Nicoleta Fotiade: Îmi place ideea de hackathon pentru că adună oameni cu competențe diferite să lucreze împreună pentru un scop comun

A început numărătoarea inversă până la hackathon-ul de media ”Puterea a cincea”, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent și Deutsche Welle Akademie în perioada 1-3 iulie.  De această dată, organizatorii își propun să încurajeze dezvoltarea unor idei de proiecte și aplicații, care să promoveze educația mediatică, să îi facă pe consumatorii de presă să filtreze informația și să depisteze manipularea. Întrucât au mai rămas cinci zile până pe 25 iunie, atunci când organizatorii spun stop înregistrare la cea de-a doua ediție a hackathon-ului de media, am decis să discutăm cu președinta Mediawise Society din România, Nicoleta Fotiade. Prezentă la eveniment în calitate de expertă și mentor, pe parcursul celor trei zile, cât va dura evenimentul, de rând cu alți experți va îndruma echipele, le va oferi cunoștințe și direcții care să îi ghideze atunci când vor munci la aplicații pentru educația mediatică.    

1.      Nicoleta, educația mediatică este un domeniu relativ nou atât în România, cât și în Republica Moldova. Ce presupune noțiunea de ”educație mediatică” pe înțelesul tuturor?

Înveți despre media din perspectiva celor care produc mesaje media (instituții media, autori), a celor care le accesează și le folosesc (a publicului) și a limbajului folosit în comunicarea media. Înveți despre cum sunt construite mesajele media și cum sunt folosite în diverse contexte pentru scopuri diverse. Pentru informare, distracție sau pentru socializare, pentru a influența opinii.

Înțelegerea critică a conținuturilor mediatice și folosirea responsabilă a mediilor digitale sunt în centrul educației mediatice. La fel, abilitatea de a crea mesaje – scrise sau audiovizuale și de a le comunica prin media. Educația mediatică are legătură directă cu multe aspecte ale vieții noastre și decizii pe care le luăm în fiecare zi.

Este unul dintre motivele pentru care copiii răspund foarte bine la atelierele și cursurile de educație mediatică. Subiectele și materialele folosite sunt ancorate în realitatea lor imediată, cum ar fi de pildă socializarea online. Ar fi mult mai multe de spus, dar nu e loc aici. Ca să răspund la așa întrebare aș avea nevoie de un seminar întreg. Și tot n-ar fi de ajuns.

 2.      În România lucrați la un proiect care promovează educația mediatică. Cât de mult promovați educația mediatică utilizând instrumentele IT, astfel încât mesajul să ajungă la cât mai mulți beneficiari. Cât de eficiente sunt acestea?

Pentru o organizație mică ca Mediawise, în care echipa lucrează voluntar și fără buget de comunicare și promovare sau de dezvoltare a resurselor, mediul online este cea mai bună opțiune de a promova resursele noastre educaționale și de a comunica cu beneficiarii.

Scopul nostru este să creștem o comunitate de practică în domeniul educației mediatice. Pentru asta avem nevoie de resurse educaționale și de cursuri și ateliere ca să creștem educatori media. Pe mediawise.ro publicăm resursele educaționale și anunțurile la ateliere și cursuri. Avem un blog pe care scriem despre educația media și pe care vă invit să-l ‚răsfoiți’ (la educatiemedia.ro). Folosim software liber pentru grafică și folosim funcțiile platformei wordpress ca să formatăm parte din resurse într-un format cât mai prietenos și interactiv (tip sondaj, quiz). Și resursele au din ce în ce mai mult succes. Folosim și rețelele sociale, mai ales Facebook, ca să promovăm acțiunile noastre și tot ceea ce producem unor publicuri din ce în ce mai nișate. Încă nu am folosit toate posibilitățile digitale și online ca să facem educație media (platforme online de curs, aplicații mobile etc.). Dar avem planuri mari. Totuși, toate acestea ar trebui completate de acțiuni offline – ateliere, cursuri, întâlniri etc. De pildă, mediul online nu este foarte prezent în mediul rural, unde mai mult de jumătate din populația României locuiește. Sau mulți utilizatori nu știu să acceseze internetul sau să descarce și să utilizeze diverse aplicații online.

3.      Este important ca participanții la hackathon să cunoască această tematică, sau pe parcursul evenimentului vor avea ocazia să afle mai multe?

Domeniul educației mediatice este foarte vast și interdisciplinar. Nu e nevoie să fie experți. Iar organizatorii hackathon-ului din iulie au trasat niște linii directoare clare, care au legătură cu informarea corectă și consumul critic. Depinde ce proiect își propun să dezvolte. Ar trebui să fie familiarizați cu producția și recepția mesajelor de informare în primul rând, cu tehnici de comunicare mediatică... Cu siguranță vor avea ocazia să aprofundeze tematica și pe parcursul evenimentului. Mentorii vor fi acolo ca să-i asiste, să-i îndrume. Fiecare dintre noi vom avea o prezentare sau un masterclass pe o temă relevantă. Iar expertiza grupului de mentori e foarte diversă. Un plus pentru asistența proiectelor.

4.      Cât de necesare sunt instrumentele IT pentru a-i ajuta pe cei care privesc televizorul, ascultă radio-ul sau citesc ziare și site-uri online să înțeleagă atunci când sunt amăgiți sau manipulați?

Instrumentele IT pot facilita accesul la învățare, dar nu pot rezolva probleme. Fără cunoștințe și abilități de folosire și de înțelegere a conținuturilor media, instrumentele IT nu ne ajută prea mult ca să înțelegem propaganda și manipularea. Să zicem că ai acces la cele mai performante telefoane și aplicații. În cele din urmă, contează ce știi să faci și ce decizii iei. Cum să cauți informația, cum să judeci credibilitatea informațiilor, să știi ce tehnici folosesc unii sau alții să manipuleze.

5.      Pentru ca aceste aplicații să își atingă scopul, la ce trebuie să atragă atenție participanții - fie aceștia programatori, designeri, jurnaliști sau simpli consumatori de media?

E important să știe ce vor să obțină cu proiectul lor, cu ce va contribui proiectul lor la educația mediatică și cui se adresează – consumatorilor/utilizatorilor media sau intermediarilor – de exemplu, profesorilor sau bibliotecarilor care pot fi la rândul lor formatori. Și să înțeleagă că la acest hackathon nu vor rezolva problema manipulării, ci vor facilita învățarea care în final va ajuta consumatorii/utilizatorii să ia decizii de informare în beneficiul lor.

6.      În calitate de expert și mentor la cel de-al doilea hackathon de media ”Puterea a cincea”, spuneți-ne: prin ce sunt utile astfel de evenimente?

Că promovează educația mediatică, un domeniu mult prea puțin cunoscut, dar care este foarte important în multe situații de viață pentru majoritatea oamenilor. Îmi place foarte mult ideea de hackathon pentru că aduce împreună oameni cu competențe diferite să lucreze împreună pentru un scop comun. Educația media se face cel mai bine prin colaborare în diverse contexte de învățare, prin dialog, schimb de cunoștințe și învățare reciprocă. Iar acest hackathon este un astfel de context.

7.      Cât de necesare sunt astfel de aplicații, în contextul în care în spațiul online apar tot mai multe site-uri, iar așa-zișii trolleri care fac uz de elemente de manipulare                      informațională și de propagandă?

Sunt necesare în măsura în care ajută utilizatorii să chestioneze credibilitatea informațiilor cu care vin în contact, să-și exerseze gândirea critică, să știe cum să filtreze informația, să se descurce în situații de manipulare.

Hackathonul se concentrează pe analiza critică a mesajelor media – o dimensiune centrală în educația media, dar nu singura. De pildă, aplicațiile pot avea în vedere și utilizarea responsabilă a mediilor. În mediul online avem drepturi, dar și responsabilități. Ca în viața reală. Să nu uităm că uneori noi înșine manipulăm sau discriminăm prin media (cu sau fără intenție). Cu cât cunoaștem mai bine mecanismele care stau la baza producerii mesajelor cu atât mai ușor vom înțelege derapajele.

Aș mai recomanda participanților să nu judece utilizatorii media în termeni de agresori/manipulatori/propagandiști și victime. Le-aș sugera să se concentreze pe obiectivul de învățare.

8.      Participanții se pot înregistra în echipă dacă au o idee, sau în echipă fără idee, iar voi, mentori și experți prezenți la eveniment, îi veți ghida. Ce tip de asistență le veți acorda celor prezenți?

Nu va fi o sarcină ușoară pentru echipe să dezvolte aplicații care să ajute la exersarea gândirii critice. Dar nu imposibil. Cred că rolul nostru va fi să îndrumăm echipele, să le oferim cunoștințe și direcții care să le ușureze munca.

9.      Recomandați-ne câteva  resurse de unde participanții pot afla mai multe despre acest domeniu și despre cum funcționează anumite instrumente menite să promoveze educația mediatică.

Le recomand să documenteze resursele disponibile în limba română pe site-urile mediawise.ro și activewatch.ro. În engleză, recomand medialit.org, mediaeducationlab.com sau mediasmarts.ca. Spor la creativitate!

Reamintim că în perioada 1 – 3 iulie 2016, Centrul pentru Jurnalism Independent și Deutsche Welle Akademie desfășoară cea de-a doua ediție a hackathon-ului ”Puterea a cincea”. De această dată, organizatorii își propun să încurajeze dezvoltarea unor idei de proiecte și aplicații, care să promoveze educația mediatică. Trei echipe desemnate de juriu câștigătoare vor beneficia de granturi a câte 2000 € pentru dezvoltarea și implementarea ulterioară a proiectelor. Proiectele vor fi publice și gratuite pentru utilizare.

Toate informațiile privind programul evenimentului și regulile de participare le găsiți pe site-ul oficial al evenimentului: hackathon2.media-azi.md. Participarea la eveniment este gratuită, dar cu preînregistrare. Vă puteți înscrie cu o idee de proiect în echipă, pe care o veți dezvolta pe parcursul evenimentului cu ajutorul mentorilor. La fel, vă puteți înregistra în echipă, chiar dacă nu aveți o idee de proiect, dar sunteți interesați de eveniment, iar mentorii vă vor ghida să identificați și să dezvoltați un proiect. Formularul de înregistrare trebuie completat până la data de 25 iunie 2016. Detalii pe pagina de Facebook a evenimentului.