Interviuri

 

După semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Republica Moldova nu a înregistrat evoluţii spectaculoase. Cele mai mari restanţe ţin de implementarea reformelor în domeniul justiţiei, de combaterea corupţiei, dar şi de securitatea sistemului bancar. Recent, la Chişinău s-a desfăşurat Forumul de dezbateri privind integrarea europeană a Moldovei, la care mai mulţi oficiali europeni au declarat tranşant că Uniunea Europeană aşteaptă din partea Republicii Moldova nu doar promisiuni, ci şi acţiuni concrete, iar reformele nu trebuie doar trecute pe hârtie, ci şi implementate. Arcadie Barbăroșie, directorul executiv al Institutului de Politici Publice, membru al Platformei societății civile ”Pentru Europa”, susține acest punct de vedere și afirmă că treptat cetățenii se trezesc, iar manifestările de protest din acest an demonstrează că răbdarea ajunge la limită. Mai mult, expertul consideră că pentru o evoluție pozitivă a lucrurilor în societate este nevoie de gândire critică, de maturitate și de activism cetățenesc.

Dle Barbăroşie, se pare că în cazul Republicii Moldova procesul de tranziţie durează exagerat de mult şi cel mai trist este că nu i se vede capătul. Acum, când ţara noastră se confruntă cu o nouă criză politică, cine în opinia Dvs. mai poate ajuta Moldova să iasă din această îndelungată tranziţie şi să facă paşi siguri în ceea ce priveşte dezvoltarea unei societăţi europene moderne?
 
În general, trăim într-o perioadă de permanentă tranziție, iar în Moldova termenul de tranziție are o mulțime de sensuri. Dacă ar fi să comparăm de la ce am pornit în 1990, atunci evident am făcut o tranziție enormă. Produsul Intern Brut este asigurat în prezent la peste 80% de sectorul privat, în timp ce în 1990 era asigurat de sectorul public. Avem o economie de piață, chiar dacă ea nu este atât de funcțională, chiar dacă avem monopoluri și nu există concurență liberă. Aici rezidă marele gafe sau lipsuri care nu sunt acoperite de stat, care este obligat să asigure o concurență liberă și demonopolizarea pe toate segmentele.
 
În ceea ce privește trecerea la democrația funcțională, atunci și la acest capitol avem înregistrate progrese. Dacă în 1990 aveam un singur partid, atunci acum avem o puzderie de partide. Alta este că cetățeanul nu prea are încredere în ele, că aceste partide în fond nu-și realizează funcțiile pe care le au într-o societate dezvoltată. Adică este nevoie să continuăm această tranziție de la o societate care încă nu este tocmai democratică, la o societate în care democrația funcționează la alte standarde. Faptul că instituțiile democratice nu acționează așa cum ne-am fi dorit, este și asta o realitate. Parlamentul de asemenea nu este o instituție democratică. Cu părere de rău, nici partidele nu sunt instituţii democratice, pentru că ele toate urmează un model de dezvoltare perimat, pe care alte ţări demult l-au aruncat la gunoi.
 
În Moldova, partidele politice nu sunt altceva decât niște organizații de business, niște SRL-uri, fiind fondate şi finanţate de grupuri mici de oameni de afaceri, care se uită la ele exact ca la niște organizaţii comerciale, al căror scop este să aducă profit. Dacă cineva a investit într-un partid, atunci aşteaptă să obțină profit sau cel puțin să-şi recupereze investiţiile. Şi atunci deciziile în aceste partide sunt luate exact ca şi într-o organizaţie comercială. Investitorii se adună şi decid fără a mai consulta membrii de partid sau organele statutare ale formațiunii. De exemplu, listele pentru alegerile parlamentare sau locale până la urmă sunt dictate de aceşti investitori și nu sunt rezultatul unor consultări largi a membrilor de partid şi a cetăţenilor. Deci, aceste partide nu sunt democratice şi atunci lipsa de democraţie în procesul decizional din interiorul partidelor se transformă în lipsă de democraţie în procesul decizional la nivel de Parlament. Legislatorii nu votează cum cred ei de cuviinţă, dar cum le spun şefii de partid. Au fost înregistrate cazuri când deputaţii au plecat din Parlament pentru că nu au dorit să se transforme în maşină de vot. Alţii nu au refuzat la mandatul de deputat pentru că acesta le aduce un anumit profit.
 
Cetăţenii sunt tot mai dezamăgiţi de politicieni, care trăiesc în lumea lor, şi nu mai sunt dispuşi să creadă promisiunilor deşarte ale acestora. Mai există şanse pentru ca să reanimăm speranţa pierdută într-un viitor european prosper?
 
Totul depinde de cetăţean. El a votat partidele care au acces la putere. În același timp, dacă ne amintim de perioada când au apărut primele informaţii în presă privind delapidările masive, în special de la Banca de Economii, cetăţenii nu au prea ieşit în stradă ca să-și manifeste nemulțumirea față de guvernare. Până la urmă, totuși se pare că cetăţeanul se trezeşte puțin câte puțin, iar manifestările de protest din acest an demonstrează că răbdarea ajunge la limită. Cetăţeanul își dorește reforme adevărate şi nu doar mimate. Prin urmare, consider că speranţa rezidă în activismul cetăţeanului, pentru că nimeni nu va veni din exterior să ne rezolve problemele.
 
Cetăţenii conştientizează faptul că UE înseamnă stat de drept, democraţie, reguli clare de joc, bunăstare. Cu toate acestea, alegerea lor se îndreaptă mai mult spre Est. De ce?

Votul din 30 noiembrie 2014 şi din alegerile locale din acest an demonstrează că majoritatea alegătorilor votează pentru reforme europene aici în ţară. Este altceva că există o mulţime de contradicţii în societate. Da, cetăţenii înţeleg că în fond modelul european de dezvoltare este mult mai favorabil ţării noastre şi că acest model ne poate asigura un viitor mai bun. Totuşi, mulţi preferă să se orienteze spre Est şi asta este o manifestare a unor temeri ale cetăţeanului, potrivit cărora dacă în țara noastră vor fi implementate alte modele, atunci ei nu-şi vor regăsi locul. Ei cunosc bine modelul din Est, cunosc limba de comunicare, obiceiurile, știu care este valoarea mitei pe care trebuie s-o achite unui polițist etc. Pe când, potrivit informaţiei pe care o deţin din mass-media, dacă vor încerca să dea mită unui poliţist în Germania, atunci vor ajunge la puşcărie. Există aceste temeri, multe dintre ele iraţionale, dar care determină comportamentul cetăţeanului. În mare parte, aceste temeri sunt alimentate de mass-media din Rusia, care a invadat acest spaţiu. Potrivit rezultatelor unui din sondajele noastre, 12% din cetăţeni consideră că dacă vom adera la UE, atunci vom fi forţați să adoptăm catolicismul, nu vom mai avea dreptul să punem cruci la morminte etc. Dar toate acestea sunt mituri iraţionale, răspândite cu bună ştiinţă de media rusească, controlată de Kremlin. De multe ori, lipsa obiceiului de a gândi critic în societate ne joacă festa.

Citiți continuarea interviului aici:

http://infoeuropa.md/interviuri/societatea-civila-este-bariera-care-protejeaza-cetateanul-de-abuzul-puterii

Secretarul Platformei pentru Egalitate de gen este de părere că prin promovarea femeilor din mediul de afaceri, din administrația locală și din sistemul de educație poate fi asigurată egalitatea de gen în mediul rural, precum și la nivel decizional.

Vă rog să ne spuneți în ce a constat cea mai recentă acțiune la care ați participat în calitate de voluntar?

Recent am participat la acțiuni de salubrizare a pădurii din satul Rîșcova.  Astfel de activități sunt foarte frumoase și utile, adună oamenii pentru un scop anume și au un rezultat imediat și vizibil, care, în același timp, contribuie la educarea valorile ecologice în rândul comunităților. Realizez voluntar traininguri de dezvoltare personală, managementul proiectelor și voluntariat. Cred că voluntariatul mă ajut să devin o persoană mai bună, un profesionist mai bun. Este o modalitate de a contribui la dezvoltarea unei societate democratice.

Care este cel mai important proiect pe care l-ați realizat în acest an împreună cu organizația pe care o reprezentați?

Toate proiectele realizate în acest an de către organizație sunt importante. Centrul de Resurse ”Tineri și Liberi” deține secretariatul Consiliului ONG și al Platformei pentru Egalitate de Gen, iar aceasta înseamnă o mulțime de eveniment și luări de atitudine dar și comunicare intensă cu persoane fizice și juridice, Parlament, Guvern, APL. Unul din proiectele importante realizate acest an a fost organizarea Conferințe anuale  ”Cooperarea dintre Parlament și societatea civilă”. Iar dacă să vorbim de implicarea mea în proiectele Centrului de Resurse ”Tineri și Liberi” atunci cel mai important proiect este crearea Platformei pentru Egalitate de Gen.

Care sunt acțiunile desfășurate de ONG-uri în care ați observat o implicare comunitară substanțială, în Republica Moldova?

Proiectul Fondul pentru Tineri cred că este un proiect de succes care a reușit să motiveze tinerii să se implice în conștientizarea și soluționarea anumitor problemele ale comunității. Este un proiect în care promovează mecanisme de implicare ale tinerilor în procesul decizional, de colectare de fonduri și administrarea lor. Este un program în care tineri își dezvoltă abilități de conducere, de luare a deciziilor, de negociere. Cel mai importat este că devin cetățeni activi și responsabili.

Considerați că evenimentele politice din ultimul an afectează implicarea societății civile în acțiunile de dezvoltare comunitară? Vă rog să argumentați răspunsul Dumneavoastră.

Cu siguranță evenimentele politice afectează atât nivelul de implicare cât și direcția implicării societății civile. Cu toții am așteptat să se întâmple schimbări odată cu semnarea Acordului de asociere UE-RM, dar bunăstarea a venit doar pentru unii. Neîncrederea oamenilor în instituțiile de stat îi demotivează pe cetățeni să se implicarea în acțiuni de dezvoltare comunitară.

În ultima vreme am asistat la implicarea tot mai substanțială a femeilor în procesul decizional și medii accesibile până recent doar bărbaților. Care sunt următorii pași pe care-i avem de făcut astfel încât să promovăm cu maxim de eficiență egalitatea de șanse în bază de gen?

Cota de reprezentare a femeilor în Parlament este de 20,8%, iar cota de femeilor din numărul total al membrilor Cabinetului de miniștri depășește cu puțin un sfert. Din păcate nu putem vorbi de schimbări esențiale de implicare a femeilor în procesul decizional din Moldova. Sunt necesare eforturi, voință politică și măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți situația din domeniu. Este nevoie de o mai mare implicare a societății civile în promovarea egalității de gen și în procesul de luare a deciziilor, eliminarea diferențelor în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, remunerarea și pensiile, combaterea violenței.

Ce țară europeană ar putea servi Moldovei un exemplu accesibil de urmat, din perspectiva egalității de șanse în bază de gen?

Exemplu de bune practici de integrare a egalității de gen în politicile de stat pot fi diferite țări europene pe capitole separate. Anglia ar fi un exemplu în eliminarea diferențelor de remunerare între femei și bărbați. În ceea ce privește reprezentarea femeilor în Guvern și Parlament, Olanda este un exemplu foarte bun, care a ajuns acum la peste 45%. În Olanda programele pentru promovarea și reprezentarea femeilor la toate nivelurile decizionale au fost realizate prin sprijin la nivel înalt, prin folosirea tuturor instrumentelor disponibile și implicarea tuturor factorilor de decizie.

Cum poate fi dezvoltată egalitatea de gen în mediul rural moldovenesc?

Asigurarea egalității de gen este un proces destul de dificil, mai ales în mediile patriarhale. Stereotipurile de gen se pot schimba prin exemplul femeilor active implicate în diverse domenii, business, social și politic.  Asigurarea egalității de gen este un pas important către reducerea sărăciei. Astfel, încurajarea implicării femeilor la toate nivelele  decizionale este foarte importantă. Pentru aceasta sunt necesare creșe, grădinițe, eliminarea diferențelor în ceea ce privește ocuparea forței de muncă.

Care considerați că sunt cele mai mari provocări sociale, la nivel național, după anul 2015?

Cele mai mari provocări din punctul meu de vedere sunt sărăcia, prețuri ridicate, salariile mici, migrația. Păstrarea cursului de integrare europeană este o opțiune a majorității în Republica Moldova. Pentru oameni este important în primul rând menținerea păcii și evitarea oricărei provocări care ar duce la un conflict armat. Se pare că în prezent este testată potențiala integrare a Republicii Moldova și menținerea unei situații de acceptare între oameni.

Vă rog să comentați utilitatea evenimentului anual Civic Fest pentru ONG-urile din țară, dar și pentru societatea civilă.

Civic Fest este o platforma unde societatea civilă împărtășește experiența, stabilește parteneriate și dezvoltă ideii noi.

Ce vă doriți să vedeți nou la edițiile viitoare ale Civic Fest?

Includerea în lista vorbitorilor a mai multor persoane care activează în mediul rural. Elaborarea concluziilor și acțiunilor durabile pentru fiecare atelier. Ar conta dacă participanții la atelierele de antreprenoriat social s-ar implica mai mult în elaborarea politicilor publice care ar face acest domeniul mai durabil. Cred că de fapt organizațiile participante la Civic Fest ar trebui încurajate de organizatori să se implice în implementarea Strategiei de Dezvoltare a Societății Civile din Republica Moldova 2012-2015.

Coordonatoarea de programe a Fundației Est-Europene susține că ONG-urile moldovenești sunt tot mai active în proiectele de dezvoltare comunitară și că-și dorește o participare activă la CIVIC FEST din partea organizațiilor internaționale.

Vă rog să ne spuneți în ce a constat cea mai recentă acțiune la care ați participat în calitate de voluntar?

De două săptămâni implementez, în calitate de absolvent al Programului de Masterat Muskie, finanțat de către Departamentul de Stat al SUA Proiectul “Dezvoltă liderul din tine”, un proiect pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 17 și 20 de ani. Proiectul constă în livrarea trainingurilor de leadership tinerilor, oferirea cărților de suport elevilor și profesorilor și posterelor motivaționale. Proiectul îl implementez împreună cu o colegă absolventă a aceluiași Program și tot efortul nostru în cadrul acestui proiect este absolut voluntar.

Care este cel mai important proiect pe care l-ați realizat în acest an împreună cu organizația pe care o reprezentați?

Proiectul ”Armonizarea politicilor în domeniul sanitar ale Republicii Moldova şi Georgiei cu cele din Uniunea Europeană”. Proiectul este finanțat de către Uniunea Europeană și co-finanțat de Guvernul Suediei și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei.

Acțiunea are scopul de a contribui la îmbunătățirea condițiilor socio-economice pentru cetățenii din Georgia și Moldova prin susținerea convergenței transparente la politicile UE în domeniul sanitar și fitosanitar (SFS). În cadrul inițiativei se vor depune eforturi pentru a spori înțelegerea de către părțile interesate a necesității aderării la standardele sanitare și fitosanitare și pentru a contribui la îmbunătățirea legislației privind securitatea alimentară în ambele țări.

Care sunt acțiunile desfășurate de ONG-uri în care ați observat o implicare comunitară substanțială, în Republica Moldova?

De exemplu în cadrul proiectului sus-menționat pe care îl gestionez, la Cahul datorită eforturilor Centrului de Asistență a Consumatorului creat în baza ONG-ului Contact Cahul în parteneriat cu Primăria or. Cahul a fost lichidată Piața stradală, care activa în condiții deloc sanitare. 

Considerați că evenimentele politice din ultimul an afectează implicarea societății civile în acțiunile de dezvoltare comunitară? Vă rog să argumentați răspunsul Dumneavoastră.

Bineînțeles că politicul afectează implicarea societății civile, ca și pe orice persoană din societate. Oricum, sunt mândră de organizațiile neguvernamentale că nu se lasă influențate negativ de criza politică din țară, ba din contra devin și mai active în soluționarea numeroaselor probleme comunitare.

În ultima vreme am asistat la implicarea tot mai substanțială a femeilor în procesul decizional și medii accesibile până recent doar bărbaților. Care sunt următorii pași pe care-i avem de făcut astfel încât să promovăm cu maxim de eficiență egalitatea de șanse în bază de gen?

Mai multă atenție ar trebui acordată tinerelor adolescente, care în scurt timp vor ajunge în poziții de luare a deciziilor pentru ele însele, familiile lor și pentru țara lor. De exemplu, același training de leadership despre care am vorbit anterior vine să impulsioneze și să încurajeze tinerele fete ca să devină lideri în societate și să se implice mai mult în luarea deciziilor.

Ce țară europeană ar putea servi Moldovei un exemplu accesibil de urmat, din perspectiva egalității de șanse în bază de gen?

Suedia. Chiar recent m-am întors de acolo și am rămas impresionată de numărul de femei șoferițe de autocare, trenuri dar și savante, ambasadoare și ministre. În această ordine de idei, este de admirat faptul că succesiv Ambasadori în Moldova din partea Suediei sunt desemnate femei.

Vă rog să numiți trei proiecte de securitate alimentara din Moldova, care vă inspiră?

Nu sunt trei proiecte separate în acest domeniu, dar sunt trei Centre de Asistență a Consumatorului  (CAS), care le-am creat cu suportul ONG-urilor în orașele Cahul, Bălți, Chișinău, în cadrul Proiectului „Armonizarea politicilor în domeniul sanitar ale Republicii Moldova şi Georgiei cu cele din Uniunea Europeană“. Reprezentanții ONG-urilor care activează în cadrul CAS-urilor oferă suport, consiliere și ghidează consumatorii care se adresează cu diverse reclamații referitoare la produse alterate, expirate etc. Pe lângă CAS-uri activează și o echipă de juriști, care oferă consultații gratuite consumatorilor la cererea acestora. De asemenea, o echipă de monitori se deplasează la unitățile comerciale în baza plângerilor consumatorilor pentru a preleva probe și analize de laborator. Mai multe detalii despre proiecte, găsiți pe portalul www.alegesanatos.md.

Care sunt cele mai importante probleme și soluții pentru asigurarea securității alimentare în Moldova?

Cu soluțiile este mai complicat. Din acest motiv există și proiectul, pentru a cataliza un proces mai activ de participare a consumatorilor. Astfel dorim să alertăm și agențiile naționale din acest domeniu, cu privire la identificarea soluțiilor privind asigurarea securității alimentare.

Probleme sunt foarte multe: condiții necorespunzătoare de păstrare a produselor, comercializarea produselor alterate sau expirate, volumul de glazură pe produsele înghețate. Deseori plătim pentru apă înghețată și nu pentru carne sau pește. De asemenea, o altă problemă este etichetarea necorespunzătoare. Pe lângă faptul că textul de pe etichetă este foarte mărunt, acesta nici nu indică conținutul deplin al produsului.

Vă rog să comentați utilitatea evenimentului anual Civic Fest pentru ONG-urile din țară, dar și pentru societatea civilă.

Mereu salut astfel de evenimente, deoarece oferă spațiu sectorului neguvernamental din țară pentru a-și împărtăși ideile, succesele și obstacolele. Ar fi minunat ca reprezentanții administrației publice să participe la toate panelurile de discuții, atelierele din cadrul activității și să audă vocea ONG-urilor. Astfel, participarea lor nu se va rezuma doar la Deschiderea și Încheierea evenimentului. Doar ascultând și comunicând cu sectorul nonprofit, autoritățile publice se vor convinge  că ONG-urile pot fi de ajutor în soluționarea numeroaselor probleme din societate și in niciun caz nu concurează cu sectorul guvernamental. Mă bucur mult că Fundația Est-Europeană susține asemenea activități.

Ce vă doriți să vedeți nou la edițiile viitoare ale Civic Fest?

Aș dori să văd  un interes și o participarea activă din partea ONG-urilor internaționale. Aceasta ar asigura un flux de idei și de soluții la problemele existente și împărtășirea de bune practici din diverse domenii.