bune în calitate de voluntar, Valeriu a început să o scrie mult mai devreme. În cadrul unei activităţi, voluntarii din centrele parohiale, parteneri ai Diaconiei, au fost îndemnaţi să descrie beneficiarii pe care îi asistă în cadrul acţiunilor sociale. Ce am primit de la centrul pentru voluntari „Misericordia” (Coșcalia) a fost o biografie la persoana a treia – o istorie a vieții trăită și prezentată de însăși Valeriu. Și cine, dacă nu eroul principal, ne poate vorbi mai bine despre propriile trăiri și parcursul său de voluntar? Să-i aflăm povestea.

„ Am decis să povestesc istoria unui băiat care și-a găsit sensul vieții prin voluntariat.

Filimon Valeriu, eroul povestii mele s-a nascut într-o familie numeroasă cu 7 copii. Era firav, îmbrăcat cu o hăinută  subțire, iar ghetele îi erau rupte. Fiind cel mai mic copil în famile, mama nu reușea să-i atragă  atenția cuvenită, deorece lucra de dimineață până seara pentru a le face copiilor săi o viață demnă și frumoasă. Tatăl băiatului lucra peste hotare pentru a  aduce în casa banul ce nu ajungea vreodată pentru cei șapte copii. Neavând un sfat și un sprinjin moral  acordat la timp din partea familiei, a fost luat sub aripa caldă a voluntarilor din Centrul Social ,,Misericordia".

Prima zi pentru el la Centru a fost ceva uimitor. Voluntarii pentru el erau persoanele cu care putea să vorbească și să afle ceva nou într-un mediu prietenos și să primescă un sfat. Zâmbetul nevinovat și ochii plini de bucurie topeau ghețarii din  inima voluntarilor. De  Crăciun, toti copii visau la un dar de la Moș Crăciun. Din păcate, la eroul povestei mele, Moș Crăciun nu venea. Părinții nu-și permiteau să  le cumpere cadouri din cauza bugetului familiar mic. Însă, în cadrul Centrului își pregătea temele pentru acasă și, de fiecare dată, nu uita să le pregătească surorilor lui câte un mic cadou confecționat de mânuțele lui mici cu ocazia diferitor sărbători. Pentru Valeriu  voluntariatul era a doua  casa. Aici voluntarii, împreună cu Misiunea Socială ,,Diaconia", i-au adus acel mult așteptat dar de la Moș Crăciun. Bucuros, Valeriu a mers acasă și și-a împărțit darurile cu toate surorile sale. Crescând mare și învățând de la voluntari că a face bine este ceva corect și demn pentru fiecare dintre noi- oamenii, a decis să fie și el voluntar și să ajute acele persoane care au nevoie de un sfat  și o vorbă bună. El și-a dat seama că împreună cu toți voluntarii pot schimba și viata altor copii și pot aduce căldura în sufletul lor.  Valeriu este voluntar deja de aproape 5 ani și până acum a facut tot ce i-a stat în puteri pentru a ajuta pe alte persoane. Acum el nu nu-și imaginează viața fără de voluntariat”.

Misiunea Socială Diaconia aduce sincere felicitări și mulțumiri voluntarului Valeriu Filimon pentru implicarea și altruismul de care dă dovadă în acțiunile sociale desfășurate alături de întreaga echipă Misericordia.

Dacă vrei să te înscrii în rândul voluntarilor DIACONIAm te îndemnăm să completezi formularul de aplicare.