Interviuri

Despre rolul pe care îl au cărțile în formarea personalității noastre a povestit în interviul de mai jos, acordat în cardul proiectului „În obiectiv – bibliotecile” susținut de Programul Novateca și IREX Moldova.

– Ce părere ai despre afirmația că dragostea faţă de lectură este direct proporţională cu succesul? 

– Eu nu cred în succes, dar sunt sigur că cu cât eşti expus la mai multe idei, păreri, viziuni cu atât poţi să te descurci mai bine atunci când situaţia ţi-o cere. Poţi găsi inspiraţie, idei pentru a face ceva sau să te descurci mai bine atunci când vorbeşti cu cineva care ar putea să te ajute. Cu cât mai mult citeşti cu atât devii mai impresionant fără a-ţi pune aceasta drept scop. De asemenea, e mult mai plăcut să vorbeşti cu cineva care ştie despre ce vorbeşte şi poate argumenta asta.

– Având o carieră de succes, care în opinia ta este cartea care v-a marcat cel mai mult în viaţă?

– Eu pot spune că pentru mine sunt perioade când mă marchează un anumit scriitor. Când eram mai mic citeam mai ales din Jules Verne, apoi am citit scrieri de Mircea Eliade, apoi l-am descoperit pe Milan Kundera şi l-am citit aproape în întregime (este actual şi relevant pentru persoanele născute în Estul Europei). Am mai cochetat cu Gabriel García Márquez, iar acum îl ador pe José Saramago. O carte e greu să o menţionezi, dar pot recomanda Ignoranţa de Milan Kundera.

– În contextul schimbărilor care au loc în societate, cât de important consideri că este rolul bibliotecii în comunitate şi care ar fi acesta?

– Eu cred că biblioteca de mult nu mai este un loc de unde să împrumuţi cărţi, deja cam a trecut această perioadă. Biblioteca e un loc unde se fac schimb de idei, oamenii se întâlnesc la un ceai, la un vin şi creează proiecte împreună… Foarte mult mă bucur că cu fiece an Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” este un astfel de loc, unde încep lucruri frumoase. De asemenea, generaţia mea, generaţiile ce vin din urma mea au nevoie să ştie că există un astfel de loc, care poate să-i primească şi să-i susţină în toate intenţiile ce le preconizează.

– Ce crezi despre afirmaţia: cărţile electronice le vor înlocui pe cele tradiţionale? 

– Depinde, eu încă sunt adeptul cărţilor tradiţionale, deoarece îmi place sentimentul să ţin o carte în mână şi să-mi imaginez ce scrie autorul, iar după ce o citesc să simt că am lăsat o părticică din mine acolo. Eu sunt o persoană vizuală şi cât vor exista persoane vizuale atâta timp vor exista şi cărţi electronice. Desigur, e mai comod să ai un Kindle în geantă şi să porţi o bibliotecă cu tine, însă cu cât mai mare este alegerea cu atât e mai greu e să descoperi o carte pe care niciodată nu credeai că o vei descoperi. Alt lucru se întâmplă când eşti în aeroport sau în tren şi ai o carte de la vreun prieten, singura carte pe care o ai şi vrei, nu vrei o citeşti. Astfel, ieşi din zona ta de confort şi intri într-o atmosferă extraordinară.

– Ce servicii bazate pe tehnologiile noi ai dori să fie implementate în biblioteci?

– Ar fi foarte bine ca Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” să fie conectată la reţeaua de socializare de lectură Goodreads, şi cititorii, când vor să-şi aleagă o carte nouă, să poată găsi cărţile recomandate şi în filialele Bibliotecii Municipale.

– Îți amintești vreo istorie, experienţă deosebită legată de bibliotecă?

– Fiind la Biblioteca „Maramureş”, când eram licean şi puteam să hoinăresc zilele de vară printre rafturile pline cu cărţi, am descoperit călătoria în timp (de fapt, am citit toate cărţile puse la dispoziţie despre călătoriile în timp). Apoi această descoperire mi-a permis să fiu mai activ din punct de vedere social… Astfel, ţin să mulţumesc echipei bibliotecii care era atunci că mi-a permis să mă aflu acolo şi să mă descopăr pe mine atunci când aveam mare nevoie să ştiu cine sunt.

– Cum vezi bibliotecile peste 100 de ani?

– Locuri de rebeliune, locuri unde tinerii se vor întâlni pentru a lupta împotriva sistemului (sau a viitorului).

– Adresează un mesaj care ar putea să motiveze generaţia tânără să citească?

– Nu citiţi! Nu citiţi ceea ce vi se spune. Nu citiţi ceea ce este în trend acum. Nu citiţi doar pentru a pune fotografii pe Instagram. Citiţi aleatoriu, citiţi lucruri care nu credeaţi vreodată că le veţi citi. Citiţi autori anonimi, citiţi autori care sunt urâţi, citiţi chiar pseudoautori…

Deoarece, la singur, este cineva care simte ceea ce simţiţi, iar textele lor vă vor face să vă simţiţi mai bine. Citiţi pentru plăcere, pentru a fi egoişti, pentru a vă gândi doar la voi, aşa veţi vedea cât de frumoşi sunteţi.

Îți mulțumim!

Cristina Clima studiază Comunicare și Relații Publice la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării la Universitatea ”Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Este originară din satul Vadul Rașcov, raionul Șoldănești de aici a început să se afirme,să se implice și să-și aducă aportul cu pași mici dar siguri la crearea unei societăți durabile și a unui viitor mai bun. La moment își continuă activitatea civică și la Cluj,conferind anilor de studenție gustul voluntariatului.

Cristina aş vrea să-şi aduci aminte cum ai devenit pentru prima dată voluntară?

Am început să fac voluntariat de la vârsta de 12-13 ani. Eram încă în gimnaziu și îmi plăcea enorm să particip în organizarea activităților extracurriculare. Aceast activitate a devenit rapid una dintre ocupațiile ”indispensabile”, astfel încât la vârsta de 14 ani am ajuns să fiu liderul primului club de tineret din localitatea mea, care a fost unul dintre primele patru cluburi de acest fel deschise în Republica Moldova, în cadrul proiectului ”Tinerii în Centru”, implementat de Centru ProComunitate (Chișinău) și Kontakt der Kontinenten (Olanda).

Ce înseamnă pentru tine voluntariatul?

Voluntariatul s-a transformat rapid într-un stil de viață. Acesta îmi oferă un mediu în care să mă dezvolt profesional, dar și personal, un mediu cu multe provocări, care mă ambiționează și care mă determină să-mi doresc să realizez mai mult. În același timp, pentru mine, voluntariatul este legat de ”comunitate”. Îmi place să cred în proiectele la care lucrez și să știu că au un impact, că produc o schimbare.

Unde ți-ai adus aportul ca voluntară?

Am fost implicată în activități de voluntariat și în timpul liceului, în Republica Moldova, am organizat și am participat la multiple activități extracurriculare, printre care crearea și prezentarea unei emisiuni la un post de radio regional, prezentarea și coordonarea unor diverse evenimente culturale și academice. De când am devenit studentă la Cluj-Napoca, a început o perioadă intensă în care am descoperit din perspective noi voluntariatul. Acum sunt în anul al treilea de facultate și am reușit să fiu voluntar în Organizația Studenților din Universitatea ”Babeș-Bolyai”, implicându-mă și în proiecte ale Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România, dar și în proiectele Uniunii Studenților din România. Am coordonat multiple proiecte la facultate, în care, de altfel, tot voluntar am fost, deoarece nu au presupus nici un fel de remunerare, printre care: o campanie de sănătate publică pentru studenții din patru facultăți din Cluj-Napoca și un proiect de orientare în carieră pentru absolvenții de liceu și de colegiu din Cluj-Napoca. Pe parcursul anului 2015 am fost voluntar în departamentul de Relații Internaționale al Federației SHARE, care a coordonat proiectul ”Cluj-Napoca – capitală culturală 2015”.  La moment sunt voluntară al Grupului de Inițiativă Basarabeană din Cluj-Napoca.

Ce ai învățat în urma acestor implicări?

În primul rând, prin voluntariat câștigi experiență și acesta este aspectul esențial. Dacă ai bariere în comunicare, dacă îți vine greu să relaționezi cu oamenii, dacă ai blocaje și dacă vrei, pur și simplu, să înveți ceva nou, atunci apucă-te de voluntariat. Pentru mine, voluntariatul este cel care mă scoate din zona de confort și asta îmi place foarte mult. Voluntariatul te ajută să crești. Sincer, eu nu mi-aș imagina nici viața de gimnaziu, liceu sau facultate fără voluntariat. Uneori îmi dau seama că  în anumite privințe experiența pe care mi-o oferă voluntariatul nu poate fi comparată cu cea oferită de facultate. De aceea tineri mai su seamă liceeni și studenți ar trebui să se implice cât mai mult și să iasă din zona de confort să se implice în proiecte și în activități în care crede cu adevărat și atunci vor avea doar de câștigat.

Care experiență te-a marcat și e memorabilă la moment pentru tine?

Aș prefera să povestesc despre un proiect recent pe care l-am coordonat : ”ONG Network- Forumul ONG-urilor din Universitatea ”Babeș-Bolyai””. Este un proiect pe care l-am scris împreună cu colegii mei, voluntari ai Grupului de Inițiativă Basarabeană din Cluj-Napoca și pe care l-am implementat în luna noiembrie, la Cluj-Napoca, în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca și Universitatea ”Babeș-Bolyai”. Tematica Forumului a fost: Accesarea fondurilor de finanțare pentru ONG-uri la nivel local, regional, național și internațional. Participanții au fost reprezentanți ai 25 de organizații din Cluj-Napoca, dar și din Chișinău. A fost o perioadă foarte intensă de lucru și a fost, practic, primul proiect pe care l-am depus spre finanțare și nu am mai lucrat pe sponsorizări. Sunt foarte multe oportunități pentru tineri, iar Clujul este un oraș proiectat pentru tineri, în care activează foarte, foarte multe ONG-uri, în domenii diverse. Ai de unde să alegi și acesta este un foarte mare plus. Practic, fiecare facultate are minim câte 2-3 organizații. Sunt multe proiecte comune sau festivaluri la care se întâlnesc reprezentanți din mai multe ONG-uri și este un mediu în care ai ocazia să te dezvolți, să cunoști oameni interesanți și să participi la un schimb intens de experiențe și pasiuni.

Ar putea fi voluntariatul un pas într-o viitoare carieră?

Voluntariatul poate fi, fără îndoială, un pas spre o viitoare carieră, este foarte important dacă tu alegi să fie. Sunt ONG-uri care activează în atât de multe domenii, încât ar fi păcat să nu te implici și să nu obții experiență. Adevărul este că  există o percepție conform căreia: a fi voluntar, înseamnă a nu fi plătit pentru ceea ce faci. Puțini cunosc faptul că dacă alegi să perseverezi tot mai mult, de exemplu, pe management de proiect, ajungi să scrii proiecte și să le depui spre finanțare la fonduri și instituții care permit remunerarea oamenilor care au lucrat și lucrează la proiect. Dar până ajungi să obții finanțări pentru astfel de proiecte, trebuie să lucrezi mult și să dai dovadă de perseverență, dar pas cu pas îți creezi cariera profesională.

La noi există interes pentru voluntariat din partea tinerilor?

Recent, am avut ocazia să întâlnesc la un proiect în Cluj-Napoca, reprezentanți de la mai multe organizații din Chișinău și, sincer, am fost atât de plăcut impresionată de perseverența acelor tineri și de modul lor dezinvolt de a se exprima și de a-și susține părerile. Cred că tinerii de acasă au un potențial enorm. Am o părere de rău în legătură cu faptul că cele mai multe ONG-uri se concentrează în zona capitalei și că există copii și tineri cu potențial din alte localități, care nu au cum să se implice, tocmai de aceea cred că trebuie să investim în educația non formală și în crearea centrelor pentru tineri în toate raioanele țării și în cât mai multe localități.

Ana Bîrca este unul din puținii studenții din Republica Moldova care a avut norocul să studieze disciplina „Participare civică și activitate de voluntariat”. Aceasta este studentă în ultimul an la Universitatea Pedagigică „Ion Creangă din Chișinău”, specialitatea Educație civică și istorie. Datorită acestui curs Ana a cunoscut mai multe organizații unde poți face voluntariat și a ales să devină voluntară la un ONG din Chișinău. De asemenea tânăra a avut posibilitaea să studieze un semestru la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași datorită „Programului de mobilitatea academică de scurtă durată în universitățile din România și Republica Moldova”.

                Prima dată despre Centru de Sănătate Prietenos Tinerilor “Neovita” a aflat de la domnul Iosif Moldovanu, în martie 2015, în partea practică a cursului "Participare civică și activitate de voluntariat", care consta în vizite la diverse centre, organizații, printre care și CSPT “Neovita”. În cadrul cursului au fost prezentate mai multe astfel de organizeții, studenta a ales acest centru deoarece încă de la prima întâlnire colectivul acesteia i-a însuflat încredere, fiind foarte ospitalieri și amabili.

            De cum a devenit studentă avea dorința de a se implica în organizații de voluntariat, însă nu cunoște organizații în care ar putea să se implice, nici la cine să se adresez și care este procedura de a deveni voluntară. Însă datorită domnului profesor Moldovanu, căruia îi este recunoscătoare pentru cursul predat, visul ei s-a realizat.

            “Imediat după vizita la centru ni s-a propus celora care doresc să mergem cu voluntarii în vizită la Casa Providenței, unde se organiza o activitate de voluntariat care consta din decorarea ouălor de Paști, întrucât se apropieau sărbătorile Pascale, pentru a aduce un zâmbet pe fața bătrânilor în ziua Sfintei Sărbători. Am acceptat invitația care pentru mine era o primă provocare în caliatate de voluntră. M-am simțit extraordinar conștientizând că fac o faptă bună.  Probabil aceasta a fost motivația principală care m-a determinat ca în următoarele zile să aplic pentru a deveni voluntară CSPT Neovita.

Pentru mine voluntariatul înseamnă să-mi petrec timpul liber plăcut și eficient. Această activitate are efecte pozitive atât pentru comunitate, cât și pentru mine. Trăiesc momente de plăcere și împlinire sufletească de fiecare dată când mă implic în diverse activități în beneficiul societății. Iar orice implicare îmi oferă o nouă experieță.

            Voluntariatul a influențat pozitiv și constructiv asupra mea. Mă ajută să devin mai sociabilă, să fiu mai încrezută în sine, să-mă dezvolt din mai multe aspecte. Deasemenea în scara mea de valori s-a mai alăturat una- altruismul. Am devenit mai sensibilă la problemele societății, iar implicându-mă, încep schimbarea de la sine.

            A fost implicată în diverse activități de voluntariat, în mai 2015, la invitația A. O. Generație cu Inițiativă, a participat în cadrul campaniei "Statutul meu nu e secret". Tot în acea lună a mai participat în calitate de voluntară la " Tabara de supravețuire pentru adolescenți Rombizonada 2015"; Ulterior în august a luat parte în proiectul "Youth voice" (Vocea tinerilor). Anul 2016 l-a început în colaborare cu asociația “Little People”, în perioada “Zilelor Bandaneiam” unde împreună cu alți voluntari au colectat donații pentru copii bolnavi de cancer. Ultima activitate de voluntariat este Conferința II Națională (cu participare internațională) în Sănătatea Adolescenților, dar la sigur vor urma și altele.

Cea mai memorabilă experiență de voluntarial, pentr Ana a fost proiectul Asociației “Little People”, deoarece s-a simțit importantă știind că astfel poate ajuta acele suflete de copii plăpânde dar suferinde. Avea deja experiența proiectelor anterioare și nu a avut probleme de a stabili o discuție cu oameni complet necunoscuți, care la început era o temere pentru ea. Misiunea ei în calitate de voluntară consta în a-i motiva pe oameni să se implice ca să ajute prin mici donații pentru acei copilași bolnavi. S-a convins încă o dată că are capacitatea de convingere, iar dacă își propune ceva merge până la capăt. Ziua s-a încheiat pe o notă pozitivă și cu o satisfacție interioară pentru ca și-a atins scopul, cel de a da a colora un pic copilăria unor micuți mai triști.

            “Voluntariatul mă ajută să mă descopăr pe mine. Îmi oferă noi oportunități de dezvoltare, participare, educație non-formală. Îmi cultivă valori morale precum binele, altruismul, dragostea față de oameni ceea ce-mi ghidează comportamentul. De aceea voluntariatul ar trebui încontinuă încurajat. În jurul nostru plouă cu oportunități, de aceea noi tinerii trebuie să profităm de ele. Voluntariatul oferă experiență utilă, aceasta constând din educație non-formală, posibilitătea de lua parte la activități civice, concursuri republicane, conferințe naționale, care ne permite să ne afirmăm”

Ana e una din puțini tinerii care au ales să studieze pedagogie la noi. La alegerea viitoarei cariere au infleunțat-o unii factori, printre care indecizia a ceea ce vrea să facă mai departe după absolvirea liceului, dar și faptul că în familia ei există un pedagog -mama. Astfel Ana a remarcat faptul că foarte mulți tineri din țara noastră întâmpină dificultăți, la alegerea viitoarei profesii. Din păcate în școlile noastre nu există o disciplină soldidă în care să fie formatată competența de alegere a cariere. Consideră că este o problemă și sunt necesare cursuri care să-i ghideze și să-i ajute pe elevi în luarea deciziei.

“După patru ani de studii nu regret că am ales acest domeniu, deși este una din cele mai vechi și nobile profesii, nu este remunerată pe măsură la noi. În pofida problemele cu care se confruntă sistemul educațional, am reușit să îndrăgesc această profesie. Deoarece "Profesorii crează celelalte profesiuni", și știu că am o misiune nobilă, cea de a educa oameni și de a forma personalități”.