Interviuri

Directorul executiv al organizației neguvernamentale și non-profit specializată în cercetări economice și de politici publice Expert-Grup ne-a dezvăluit previziunile sale sociale și economice pentru anul viitor, în Moldova, dar și cum poate fi asigurată egalitatea de gen la conducerea instituțiilor publice.

Care este cel mai important proiect pe care l-ați realizat în acest an împreună cu organizația pe care o reprezentați?

Organizația pe care am onoare să o conduc este implicată în diverse proiecte axate pe cercetare economică, promovarea reformelor economice și sociale, precum și monitorizarea implementării Acordului de Asociere cu UE și a transparenței bugetare. E dificil să acord prioritate pentru careva proiecte. Toate sunt la fel de importante pentru noi și, sperăm, pentru țară.

În ultima vreme am asistat la implicarea tot mai substanțială a femeilor în procesul decizional și medii accesibile până recent doar bărbaților. Care sunt următorii pași pe care-i avem de făcut astfel încât să promovăm cu maxim de eficiență egalitatea de șanse în bază de gen?

Cu siguranță, aceste tendințe sunt îmbucurătoare și sunt de bun augur pentru eficientizarea actului de guvernare. Ce trebuie de făcut pentru asigura o deplină egalitate de șanse în bază de gen? Două elemente fundamentale, care sunt corelate între ele: 1) fortificarea guvernanței interne și democratizarea partidelor politice, și 2) depolitizarea instituțiilor publice. Acum suntem în situația în care majoritatea partidelor politice sunt finanțate, deseori în mod obscur, de diverși oameni de afaceri majoritatea din care sunt bărbați. Aceasta a influențat și configurația gender a leadership-ului instituțiilor publice, numite pe criterii politice de către partidele aflate la guvernare. Civilizarea partidelor pe intern, în special prin sporirea transparenței finanțării acestora, în paralel cu asigurarea unor criterii profesionale și apolitice pentru selectarea liderilor instituțiilor publice va permite avansarea în funcții decizionale a persoanelor cu adevărat competente, indiferent de gen.

Ce țară europeană ar putea servi Moldovei un exemplu accesibil de urmat, din perspectiva egalității de șanse în bază de gen?

Probabil țările care au pornit de la o bază similară și au avansat mult mai mult în acest domeniu:  țările baltice, România și Polonia.

Care considerați că sunt cele mai mari provocări sociale, la nivel național, după anul 2015?

Principala provocare este riscul sărăciei. Deprecierea monedei naționale, accelerarea creșterii prețurilor, austeritatea bugetară și insuficiența locurilor de muncă decente au devenit probleme deosebit de pregnante în 2015 și vor persista, cu părere de rău, în 2016.

Vă rog să comentați utilitatea evenimentului anual Civic Fest pentru ONG-urile din țară, dar și pentru societatea civilă.

Este o oportunitate foarte bună de a interacționa cu colegii de breaslă, dar și cu factorii de decizie, pe marginea celor mai pregnante probleme economice și sociale cu care se confruntă țara. Ne apropiem de o criză economică și socială, iar în aceste condiții avem nevoie de o mobilizare și mai mare a societății civile.

Ce vă doriți să vedeți nou la edițiile viitoare ale Civic Fest?

Cred că este nevoie de o participare mai amplă a organizațiilor non-guvernamentale din regiune, pentru a facilita un schimb internațional de experiență. Cred ca Civic Fest poate și trebuie să devină un eveniment de importanță regională (la nivelul țărilor din Europa Centrală și de Est și Balcani).

Directorul Centrului „Parteneriat pentru dezvoltare“ este de părere că acțiunile de dezvoltare comunitară și egalitatea de gen pot scoate Moldova din „liga“ săracă a Europei, dacă clasa politică ar fi mai deschisă față de tineri și femei.

Vă rog să ne spuneți în ce a constat cea mai recentă acțiune la care ați participat în calitate de voluntar?

Îmi este greu sa vă răspund la această întrebare. Multe din activităţile voluntare în care mă implic sunt cu caracter civic: acţiuni pentru a promova anumite proiecte de legi, poziţii publice faţă de anumite mizerii a celor de la conducere, etc. Astfel, pentru mine, aceste activităţi sunt o permanență şi de aceea îmi este greu să definesc care ar fi fost ultima de acest gen.

Care este cel mai important proiect pe care l-ați realizat în acest an împreună cu organizația pe care o reprezentați?

Împreună cu colegii mei, am demarat mai multe programe de mentorat pentru femei tinere atât din zonele rurale, cât şi pentru femeile din sistemul afacerilor interne. Sunt mândru de aceste programe, căci am putut „dezlega” potenţialul acestor femei şi am putut vedea beneficiile directe pe care le-au adus comunităţilor în care trăiesc şi activează.

Care sunt acțiunile desfășurate de ONG-uri în care ați observat o implicare comunitară substanțială, în Republica Moldova?

Din experienţa mea, acţiunile cu implicare substanţială din partea comunităţii sunt cele care derivă din problemele comunităţii şi sunt decise de către membrii comunităţii. Astfel spus, oamenii cred în proces, cred în abilităţile proprii şi cred că pot face o diferenţă. Implicarea acestora merge dincolo de valorificarea unui grant.

Considerați că evenimentele politice din ultimul an afectează implicarea societății civile în acțiunile de dezvoltare comunitară? Vă rog să argumentați răspunsul Dumneavoastră.

Un lucru este cert, că încrederea cetăţenilor faţă de instituţiile statului şi ale autorităţii publice locale este în scădere. În asemenea condiţii este dificil să te mobilizezi să faci anumite sacrificii, dacă înţelegi că regulile de joc nu se aplică tuturor.  Totodată cred că în acele comunităţi unde există organizaţii active, cetăţenii vor continua să se implice activ.

În ultima vreme am asistat la implicarea tot mai substanțială a femeilor în procesul decizional și medii accesibile până recent doar bărbaților. Care sunt următorii pași pe care-i avem de făcut astfel încât să promovăm cu maxim de eficiență egalitatea de șanse în bază de gen?

Nu cred că am avut progrese substanţiale în ceea ce priveşte reprezentarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor. Toate progresele sunt marginale şi reversibile. Acest fapt se datorează unei clase politice care pur şi simplu refuză să fie mai deschisă şi inclusivă faţă de femei şi tineri.

Ce țară europeană ar putea servi Moldovei un exemplu accesibil de urmat, din perspectiva egalității de șanse în bază de gen?

Pentru mine Suedia este o sursă de inspiraţie, ţara care a demonstrat că egalitatea de gen poate fi realizată dacă există voinţă politică suficientă pentru acest lucru. Polonia este un alt exemplu pentru republica Moldova. Polonia este o ţară  oarecum patriarhală, dar care a reuşit să adopte un sistem de cote minime de reprezentare pentru femei şi bărbaţi. Dacă a fost posibil acolo nu văd de ce la noi nu ar fi posibil.

Cum poate fi dezvoltată egalitatea de gen în mediul rural moldovenesc?

Cred că acest lucru are loc prin intermediul femeilor active din afaceri, din administraţia publică, din ONG-uri, din poliţie, etc., care zi de zi sparg stereotipuri şi devin modele de urmat pentru tânăra generaţie.

Care considerați că sunt cele mai mari provocări sociale, la nivel național, după anul 2015?

Decalajul dintre nivelul de trai dintre zonele rurale şi cele urbane, este după mine cea mai mare provocare. În zonele rurale este concentrată 80% din sărăcia din ţara noastră. Populaţia de la sate este mai bătrână, mai săracă şi mai bolnavă. Majoritatea migranților sunt din zonele rurale. Discrepanţele în termeni de servicii şi calitatea acestora este enormă. Fără o politică coerentă şi curajoasă pentru soluţionarea acestei probleme nu vom putea depăşi calificativul de ţară săracă.

Vă rog să comentați utilitatea evenimentului anual Civic Fest pentru ONG-urile din țară, dar și pentru societatea civilă.

Cred că este o oportunitate de a face mai vizibilă contribuţia societăţii civile la dezvoltarea ţării. Cred că într-o asemenea perioadă acest lucru este şi mai necesar pentru a arata cetăţenilor că există şi alte modalităţi de a contribui la dezvoltarea ţării şi că există alternative pozitive pentru această ţară. Pentru mine este o oportunitate de a învăţa de la colegii „de breaslă” şi să mă inspir de la aceştia.

Ce vă doriți să vedeți nou la edițiile viitoare ale Civic Fest?

Proiecte, oameni şi discuţii inedite.

Orice stat dezvoltat din Uniunea Europeană poate fi un model de urmat pentru țara noastră. Descoperă în acest interviu care este cel mai bun exemplu de țară pentru Moldova și care este rolul femeilor în societate și în procesul decizional, dar și despre ceea ce au de făcut pentru a transforma dezvoltarea comunitară din idee în realitate, din punct de vederea al drepturilor sociale și al egalității de gen.

Vă rog să ne spuneți în ce a constat cea mai recentă acțiune la care ați participat în calitate de voluntar.

Prima mea acţiune în calitate de voluntar a fost participarea la marşul “Orheienii împotriva corupţiei” în anul 2008. A fost o acţiune de amploare, la care au participat sute de orheieni. Pe atunci, eram o generaţie de tineri înflăcăraţi, iar evenimentul la care am participat ne-a motivat să ne implicăm şi mai mult. Au urmat multe acţiuni, cea din urmă fiind campania „Un leuţ pentru un micuţ”, cu scopul colectării de fonduri pentru dotarea cu jucării a unei grădiniţe din raionul Orhei. Cei mai receptivi în cadrul campaniei au fost elevii şi părinţii din instituţiile de învăţămînt din oraşul Orhei, care, în mod voluntar, au contribuit financiar, dar şi cu donaţii de carte pentru copii. Dacă iniţial, ne-am propus să ne limităm doar la o grădiniţă de copii, atunci, în final, am reuşit să aducem zâmbetul pe buze şi participanţilor de la Tabăra de Vară de Lectură şi Agrement organizată de Biblioteca Publică „Mihai Eminescu” din raionul Rezina, aceştia primind în dar seturi de materiale cognitive şi jucării.

Care este cel mai important proiect pe care l-ați realizat în acest an împreună cu organizația pe care o reprezentați?

În perioada 13 mai - 12 august, Asociaţia Obştească „Femeia Modernă” a implementat proiectul „Comunităţi rurale prospere cu femei la putere” cu scopul încurajării participării femeilor la alegerile locale şi sporirea reprezentării lor pe listele electorale. Proiectul a fost implementat în 12 sate din raioanele Orhei, Şoldăneşti şi Rezina, cu susţinerea Programului “Femei în politică”, implementat de Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor (UN Women) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)  în parteneriat cu Fundaţia Est-Europeană şi Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu susţinerea financiară a Guvernului Suediei. Ca rezultat, 257 de femei şi-au dezvoltat abilităţile de lider, devenind mai vizibile în viaţa comunităţii; 43 de femei  au devenit consilieri (30,71%); 2 femei au devenit primari;  70 de aleşi locali şi-au fortificat cunoştinţele şi abilităţile în domeniul administrației publice locale. 

Care sunt acțiunile desfășurate de ONG-uri în care ați observat o implicare comunitară substanțială, în Republica Moldova?

Contextul geopolitic în care se află Republica Moldova este unul destul de complicat. Jocul de forţe din regiune ameninţă stabilitatea şi integritatea ţării. Conştientizînd această problemă, cu susţinerea partenerilor externi, societatea civilă din Republica Moldova a întreprins o serie de acţiuni pentru mobilizarea comunităţilor locale de pe ambele maluri ale Nistrului. Un bun exemplu este programul „Susţinerea măsurilor de promovare a încrederii” (PNUD) care a avut drept scop sporirea gradului de încredere între oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului, prin implicarea autorităţilor locale, organizaţiilor societăţii civile, comunităţii de afaceri şi altor părţi interesate, precum şi prin asigurarea dezvoltării economice şi sociale a comunităţilor locale.

De asemenea, de menţionat este şi proiectul “Punţi de comunicare” implementat de către Fundaţia Est-Europeană, care a contribuit la consolidarea legăturilor dintre ONG-uri, mass-media și mediul de afaceri de pe ambele maluri.

Considerați că evenimentele politice din ultimul an afectează implicarea societății civile în acțiunile de dezvoltare comunitară? Vă rog să argumentați răspunsul Dumneavoastră.

Impactul acţiunilor întreprinse de societatea civilă depinde în mare măsură şi de gradul de implicare a autorităţilor publice, atât la nivel local, cât şi la nivel naţional. Făcînd abstracţie de criza din regiune, Republica Moldova, mai mult ca niciodată, beneficiind de suportul partenerilor externi, ar trebui să-şi orienteze toate forţele pentru implementarea de reforme şi dezvoltare comunitară, la toate dimensiunile pe care le implică. Însă, lipsa voinţei politice şi coruperea sistemului până la rădăcini, tărăgănează nespus de mult întreg procesul, limitînd şi activitatea societăţii civile în acţiunile de dezvoltare comunitară.

În ultima vreme am asistat la implicarea tot mai substanțială a femeilor în procesul decizional și medii accesibile până recent doar bărbaților. Care sunt următorii pași pe care-i avem de făcut astfel încât să promovăm cu maxim de eficiență egalitatea de șanse în bază de gen?

Alegerile locale din 14 iunie 2015 au demonstrat femeilor că se poate, dar nu este de ajuns. Este necesar să se acţioneze şi la nivel central. Prioritare ar fi: instituirea unei cote minime de reprezentare a femeilor şi bărbaţiilor în Parlament şi Guvern; asigurarea de oportunităţi egale atât femeilor, cât şi bărbaţilor la angajarea în câmpul muncii; îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei faţă de femei; stimularea şi susţinerea antreprenoriatului femenin etc.

Ce țară europeană ar putea servi Moldovei un exemplu accesibil de urmat, din perspectiva egalității de șanse în bază de gen.

Moldova nu are nevoie de modele accesibile. Are nevoie de exemple relevante care să găsească, în sânul populaţiei, receptivitate şi susţinere. Uniunea Europeană abundă de asemenea modele. Astfel, în 2010, Forumul Economic Mondial a numit Suedia drept cel mai egalitarist stat din lume, din punct de vedere al genului. Suedia este ţara cu cel mai ridicat procent de femei în forţa de muncă. Anume, în Suedia, bărbaţii au posibilitatea să beneficieze de concediu de îngrijire a copilului timp de două luni, achitat din fondurile publice.

Totuşi, şi aici se merge prea departe. Politicienii social-democraţi au propus instalarea toaletelor neutre, aşa încât oamenii să nu fie împărţiţi între bărbaţi şi femei. Iar, o parte din grădinițe deja au interzis referințele la sexe, referindu-se la copii prin intermediul numelor sau apelativelor de tipul „amicilor”, „puișorilor”. Aceștia consideră ca grădinițele trebuie să „contraatace rolurile tradiționale de gen” și să ofere băieților și fetelor „aceleași oportunități și șanse, fără să fie limitați de roluri de gen stereotipice”. Din punctul meu de vedere, este anormal să se meargă împotriva firii, dar este libertatea cetăţenilor fiecărui stat să aleagă ce e mai bine pentru ei.

Cum poate fi dezvoltată egalitatea de gen în mediul rural moldovenesc?

Pentru a sădi seminţe este nevoie de pământ fertil. În mediul rural, cred că nu este o noutate, dar vechile concepţii despre rolul femeii în societate sunt adânc înrădăcinate în mentalitatea populaţiei. Pe parcursul implementării proiectului „Comunităţi rurale prospere”, în cadrul sesiunilor de informare, am observat, nu o singură dată, scepticism, neîncredere, îndoială în ochii participantelor. Chiar, în satul Sămănanca, raionul Şoldăneşti, în cadrul discuţiilor despre importanţa participării femeilor la viaţa politică, o participantă ne-a răspuns: „Păi, doamnă, dacă femeile se vor mai implica şi în politică, bărbaţii cu ce se vor ocupa!”

Iată aici este cheia. Este necesară o reformatare a modului de gândire. Dacă la nivel naţional este necesară adoptarea unui cadru legal care să asigure echilibrul de gen, atunci la nivel local imperativă este implementarea unei strategii axată pe componentele: informare, motivare şi acţiune. Important este ca relevanţa, accesibilitatea şi durabilitatea să caracterizeze această strategie.

Care considerați că sunt cele mai mari provocări sociale, la nivel național, după anul 2015?

Provocările şi acţiunile militare din regiune reprezintă un pericol real pentru stabilitatea şi integritatea ţării. Imperativă este asigurarea păcii şi stabilităţii sociale. Numai în aşa condiţii pot  fi desfășurate reforme şi putem vorbi de dezvoltare. Şi iarăşi, Republica Moldova reprezintă un caz aparte, căci „pe timp de pace sau de război, guvernanţii sunt cu ei, dar nu cu noi”.

Vă rog să comentați utilitatea evenimentului anual Civic Fest pentru ONG-urile din țară, dar și pentru societatea civilă.

Civic Fest a reuşit să devină o platformă deschisă tuturor ONG-urilor din Republica Moldova, oferind posibilitatea societăţii civile de a-şi împărtăşi reuşitele, experienţele, dezideratele. Este frumos să vezi în aceste zile atâta lume înaripată, motivată, zâmbitoare. Este foarte important să vezi oameni pentru care efortul şi participarea ta contează.

Ce vă doriți să vedeți nou la edițiile viitoare ale Civic Fest?

Mi-aş dori să văd mai multe ONG-uri de nivel local. Acţiunile mici, dar cu impact larg asupra comunităţii locale, întreprinse de aceste organizaţii, merită să fie văzute şi auzite de publicul larg.