Interviuri

Consiliul Național al Elevilor este o structură formată din 38 de elevi din toată țara, care reprezintă interesele elevilor din fiecare regiune din țară și luptă pentru ca inițiativele lor să fie auzite de autorități. În cadrul Consiliului Elevilor, raionul Leova este reprezentat de Ovidiu Timofti, elev în clasa a IX, la gimnaziul Hănăsenii Noi.

-Ovidiu, ce este Consiliul Naționional al Elevilor (CNE)?  

-Consiliul Naționional al Elevilor este o structură reprezentativă a elevilor, care are rolul de a identifica și soluționa problemele împreună cu profesorii și conducerea școlii. Scopul acestui consiliu nu se rezumă doar la organizarea evenimentelor distractive, dar participarea și luarea deciziilor la diferite niveluri: instituțional, local, municipal.

-Cum ai reușit să fii membru al CNE, prin ce etape ai trecut?

-Înițial, am fost selectat de consiliul gimaziului. Colegi mei au considerat că eu pot să fac față cerințelor, astfel am fost votat. După, împreună cu susținerea profesoarei Raisa Cicu și a directorului gimnaziului, Leonid Dreglea, am trimis CV-ul, dar și o scrisoare de intenție, unde am indicat de ce îmi doresc să fac parte, dar și posibile teme de discuție pentru ateliere.

-Care este programul CNE și ce se întâmplă la aceste întruniri pe care le aveți?

-În mod normal ne întâlnim toți membrii în vacanțețe școlare. La fiecare atelier discutăm despre un subiect anume, începem campanii, una dintre ele este de a identifica problemele elevilor, iar campania se numește ,,Sunt Elev am și eu Drepturi”. Discutăm cu experți în domeniu, analizăm problemele elevilor și încercăm să găsim soluții.

-Ce reprezintă pentru tine faptul că faci parte din CNE?

-De fiecare dată cunosc oameni noi și învăț de la fiecare câte ceva. Totodată, aflu lucruri noi, îmi exprimă părerea, care de altfel este ascultată. Mă bucur că datorită CNE pot face vocea colegilor mei cunoscută.

Ovidiu, îți mulțumesc pentru interviu, îți doresc succes în continuare și fie ca CNE să ne aducă noi schimbări în sistemul educațional

La o ceașcă de vorbă bună am stat azi cu cel mai activ grup de inițiativă din Moldova. Ce am aflat nou și cum a luat naștere acest grup, dar și cum e să faci voluntariat într-o instituție publică aflați din interviul ce urmează:

1. Câți tineri inimoși și frumoși fac parte din grupul „ProUngheni”?
La moment suntem 30 de voluntari, dornici de a munci în folosul comunității, dar suntem la etapa de recrutare de voluntari.

2. Cum a luat naștere „ProUngheni” și de ce această denumire al grupului vostru?
Grupul Voluntari „Pro Ungheni” a luat naștere în anul 2016, la inițiativa coordonatorului Marina Atamuratov. Aceasta și-a asumat responsabilitatea de a îndruma tinerii voluntari și a reușit în totalitate. Denumirea, sau mai bine spus, logo-ul grupului are începutul de “Pro”, ceea ce demonstrează că „Pro Ungheni” sunt dispuși să muncească atât pentru comunitatea în care locuiesc, cât și pentru oamenii din aceasta. Dacă noi, tinerii, suntem viitorul și noi decidem cum să îl construim, atunci voluntariatul este cel mai nobil instrument, cu care putem lucra!

3. Câte activități ați realizat până la acest moment și care este impactul lor pentru comunitate?
De la momentul fondării până la data curentă, am realizat circa 60 de activități, cu un impact puternic asupra comunității. Ungheniul este un oraș mic, dar cu o inimă mare, iar voluntarii sunt pilonii, pe care se bazează dezvoltarea și prosperarea comunității. Grupul de inițiativă Voluntari Pro Ungheni este un exemplu de amploare, pentru faptul că un simplu grup de tineri poate mobiliza sute de oameni, în scopul realizării faptelor bune, în folosul comunității. Activitățile realizate au împlinit, într-o oarecare măsură, necesitățile societății și, în același timp, au reușit să aducă emoții și aprecieri de neuitat.

4. Cum identificați problema și de unde aveți atâta inspirație de asemenea activități, gen cinema, patinoar, flashmob-uri etc. ?
Fiecare activitate începe de la o simplă idee, care poate să apară necondiționat de la cineva. Dacă această idee este aprobată de ceilalți voluntari, atunci începe realizarea ei. Este un lucru în grup, care se produce cu mult spor și unde fiecare voluntar își are rolul său. Probleme le găsim împreună, deoarece locuim în aceeași comunitate, cu necesități vizibile. Inspirația este determinată de diversitatea noastră și, totodată, de locuitorii mun. Ungheni.

5. Faptul că sunteți din diferite instituții nu a fost un impediment în activitatea voastră?
Nu, deloc. Diversitatea nu este un impediment, ci un plus, un generator de idei. Faptul că facem parte din diferite instituții permite, întotdeauna, prezentarea situațiilor din puncte de vedere diametral opuse și sub diverse aspecte. În așa mod, activitatea noastră este asigurată pentru fiecare cetățean în parte.

6. Eu nu cunosc informația dacă vreo altă primărie din țară ar avea un grup de voluntari. Dar, totuși, cum e să fii voluntar la o instituție publică de acest nivel?
Să fii voluntar în cadrul primăriei este o mândrie pentru noi, voluntarii. Suntem încântați de faptul că activitatea noastră este recunoscută și susținută la un nivel înalt. În plus, datorită faptului că suntem voluntari ai primăriei mun. Ungheni, ne este mult mai ușor să relaționăm cu celelalte instituții publice, acestea dând dovadă de interes și responsabilitate.

7. Cum vă văd angajații și cum percep ei activitatea voastră în și pentru primărie?
Pentru început era puțin mai dificil, însă acum toți angajații ne cunosc și ne tratează foarte călduros, ceea ce ne motivează, de fiecare dată, să ne continuăm activitatea. Noi, voluntarii, suntem acele raze de soare, care străbat pereții sumbri ai acestei instituții serioase și aduc zâmbete și fericire tuturor angajaților.

8. Acum să vorbim un pic și de mecanismele de recunoaștere a meritelor publice a voluntarilor. Cu siguranță că, coordonatorul împreună cu voi a adoptat în interiorul grupului niște mecanisme de recunoaștere a meritelor voastre. Dar, la nivel de comunitate ce mecanisme v-ați dori să fie implementate?
Considerăm că, astăzi, munca voluntarilor este destul de recunoscută și apreciată atât la nivel național, cât și internațional. Dacă ar fi să vorbim despre metode de promovare a voluntariatului, am atrage atenția asupra informării cetățenilor. Chiar dacă voluntariatul a ajuns la o treaptă foarte înaltă, totuși o mare parte a populației nu realizează importanța și activitatea voluntarilor. De aceea, ne-am dori implemenarea activităților de voluntariat în cadrul tuturor instituțiilor publice și premierea acestora. În așa mod, vom bucura societatea, demonstrând că voluntariatul e un lucru practic, ce aduce multă plăcere.

9. Cum vă motivează premiul luat la Festivalul Național al Voluntarilor?
Locul I la categoria „Cel mai activ grup de inițiativă” în cadrul Festivalului Voluntarilor, ediția a XV-a, este pentru noi o motivație foarte importantă. Dacă până acum activam din inițiativă proprie, din simpla dorință ca societatea noastră să prospere, după festival această dorință s-a dublat și continuă să crească, în fiecare zi.

10. Cu ce activități ne veți impreiona în 2018? Asta dacă doriți să oferiți detalii din culise :)
O activitate care ne-am propus-o și care am și lansat-o este campania de colectare de fonduri „Dăruiește un Zâmbet”. Vom colecta jucării și cărți pentru copiii de la Centrul Ftiziopneumologic de reabilitare pentru copii din orașul Cornești. Așa că invităm orice unghenean și nu numai să se implice și să ne fie alături! :). Pe facebook îi găsiți la:  Voluntari Pro Ungheni și mai multe despre voluntariatul din Ungheni vizitați blogul: Voluntariat în Ungheni

Șefa Agenției pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) din Republica Moldova, Karen R. Hilliard, a acordat portalului Moldova Curată un scurt interviu în care a vorbit despre justiție, reformele în domeniul judiciar, dar și despre încrederea populației în acest sistem. Totodată, diplomata și-a exprimat îngrijorarea referitor la proiectul de lege propus de Ministerul Justiției, prin care sunt impuse câteva măsuri restrictive în activitatea organizațiilor neguvernamentale din Moldova.

- Dnă Hilliard, Misiunea USAID în Moldova a contribuit în ultimii ani cu suport financiar și tehnic pentru reformarea sistemului judiciar. Multe din instanțele de judecată sunt renovate cu săli moderne. Chiar și așa, justițiabilii au încredere scăzută în acest sistem. Cum credeți, din ce cauză?

- Sunt câteva motive. În primul rând, chiar dacă procesul reformelor decurge bine, trebuie să treacă timp ca populația să simtă că lucrurile se îmbunătățesc. Cu alte cuvinte, este o întârziere dintre perioada de realizare a reformelor și percepția publicului asupra reformelor. Acesta este un lucru normal.

Noi vedem câteva îmbunătățiri în sistem, în comparație cu situația anilor trecuți, și mă refer la capitolul încrederii în justiție. Procesul de selectare a judecătorilor trebuie să fie transparent și motivația selectărilor trebuie să fie publicată, adică accesibilă oamenilor. Oamenii acum înțeleg că, în majoritatea cazurilor, dosarele sunt repartizate în mod aleatoriu.

În același timp, progresul reformelor în sistemul judiciar decurge mai greu în comparație cu așteptările oamenilor, dar și cu așteptările comunității donatorilor. Cred că acest lucru și influențează asupra încrederii scăzute a populație față de acest sistem. Așteptările sunt mari, însă performanțele nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor, chiar dacă s-au înregistrat anumite îmbunătățiri.

- În multe investigații jurnalistice au fost relatate cazuri în care judecători cu probleme de integritate au fost promovați. Totuși autoritățile competente nu reacționează la aceste cazuri. Credeți că acest lucru afectează imaginea justiției?

- Eu cred că într-o societate cu o democrație matură, guvernarea, de obicei, răspunde la ceea ce este prezentat de jurnaliști în investigațiile lor. Societatea civilă face lobby, jurnaliștii investighează pentru a arăta publicului cele ce se întâmplă. Într-o asemenea societate, guvernarea răspunde. Nu contează că ei sunt sau nu-s de acord cu cele relatate, dar răspund.

În Moldova, însă, această relație încă nu este stabilită. Eu cred că în unele cazuri guvernarea nu se simte obligată să răspundă celor relatate în media sau de societatea civilă. Situația este diferită în cazul când vorbim de democrații mature.

În alte situații, când acuzațiile ce li se aduc sunt nefondate, ei se simt obligați să răspundă, ca să spună că sunt false. În același timp, dacă cei care sunt învinuiți cred că acuzațiile sunt nefondate, ei nu sunt obligați să răspundă de fiecare dată.

Oamenii permanent spun ceva despre comunitatea de donatori și dacă este vorba despre critici serioase, noi răspundem, însă dacă este vorba de o sursă care nu se bucură de multă încredere, atunci nu răspundem. Însă, vorbind la general, încă nu există o dinamică bine determinată între societatea civilă și guvernare.

- Recent, Ministerul Justiției a propus un proiect de lege care conține prevederi restrictive pentru ONG-uri. Una din aceste condiții este ca organizațiile care beneficiază de finanțare din afara Republicii Moldova, să depună la Ministerul Justiției rapoarte financiare trimestriale și anuale. Reprezentanții ONG-urilor din țară spun că acestea sunt intimidări. Ce părere aveți despre această inițiativă legislativă?

- Noi credem că este alarmant proiectul care a fost prezentat recent. Este alarmant din câteva motive. În primul rând, din punctul nostru de vedere, până acum Moldova a avut un parcurs bun la capitolul susținerii societății civile și aici mă refer la faptul că a fost îmbunătățit cadrul legislativ în acest domeniu. Un exemplu în acest sens este că a fost adoptată așa zisa ”legea celor 2 %”, act legislativ potrivit căruia cetățenii Republicii Moldova pot dona ONG-urilor și fundațiilor de caritate două procente din taxele pe care le plătesc. Aceasta este o reformă minunată, fiindcă a fost promovată finanțarea din interiorul țării a societății civile.

Această inițiativă legislativă s-a dezvoltat în urma consultărilor publice cu societatea civilă. Din câte am înțeles eu, a durat aproape un an. Prima ediție a acestei inițiative a fost elaborată de societatea civilă împreună cu autoritățile, lucru efectuat în bază de consens.

Proiectul de lege propus de Ministerul Justiției este un pas înapoi. Restricțiile impuse în actualul proiect de lege sunt șocante, deoarece până acum guvernarea a avut un parcurs bun în colaborarea cu societatea civilă. Este o situație confuză. Mă tem acum că Moldova, dacă trece o astfel de lege, se va compara cu cele mai represive regimuri din regiune. Nu este un grup cu care Moldova vrea să se identifice. Noi rămânem nedumeriți și foarte îngrijorați. Este greu de înțeles cum Republica Moldova se identifică ca o democrație din Vest și dorește un parcurs european, dar totodată vrea să introducă o astfel de lege. Este incredibil…

Mulțumesc.

Interviu realizat de Lilia Zaharia pentru portalul Moldova Curată