Sorin Mereacre: Doar un DIALOG activ cu cetăţenii poate demonstra că societatea civilă reprezintă o forţă

 

După semnarea Acordului de Asociere în 2014, societatea civilă din Republica Moldova și-a asumat rolul de promotor al valorilor europene, implicându-se activ în derularea campaniei ”Europa pentru Tine”. Sorin Mereacre, președintele Fundației Est-Europene, membru al Platformei societății civile ”Pentru Europa”, este de părere că organizațiile societății civile au depus un efort considerabil în acest sens - au discutat cu oamenii despre anticorupție, despre beneficiile Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb, dar și despre modul cum să-și ajusteze practicile de lucru astfel încât să poată exporta pe piața UE. ”Acest efort însă a fost unul detașat de ceea ce trebuia să facă Guvernul în același  timp – să implementeze reforme, să adopte legi, să instituie mecanisme etc. Atunci când aceste două roți zimțate - una Guvernul și alta societatea civilă, nu lucrează împreună pentru același scop, este foarte complicat să obții un rezultat, care ar fi în beneficiul cetățeanului”, spune președintele Fundației. În cadrul unui interviu acordat Secretariatului Platformei societății civile ”Pentru Europa”, Sorin Mereacre, a vorbit despre nivelul de dezvoltare a societății civile în Republica Moldova, despre ”ingredientele” de bază ale unei societăți civile bine dezvoltate, dar și despre importanța campaniei ”Europa pentru Tine” în contextul promovării valorilor europene în țara noastră.
 
Dle Mereacre, în calitatea Dvs. de reprezentant activ al societății civile, dar și de președinte al Fundației Est-Europene, care susține activitatea organizațiilor neguvernamentale din Republica Moldova, cum ați evalua calitatea societății civile din țara noastră?
 
Având posibilitatea, dar și onoarea să lucrez pe parcursul anilor cu mai multe organizații ale societății civile din Republica Moldova, pot spune că într-adevăr cunosc nu din auzite societatea civilă din țara noastră. Sunt deja două decenii de când activez pentru o organizație care finanțează proiecte, inclusiv în domeniul dezvoltării societății civile, dar și în alte domenii importante unde aceasta vine cu contribuții esențiale. În context, trebuie să spunem că pe diferite dimensiuni au fost atinse rezultate diferite. În numeroase cazuri acestea au fost obținute în comun cu instituțiile statului, care pe parcursul anilor au fost când mai deschise, când mai reticente față de propunerile venite din partea societății civile.
 
Este greu să răspunzi la o întrebare generală dacă nu oferi anumite exemple. Pentru a înțelege mai bine contribuția societății civile, voi aduce un exemplu din domeniul mass-media. Întotdeauna ne-am dorit să avem o presă care ar informa profesionist, calitativ și echidistant despre ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Pe parcursul anilor au fost numeroase încercări de a modifica inclusiv cadrul normativ, legislația, pentru a aduce mai multă transparență și obiectivitate în domeniu. Nu putem să nu menționăm câteva organizații care de-a lungul anilor au lucrat eficient în acest sens – Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Independente, Asociația Presei Electronice, Centrul ”Acces-Info”, Centrul pentru Jurnalism de Investigație, care au contribuit la dezvoltarea unei prese profesioniste. Aceste organizații au venit întotdeauna cu propuneri de proiecte legislative foarte bune, cum ar fi de exemplu Legea cu privire la accesul la informație sau modificări la Codul Audiovizualului. Totodată, aceste organizații au realizat monitorizări profesioniste a spațiului mediatic, în special în campaniile electorale.
 
Astfel, la diferite etape de dezvoltare a Republicii Moldova am observat noi atitudini și comportamente din partea instituțiilor media. În 2009-2010, când au apărut mai multe televiziuni noi, speram că acestea vor oferi jurnaliștilor oportunitatea de a-și exprima liber și echidistant opiniile asupra lucrurilor care se întâmplă în țară, dar aceste așteptări nu au fost îndreptățite. În perioada guvernării comuniste, 2001-2008, au existat anumite presiuni asupra mass-media, iar noi speram că acestea vor fi înlăturate după 2009, când la guvernare a venit Alianța pentru Integrare Europeană. Între timp, ne-am ciocnit însă de o altă problemă și anume de oligarhizarea mass-media. În toată această perioadă, organizațiile societății civile din domeniul media de care vorbeam anterior, au încercat să facă nenumărate presiuni asupra Legislativului și Guvernului pentru a afla cine stă în spatele instituțiilor de presă. În sfârșit acest lucru a reușit. Problema este că în rezultatul acestor eforturi, ne-am ales doar cu o legislație care ne permite să vedem cine este proprietarul de facto al instituțiilor mass-media și atât. Din păcate, acest lucru nu a contribuit la schimbarea atitudinii și comportamentului jurnaliștilor, proprietarilor, redactorilor, editorilor acestor instituții media.
 
Prin acest exemplu doresc să evidențiez faptul că organizațiile menționate s-au aflat în continuă dezvoltare, și-au îmbunătățit capacitățile de influență asupra politicilor publice și de presiune asupra guvernanților. Până la urmă însă, clasa politică, ce nu răspunde deocamdată nevoilor și spiritului de transparență în societate, a dejucat toate aceste eforturi. Cu regret, în multe alte domenii se întâmplă același lucru.
 
Pot aduce o multitudine de exemple, dar, în general, pe parcursul acestor ani de independență trebuie să recunoaștem că organizațiile societății civile au devenit mai profesioniste, mai influente și mai calificate să reprezinte nevoile societății. Totodată, trebuie să evidențiem și faptul că din cauza unei rate mari de emigrare și a unui interes scăzut din partea ONG-urilor de a-și forma o bază solidă de susținători și de beneficiari, politicienii și autoritățile, în general, își permit să nu ia în serios toate recomandările care vin din partea societății civile.
 
Dacă ați fi să puneți societatea civilă pe o axă a dezvoltării, unde s-ar afla aceasta? 
 
În opinia mea, societatea civilă se află undeva la mijloc. Avem organizații ale societății civile destul de bine organizate, cu oameni profesioniști, care pe parcursul anilor au acumulat cunoștințe și și-au format anumite abilități, însă ceea ce lipsește este conexiunea sau dialogul permanent cu cetățenii. Este extrem de necesar un dialog activ cu cetățenii, pentru a putea reprezenta mai bine interesele lor și pentru a demonstra că societatea civilă este într-adevăr o forță.

Varianta integrală a interviului poate fi citită aici: http://infoeuropa.md/interviuri/doar-un-dialog-activ-cu-cetatenii-poate-demonstra-ca-societatea-civila-reprezinta-o-forta