Interviuri

Șefa Agenției pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) din Republica Moldova, Karen R. Hilliard, a acordat portalului Moldova Curată un scurt interviu în care a vorbit despre justiție, reformele în domeniul judiciar, dar și despre încrederea populației în acest sistem. Totodată, diplomata și-a exprimat îngrijorarea referitor la proiectul de lege propus de Ministerul Justiției, prin care sunt impuse câteva măsuri restrictive în activitatea organizațiilor neguvernamentale din Moldova.

- Dnă Hilliard, Misiunea USAID în Moldova a contribuit în ultimii ani cu suport financiar și tehnic pentru reformarea sistemului judiciar. Multe din instanțele de judecată sunt renovate cu săli moderne. Chiar și așa, justițiabilii au încredere scăzută în acest sistem. Cum credeți, din ce cauză?

- Sunt câteva motive. În primul rând, chiar dacă procesul reformelor decurge bine, trebuie să treacă timp ca populația să simtă că lucrurile se îmbunătățesc. Cu alte cuvinte, este o întârziere dintre perioada de realizare a reformelor și percepția publicului asupra reformelor. Acesta este un lucru normal.

Noi vedem câteva îmbunătățiri în sistem, în comparație cu situația anilor trecuți, și mă refer la capitolul încrederii în justiție. Procesul de selectare a judecătorilor trebuie să fie transparent și motivația selectărilor trebuie să fie publicată, adică accesibilă oamenilor. Oamenii acum înțeleg că, în majoritatea cazurilor, dosarele sunt repartizate în mod aleatoriu.

În același timp, progresul reformelor în sistemul judiciar decurge mai greu în comparație cu așteptările oamenilor, dar și cu așteptările comunității donatorilor. Cred că acest lucru și influențează asupra încrederii scăzute a populație față de acest sistem. Așteptările sunt mari, însă performanțele nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor, chiar dacă s-au înregistrat anumite îmbunătățiri.

- În multe investigații jurnalistice au fost relatate cazuri în care judecători cu probleme de integritate au fost promovați. Totuși autoritățile competente nu reacționează la aceste cazuri. Credeți că acest lucru afectează imaginea justiției?

- Eu cred că într-o societate cu o democrație matură, guvernarea, de obicei, răspunde la ceea ce este prezentat de jurnaliști în investigațiile lor. Societatea civilă face lobby, jurnaliștii investighează pentru a arăta publicului cele ce se întâmplă. Într-o asemenea societate, guvernarea răspunde. Nu contează că ei sunt sau nu-s de acord cu cele relatate, dar răspund.

În Moldova, însă, această relație încă nu este stabilită. Eu cred că în unele cazuri guvernarea nu se simte obligată să răspundă celor relatate în media sau de societatea civilă. Situația este diferită în cazul când vorbim de democrații mature.

În alte situații, când acuzațiile ce li se aduc sunt nefondate, ei se simt obligați să răspundă, ca să spună că sunt false. În același timp, dacă cei care sunt învinuiți cred că acuzațiile sunt nefondate, ei nu sunt obligați să răspundă de fiecare dată.

Oamenii permanent spun ceva despre comunitatea de donatori și dacă este vorba despre critici serioase, noi răspundem, însă dacă este vorba de o sursă care nu se bucură de multă încredere, atunci nu răspundem. Însă, vorbind la general, încă nu există o dinamică bine determinată între societatea civilă și guvernare.

- Recent, Ministerul Justiției a propus un proiect de lege care conține prevederi restrictive pentru ONG-uri. Una din aceste condiții este ca organizațiile care beneficiază de finanțare din afara Republicii Moldova, să depună la Ministerul Justiției rapoarte financiare trimestriale și anuale. Reprezentanții ONG-urilor din țară spun că acestea sunt intimidări. Ce părere aveți despre această inițiativă legislativă?

- Noi credem că este alarmant proiectul care a fost prezentat recent. Este alarmant din câteva motive. În primul rând, din punctul nostru de vedere, până acum Moldova a avut un parcurs bun la capitolul susținerii societății civile și aici mă refer la faptul că a fost îmbunătățit cadrul legislativ în acest domeniu. Un exemplu în acest sens este că a fost adoptată așa zisa ”legea celor 2 %”, act legislativ potrivit căruia cetățenii Republicii Moldova pot dona ONG-urilor și fundațiilor de caritate două procente din taxele pe care le plătesc. Aceasta este o reformă minunată, fiindcă a fost promovată finanțarea din interiorul țării a societății civile.

Această inițiativă legislativă s-a dezvoltat în urma consultărilor publice cu societatea civilă. Din câte am înțeles eu, a durat aproape un an. Prima ediție a acestei inițiative a fost elaborată de societatea civilă împreună cu autoritățile, lucru efectuat în bază de consens.

Proiectul de lege propus de Ministerul Justiției este un pas înapoi. Restricțiile impuse în actualul proiect de lege sunt șocante, deoarece până acum guvernarea a avut un parcurs bun în colaborarea cu societatea civilă. Este o situație confuză. Mă tem acum că Moldova, dacă trece o astfel de lege, se va compara cu cele mai represive regimuri din regiune. Nu este un grup cu care Moldova vrea să se identifice. Noi rămânem nedumeriți și foarte îngrijorați. Este greu de înțeles cum Republica Moldova se identifică ca o democrație din Vest și dorește un parcurs european, dar totodată vrea să introducă o astfel de lege. Este incredibil…

Mulțumesc.

Interviu realizat de Lilia Zaharia pentru portalul Moldova Curată