Interviuri

INTERVIU CU PREȘEDINTA ASOCIAȚIEI „INSTITUTUM VIRTUTES CIVILIS”, LILIANA PALIHOVICI

12 organizații ale societății civile și 12 administrații publice locale din trei raioane ale țării – Anenii Noi, Călărași și Strășeni, se află în prim-planul unui proiect de promovare a democrației participative și de sporire a transparenței locale, realizat de către Asociația „Institutum Virtutes Civilis” și finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer. Președinta Asociației „Institutum Virtutes Civilis”, Liliana Palihovici, dezvăluie esența proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală” și explică legătura dintre participarea cetățenilor și dezvoltarea comunitară.

– Ce idee se află în miezul proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”, implementat în cadrul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”? De ce este nevoie de transparență pentru dezvoltarea locală?

– Ideea-cheie a proiectului este faptul că cetățenii și organizațiile societății civile sunt parte a soluțiilor de dezvoltare comunitară. De aceea ne-am propus, împreună cu partenerii noștri, să construim parteneriate, să consolidăm transparența și să contribuim astfel la dezvoltarea locală.

De ce lucrăm cu trei beneficiari: organizații ale societății civile, administrații publice locale și cetățeni? Însăși filosofia proiectului este dictată de logica dezvoltării locale. Dacă unul dintre acești parteneri nu cunoaște procesul și nu se implică, rezultatele pe care dorim să le obținem nu vor fi atinse. Doar sinergia și implicarea conștientă a celor trei parteneri aduce comunității dezvoltate, democrație avansată și interes sporit din partea cetățenilor de a fi actori implicați în dezvoltarea locală, de a fi parte a soluțiilor de dezvoltare comunitară.

Convingerea noastră este că, cu cât oamenii cunosc mai mult cum se iau deciziile, cum se formează bugetul local, cum se gestionează resursele, cine le gestionează, cum sunt stabilite și cum se colectează taxele locale, cu atât mai mult cetățenii sunt deschiși și cooperanți ca să ajute la implementarea activităților. Astfel cu resurse mici pot fi obținute rezultate mari. În același timp, știm că o societate civilă puternică este vitală pentru susținerea democrației și revigorarea ei prin verificarea și stoparea abuzurilor administrației, dezvoltarea de noi agende de reforme și creșterea gradului de conștientizare a cetățenilor cu privire la drepturile și responsabilitățile lor. Aceste abordări vor fi promovate prin activitățile proiectului pe care îl implementăm.

Pentru a promova cultura participării cetățenești la dezvoltarea comunitară, pentru a crește gradul de implicare a locuitorilor și a organizațiilor societății civile în administrarea comunității, trebuie să redăm cetățenilor încrederea și instrumentele de participare. Asta facem în cele trei raionale din centrul Republicii Moldova – Anenii Noi, Călărași și Strășeni, în cadrul proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”.

– Ce activități v-ați propus să realizați? Cine sunt partenerii proiectului?

– Vom instrui pentru început 12 organizații ale societății civile și 12 administrații publice locale din cele trei raioane în domeniul bunei guvernări, cu accent special pe următoarele subiecte: advocacy la nivel local, activism civic, participarea cetățenilor în procesele decizionale locale, bugetarea participativă, comunicare și dialog dintre administrația publică locală și ONG-uri, transparența proceselor decizionale, accesul la informație etc.

De asemenea, vor fi selectate prin concurs trei echipe care vor beneficia de mentorat și asistență în dezvoltarea propriilor site-uri web, care vor servi la informarea cetățenilor pe subiecte de interes public. Ulterior, aceste pagini vor avea integrate o aplicație digitală de notificare pe care cetățenii să-l folosească drept instrument de informare și consultare comunitară.

Ne-am propus, totodată, să încurajăm și să contribuim la semnarea unor Acorduri bilaterale pentru promovarea transparenței și dialogului între cele 12 organizații ale societății civile și 12 administrații publice locale din Anenii Noi, Călărași și Strășeni.

Instruirile ulterioare pe care le vor realiza formatorii noștri pentru beneficiarii din cele trai raioane se vor axa pe buna guvernare, transparența decizională, bugetarea participativă.

Vom organiza și activități de informare și abilitare a cetățenilor pentru participare în cadrul unor consultări locale.

Toate aceste activități ale proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală”, sunt implementate de Asociația „Institutum Virtutes Civilis” în cadrul programului de grant „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer (KAS).

– Ce beneficii aduce comunităților și ONG-urilor locale și APL implicarea în acest proiect?

– Apreciem această investiție prin proiectul „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală” ca una de lungă durată și care va influența procesul de dezvoltare comunitară, va crește gradul de responsabilitatea a autorităților locale față de cetățeni, va spori șansele de atragere a partenerilor de dezvoltare în comunitate și va contribui la stabilirea unui climat mai prietenos în comunitate.

Organizațiile societății civile își vor spori șansele de a stabili parteneriate eficiente și de a realiza în comun cu administrațiile publice locale inițiative necesare comunității. În același timp, va crește disponibilitatea publicului de a se implica voluntar în dezvoltarea comunității, solicitând și asigurând astfel responsabilitatea administrațiilor publice locale pentru angajamentele asumate la început de mandat în fața cetățenilor.

Este un drum de parcurs până se vor resimți toate beneficiile unor asemenea inițiative, însă aceasta este calea spre transparență și dezvoltare comună și ne-am propus să o parcurgem împreună.

Această publicație a fost realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Parteneriate pentru transparență și dezvoltare locală” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

#dezvoltmd, #EuropeanUnion, #CivilSociety

ТОЛОКА ДЛЯ БЛАГА МОЛОДЕЖИ ПРИДНЕСТРОВЬЯ И ГАГАУЗИИ:

ОБЩЕЕ ДЕЛО В ОБЩИХ РУКАХ

В рамках проекта «Развитие самоуправления среди молодежи и распространение опыта от общины к общине» 9-11 июля 2016 г. молодые активисты из коммуны Светлый Комратского района и села Бутор Григориопольского района посредством обычая  взаимопомощи толоки

Pe data de 27 iulie 2016, Guvernul Republicii Moldova a aprobat noul Program național de prevenire și control al HIV/SIDA și infecțiilor cu transmitere sexuală. Am hotărât să discutăm noul document cu persoana care poartă răspundere directă pentru sănătatea țării noastre, și anume cu ministrul sănătății al Republicii Moldova, Ruxanda Glavan.

Doamna Ministru, drept pretext pentru interviul nostru a servit aprobarea noului Program național de prevenire și control HIV/SIDA la care ministerul Dumneavoastră a participat nemijlocit. Unul dintre scopurile programului sună în felul următor: ”Programul național își propune să mențină epidemia concentrată în cadrul grupurilor cu risc sporit de infectare și să nu admită răspândirea infecției HIV în rândul populației generale”. În același timp, programul nu menționează nimic despre obiectivul de a eradica epidemia sau de a reduce povara acesteia. Presupune oare aceasta faptul că autorii programului recunosc că nu vom reuși să învingem epidemia în Moldova în următorii patru ani?

Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020, aprobat de Guvern la 27 iulie 2016, este al cincilea program național și are drept scop minimizarea consecințelor epidemiei HIV și ITS prin reducerea transmiterii, în special în populațiile cheie, precum și a mortalității asociate cu HIV. Scopul programului va fi atins prin realizarea următoarelor obiective:

– Prevenirea transmiterii HIV și ITS, în special în populațiile-cheie, care prezintă o continuitate a activităților de prevenire a transmiterii infecţiei cu HIV și ITS în rîndul consumatorilor de droguri injectabile, lucrătoarelor sexului comercial, bărbaţilor care practică sex cu bărbați și deţinuţilor. Pentru realizarea acestui obiectiv deja se implementează 15 proiecte de reducere a riscurilor, inclusiv 7 proiecte în rândurile persoanelor utilizatoare de droguri injectabile, 2 proiecte pentru deţinuţii utilizatori de droguri injectabile, 5 proiecte pentru persoanele care practică sex comercial și un proiect pentru bărbații care practică sex cu bărbați. De asemenea, în vederea prevenirii HIV, pentru persoanele utilizatoare de droguri injectabile sunt implementate activități de prevenire în 28 de localități și 18 penitenciare, inclusiv 5 penitenciare în raioanele de est; pentru lucrătoarele sexului comercial şi clienţii acestora sunt implementate activități în 9 localități, pentru bărbații care practică sex cu bărbați – în 3 localități. Aceste activități acoperă 43,28 la sută din persoanele utilizatoare de droguri injectabile, 40,49% din lucrătoarele sexului comercial şi 20,78% din bărbaţii care practică sex cu bărbaţi din numărul estimativ de 30200, 12000 şi, respectiv, 13500 de persoane. Către anul 2020 aceste categorii vor fi acoperite nu mai puţin de 60% din numărul estimat.

Luând în considerare faptul că actualmente în Republica Moldova epidemia infecției HIV este în stadiul de epidemie concentrată în populația-cheie, acoperirea cu servicii de prevenire a 60% va permite prevenirea transmiterii infecţiei HIV de la aceste populaţii în populaţia generală și va reduce morbiditatea prin HIV și mortalitatea cauzată de HIV.

În ce constă diferența fundamentală a noului program de cel precedent?

Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020 este o continuitate a programului precedent și oferă servicii de prevenire, tratament specific ARV, îngrijiri și suport persoanelor care trăiesc cu HIV și prevede fortificarea capacităților instituțiilor medico-sanitare în comun cu ONG-le de profil în acordarea acestor servicii. Programul prevede tratamentul ARV din sursele bugetare naționale și finanțarea unor programe profilactice din bugetul național. În cadrul programului vor fi realizate activități de realizare a Strategiei Globale 90-90-90, care presupune identificarea și diagnosticarea a 90% din numărul estimat de persoane infectate cu HIV; înrolarea în tratament antiretroviral a 90% din cei diagnosticați și suprimarea încărcăturii virale la 90% din cei ce urmează tratamentul.

Ca urmare a implementării Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020, către anul 2020 rata deceselor asociate cu HIV va fi < 3 la 100 000 populaţie; rata deceselor persoanelor infectate cu HIV asociate cu tuberculoza va fi < 35%; prevalenţa HIV printre consumatorii de droguri injectabile nu mai mare de: Chişinău -10%, Bălţi – 38%, Tiraspol – 30%; printre lucrătoarele sexului comercial nu mai mare de: Chişinău - 9%, Bălţi – 18% şi printre bărbaţii care practică sex cu bărbaţi nu mai mare de: Chişinău -8%, Bălţi -12% printre deţinuţi nu mai mare de 2,0%.

De asemenea, în program este menționat că procesul de elaborare a acestuia a fost transparent, activ, cu posibilitatea participării cetățenilor la procesul decizional. Cum s-a realizat această transparență? Cum ați reușit să evaluați contribuția cetățenilor de rând, mai ales a persoanelor care trăiesc cu HIV, la elaborarea programului? În ce s-a manifestat această contribuție?

Programul a fost elaborat în cadrul unui dialog multisectorial, cu participarea reprezentanților guvernamentali (Ministerul Sănătății; Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei; Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației; Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerului Justiției, Companiei Naționale de Asigurări în Medicină), organizaţiilor non-guvernamentale, inclusiv comunitatea persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA (Liga persoanelor care trăiesc cu HIV), donatorilor și agențiilor ONU reprezentante în Republica Moldova (OMS, UNAIDS, UNICEF). Proiectul programului a fost plasat pe site-ul Ministerului Sănătății, consultat cu populația civilă, ONG-le, sindicatele și patronatele.

Care este rolul autorităților locale în realizarea programului? Cum apreciați contribuția autorităților locale în lupta cu epidemia până în acest moment?

Actualmente, întru realizarea Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020, autoritățile publice locale – consiliile municipale Chişinău şi Bălţi, administraţia unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi consiliile raionale – elaborează programe teritoriale de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020 cu planificarea activităților și măsurilor adecvate pentru fiecare teritoriu. Totodată, autorităţile publice centrale vor elabora planurile operaţionale privind implementarea prevederilor Programului naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020. De exemplu, Direcția Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției implementează programe de reducere a riscurilor în rîndul deținuților și acordă asistență în tratamentul persoanelor infectate cu HIV.

În opinia Dumneavoastră, care ar trebui să fie rolul societății civile și, în particular, al comunității PHS în realizarea programului? Dispune oare aceasta de potențialul necesar în acest sens?

Ministerul Sănătății și instituțiile medico-sanitare abilitate în problema infecției cu HIV conlucrează cu ONG-le în domeniul HIV/SIDA în realizarea activităților de prevenire, consiliere, suport psihologic și îngrijiri a persoanelor cu HIV/SIDA. În 28 de localități, ONG-le de profil acordă servicii de prevenire și reducerea riscurilor în populația-cheie. Liga persoanelor care trăiesc cu HIV acordă servicii psiho-sociale și suport persoanelor care trăiesc cu HIV. Potențialul ONG-lor în domeniul HIV poate servi ca un exemplu al implicării societății civile în măsurile de prevenire, educare și instruire a populației în modul sănătos de viață și prevenirea maladiilor.

În textul programul sunt, de asemenea, menționate principiile de realizare a acestuia, printre care: abordarea bazată pe respectarea drepturilor omului și abordarea bazată pe inadmisibilitatea discriminării. Cel puțin o dată pe săptămână eu aud de la beneficiarii noștri despre cazuri când li s-a refuzat asistența medicală din cauza statutului HIV. Asemenea cazuri se produc peste tot. În opinia Dumneavoastră, de ce discriminarea persoanelor HIV-pozitive prosperă atât de mult?

Luând în considerare faptul că infecția HIV este o infecție socială, în Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020 abordarea este multidisciplinară și bazată pe respectarea drepturilor universale ale omului și non-discriminare. În legislația națională (Legea cu privire la profilaxia infecției HIV, Regulamentul privind examinarea la HIV, etc.) este exclusă testarea obligatorie, stigma și discriminarea persoanelor care trăiesc cu HIV și membrilor familiilor lor. Populația Republicii Moldova, cetățenii străini și apatrizii au dreptul și li se ofere servicii de informare, consiliere și consultanță HIV, consiliere și testare la HIV pentru depistarea precoce a infecției HIV (maladia SIDA), consilierea și testarea la HIV este benevolă, confidențială și gratuită, rezultatele sunt confidențiale, este interzisă divulgarea informației despre statutul HIV pozitiv.

În ultimii ani, în adresa Ministerul Sănătății nu au intervenit adresări privind discriminarea persoanelor cu HIV/SIDA în instituțiile medico-sanitare. Există însă cazuri de discriminare ascunsă în sistemul de sănătate față de această categorie de persoane. Ministerul Sănătății a întreprins un șir de măsuri în vederea evitării discriminării persoanelor cu HIV (perfectarea cadrului normativ și legislativ, instruirea cadrului medical, activități de comunicare cu populația).

Sunteți de acord că rolul primordial în reducerea stigmei și discriminării, precum și în ridicarea nivelului de informare a populației, revine ONG-urilor, în particular, nemijlocit persoanelor care trăiesc cu HIV, dar care desfășoară în mod deschis această activitate?

Ministerul Sănătății, instituțiile medico-sanitare sunt transparente în organizarea și efectuarea măsurilor de prevenire, informare a populației, în formarea comportamentului sigur și inofensiv al populației și acordarea asistenței medicale persoanelor cu HIV. Toate activitățile, inclusiv și Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020, sunt focusate pe reducerea stigmei și discriminării, pe informarea populației, fiind deschise și transparente. Ministerul Sănătății, Consiliul Național de Coordonare a Programelor Naționale de prevenire TB/HIV/SIDA/ITS (președintele căruia este actualul ministrul al Sănătății) susține și promovează ONG-le de profil, Liga persoanelor care trăiesc cu HIV prin acordarea asistenței consultative și financiare. Proiectele realizate de ONG-uri sunt finanțate din sursele Fondului Global de Combatere SIDA, Tuberculozei și Malariei. Actualmente, Ministerul Sănătății va finanța unele proiecte din cadrul ONG-lor. În componența Consiliului Național de Coordonare a Programelor Naționale de prevenire TB/HIV/SIDA/ITS, 40 la sută sunt reprezentanți ai ONG-lor și persoane care trăiesc cu HIV cărora le aparține dreptul decizional.

Revenind la transparența implementării programului național. Documentul stipulează că transparența realizării activităților va fi asigurată prin intermediul site-ului www.aids.md. Ce anume se va întreprinde pentru aceasta?

Transparența realizării programului național va fi asigurată prin intermediul site-ului www.aids.md, site-ului Ministerului Sănătății: www.ms.md, site-ul Centrului Național de Sănătate Publică: www.cnsp.md.

Autorii programului preconizează către anul 2020 ca sută la sută din analizele de sânge să fie testate la HIV și sifilis, în conformitate cu protocoalele naționale. Explicați-ne, Vă rog, ce anume presupune acest lucru? Vor fi oare oamenii preveniți că analiza generală la sânge va fi testată la HIV și la sifilis?

Investigațiile de laborator se efectuează în laboratoare specializate, dotate cu echipament și teste performante. Anual se efectuează în jur la 250 mii de investigații, inclusiv cu teste rapide. Algoritmul de testare este reglementat în „Ghidul Naţional în managementul calităţii investigaţiilor de laborator la infecţia HIV/SIDA în Republica Moldova”, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 612 din 27.07.2011, care este elaborat în baza recomandărilor OMS.
Cu privire la întrebarea dacă oamenii vor fi preveniți despre testarea analizei generale la sânge la HIV și sifilis, este important de menționat că în Republica Moldova investigațiile la HIV nu se efectuează din proba colectată pentru analiza generală a sângelui. Investigațiile la HIV se efectuează benevol, confidențial, cu consimțământul informat și în scris al persoanei testate.

Instituțiile medicale care colectează materialul biologic pentru investigațiile la HIV și efectuează aceste investigații sunt asigurate cu echipament, utilaj și teste necesare, sunt acreditate și autorizate sanitar, iar personalul care activează în cadrul acestor instituții este instruit.

De asemenea, către anul 2020 se preconizează ca indicele complex al cunoștințelor despre HIV în rândul tinerilor cu vârstă cuprinsă între 15-24 de ani să crească până la 45 la sută. Ce instrumente vor fi aplicate în acest sens? Vor fi oare implicate în acest proces școlile, școlile profesionale, colegiile etc.? Cum anume?

Este absolut necesar ca acest indicator să fie atins și el va fi atins prin următoarele instrumente: promovarea modului sănătos de viață în instituțiile de învățământ prin includerea în curriculă a temelor privind infecția cu HIV; organizarea campaniilor de informare a populației privind modul sănătos de viață, inclusiv despre prevenirea infecției HIV; elaborarea și distribuirea materialelor informaționale privind modul sănătos de viață, inclusiv despre prevenirea infecției HIV; desfășurarea studiului privind cunoștințele, atitudinile și practicile tinerilor de 15-24 ani cu referire la infecția HIV.

În programele de instruire în scoli, licee, gimnazii, scoli profesionale sunt introduse ore de instruire igienică, promovarea modului sănătos de viață și prevenirea infecției cu HIV. De asemenea, personalul medical efectuează activități în acest domeniu.

În discursul Dumneavoastră oficial la Reuniunea la nivel înalt care s-a încheiat la New-York ați menționat că Moldova susține Declarația politică cu privire la SIDA, potrivit căreia toate țările lumii trebuie să-și unească forțele și să depună eforturile necesare astfel încât către anul 2030 să atingă un șir de indicatori. Cum apreciați posibilitățile Moldovei de a atinge scopurile stabilite? Ce ar trebui să se schimbe la nivel local în cadrul sistemului, în mintea oamenilor pentru a atinge scopuri atât de ambițioase?

Republica Moldova dispune de posibilități pentru a îndeplini angajamentele Declarației politice cu privire la SIDA, de la New-York către anul 2030. Deja în Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020 sunt stabiliți indicatorii pe termen mediu către anul 2020, aliniați la strategia 90-90-90 (diagnosticarea a 90% din numărul estimat de persoane infectate cu HIV; înrolarea în tratament antiretroviral a 90% din cei diagnosticați și suprimarea încărcăturii virale la 90% din cei ce urmează tratamentul).

www.positivepeople.md