Nina Ungureanu, președintele A.O. „Femeia modernă“: „Moldova are nevoie de exemple relevante care să găsească, în sânul populaţiei, receptivitate şi susţinere“

Orice stat dezvoltat din Uniunea Europeană poate fi un model de urmat pentru țara noastră. Descoperă în acest interviu care este cel mai bun exemplu de țară pentru Moldova și care este rolul femeilor în societate și în procesul decizional, dar și despre ceea ce au de făcut pentru a transforma dezvoltarea comunitară din idee în realitate, din punct de vederea al drepturilor sociale și al egalității de gen.

Vă rog să ne spuneți în ce a constat cea mai recentă acțiune la care ați participat în calitate de voluntar.

Prima mea acţiune în calitate de voluntar a fost participarea la marşul “Orheienii împotriva corupţiei” în anul 2008. A fost o acţiune de amploare, la care au participat sute de orheieni. Pe atunci, eram o generaţie de tineri înflăcăraţi, iar evenimentul la care am participat ne-a motivat să ne implicăm şi mai mult. Au urmat multe acţiuni, cea din urmă fiind campania „Un leuţ pentru un micuţ”, cu scopul colectării de fonduri pentru dotarea cu jucării a unei grădiniţe din raionul Orhei. Cei mai receptivi în cadrul campaniei au fost elevii şi părinţii din instituţiile de învăţămînt din oraşul Orhei, care, în mod voluntar, au contribuit financiar, dar şi cu donaţii de carte pentru copii. Dacă iniţial, ne-am propus să ne limităm doar la o grădiniţă de copii, atunci, în final, am reuşit să aducem zâmbetul pe buze şi participanţilor de la Tabăra de Vară de Lectură şi Agrement organizată de Biblioteca Publică „Mihai Eminescu” din raionul Rezina, aceştia primind în dar seturi de materiale cognitive şi jucării.

Care este cel mai important proiect pe care l-ați realizat în acest an împreună cu organizația pe care o reprezentați?

În perioada 13 mai - 12 august, Asociaţia Obştească „Femeia Modernă” a implementat proiectul „Comunităţi rurale prospere cu femei la putere” cu scopul încurajării participării femeilor la alegerile locale şi sporirea reprezentării lor pe listele electorale. Proiectul a fost implementat în 12 sate din raioanele Orhei, Şoldăneşti şi Rezina, cu susţinerea Programului “Femei în politică”, implementat de Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor (UN Women) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)  în parteneriat cu Fundaţia Est-Europeană şi Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu susţinerea financiară a Guvernului Suediei. Ca rezultat, 257 de femei şi-au dezvoltat abilităţile de lider, devenind mai vizibile în viaţa comunităţii; 43 de femei  au devenit consilieri (30,71%); 2 femei au devenit primari;  70 de aleşi locali şi-au fortificat cunoştinţele şi abilităţile în domeniul administrației publice locale. 

Care sunt acțiunile desfășurate de ONG-uri în care ați observat o implicare comunitară substanțială, în Republica Moldova?

Contextul geopolitic în care se află Republica Moldova este unul destul de complicat. Jocul de forţe din regiune ameninţă stabilitatea şi integritatea ţării. Conştientizînd această problemă, cu susţinerea partenerilor externi, societatea civilă din Republica Moldova a întreprins o serie de acţiuni pentru mobilizarea comunităţilor locale de pe ambele maluri ale Nistrului. Un bun exemplu este programul „Susţinerea măsurilor de promovare a încrederii” (PNUD) care a avut drept scop sporirea gradului de încredere între oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului, prin implicarea autorităţilor locale, organizaţiilor societăţii civile, comunităţii de afaceri şi altor părţi interesate, precum şi prin asigurarea dezvoltării economice şi sociale a comunităţilor locale.

De asemenea, de menţionat este şi proiectul “Punţi de comunicare” implementat de către Fundaţia Est-Europeană, care a contribuit la consolidarea legăturilor dintre ONG-uri, mass-media și mediul de afaceri de pe ambele maluri.

Considerați că evenimentele politice din ultimul an afectează implicarea societății civile în acțiunile de dezvoltare comunitară? Vă rog să argumentați răspunsul Dumneavoastră.

Impactul acţiunilor întreprinse de societatea civilă depinde în mare măsură şi de gradul de implicare a autorităţilor publice, atât la nivel local, cât şi la nivel naţional. Făcînd abstracţie de criza din regiune, Republica Moldova, mai mult ca niciodată, beneficiind de suportul partenerilor externi, ar trebui să-şi orienteze toate forţele pentru implementarea de reforme şi dezvoltare comunitară, la toate dimensiunile pe care le implică. Însă, lipsa voinţei politice şi coruperea sistemului până la rădăcini, tărăgănează nespus de mult întreg procesul, limitînd şi activitatea societăţii civile în acţiunile de dezvoltare comunitară.

În ultima vreme am asistat la implicarea tot mai substanțială a femeilor în procesul decizional și medii accesibile până recent doar bărbaților. Care sunt următorii pași pe care-i avem de făcut astfel încât să promovăm cu maxim de eficiență egalitatea de șanse în bază de gen?

Alegerile locale din 14 iunie 2015 au demonstrat femeilor că se poate, dar nu este de ajuns. Este necesar să se acţioneze şi la nivel central. Prioritare ar fi: instituirea unei cote minime de reprezentare a femeilor şi bărbaţiilor în Parlament şi Guvern; asigurarea de oportunităţi egale atât femeilor, cât şi bărbaţilor la angajarea în câmpul muncii; îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei faţă de femei; stimularea şi susţinerea antreprenoriatului femenin etc.

Ce țară europeană ar putea servi Moldovei un exemplu accesibil de urmat, din perspectiva egalității de șanse în bază de gen.

Moldova nu are nevoie de modele accesibile. Are nevoie de exemple relevante care să găsească, în sânul populaţiei, receptivitate şi susţinere. Uniunea Europeană abundă de asemenea modele. Astfel, în 2010, Forumul Economic Mondial a numit Suedia drept cel mai egalitarist stat din lume, din punct de vedere al genului. Suedia este ţara cu cel mai ridicat procent de femei în forţa de muncă. Anume, în Suedia, bărbaţii au posibilitatea să beneficieze de concediu de îngrijire a copilului timp de două luni, achitat din fondurile publice.

Totuşi, şi aici se merge prea departe. Politicienii social-democraţi au propus instalarea toaletelor neutre, aşa încât oamenii să nu fie împărţiţi între bărbaţi şi femei. Iar, o parte din grădinițe deja au interzis referințele la sexe, referindu-se la copii prin intermediul numelor sau apelativelor de tipul „amicilor”, „puișorilor”. Aceștia consideră ca grădinițele trebuie să „contraatace rolurile tradiționale de gen” și să ofere băieților și fetelor „aceleași oportunități și șanse, fără să fie limitați de roluri de gen stereotipice”. Din punctul meu de vedere, este anormal să se meargă împotriva firii, dar este libertatea cetăţenilor fiecărui stat să aleagă ce e mai bine pentru ei.

Cum poate fi dezvoltată egalitatea de gen în mediul rural moldovenesc?

Pentru a sădi seminţe este nevoie de pământ fertil. În mediul rural, cred că nu este o noutate, dar vechile concepţii despre rolul femeii în societate sunt adânc înrădăcinate în mentalitatea populaţiei. Pe parcursul implementării proiectului „Comunităţi rurale prospere”, în cadrul sesiunilor de informare, am observat, nu o singură dată, scepticism, neîncredere, îndoială în ochii participantelor. Chiar, în satul Sămănanca, raionul Şoldăneşti, în cadrul discuţiilor despre importanţa participării femeilor la viaţa politică, o participantă ne-a răspuns: „Păi, doamnă, dacă femeile se vor mai implica şi în politică, bărbaţii cu ce se vor ocupa!”

Iată aici este cheia. Este necesară o reformatare a modului de gândire. Dacă la nivel naţional este necesară adoptarea unui cadru legal care să asigure echilibrul de gen, atunci la nivel local imperativă este implementarea unei strategii axată pe componentele: informare, motivare şi acţiune. Important este ca relevanţa, accesibilitatea şi durabilitatea să caracterizeze această strategie.

Care considerați că sunt cele mai mari provocări sociale, la nivel național, după anul 2015?

Provocările şi acţiunile militare din regiune reprezintă un pericol real pentru stabilitatea şi integritatea ţării. Imperativă este asigurarea păcii şi stabilităţii sociale. Numai în aşa condiţii pot  fi desfășurate reforme şi putem vorbi de dezvoltare. Şi iarăşi, Republica Moldova reprezintă un caz aparte, căci „pe timp de pace sau de război, guvernanţii sunt cu ei, dar nu cu noi”.

Vă rog să comentați utilitatea evenimentului anual Civic Fest pentru ONG-urile din țară, dar și pentru societatea civilă.

Civic Fest a reuşit să devină o platformă deschisă tuturor ONG-urilor din Republica Moldova, oferind posibilitatea societăţii civile de a-şi împărtăşi reuşitele, experienţele, dezideratele. Este frumos să vezi în aceste zile atâta lume înaripată, motivată, zâmbitoare. Este foarte important să vezi oameni pentru care efortul şi participarea ta contează.

Ce vă doriți să vedeți nou la edițiile viitoare ale Civic Fest?

Mi-aş dori să văd mai multe ONG-uri de nivel local. Acţiunile mici, dar cu impact larg asupra comunităţii locale, întreprinse de aceste organizaţii, merită să fie văzute şi auzite de publicul larg.