Interviuri

Comentariu de Radu Gorincioi

Primavara aceasta a fost bogata in evenimente remarcabile. Societatea civila din Moldova a celebrat Saptamana Voluntarului, Ziua Pamantului, Zilele Libertatii Presei, Ziua Europei, Ziua Victoriei, Ziua fara Tutun etc.

Chiar si cei mai sceptici au putut auzi, observa, participa la diferite actiuni ca simpatizanti sau, pur si simplu, din curiozitate. Nici deputatii din Parlamentul Republicii Moldova nu au ramas reticenti la aceste manifestari, demonstrandu-si dragostea fata de natura, animale si chiar fata de oameni prin implicarea directa in unele activitati...

Gandind la toate cate se realizeaza pentru binele societatii, nu putem sa nu fim mandri de acele proiecte si initiative, care prind viata in societatea noastra. Bucuria aceasta pentru noi, colectivul de redactie, este dubla, atunci cand prin intermediul revistei reusim sa le mediatizam ca exemple de bune practici si pentru alti reprezentanti ai societatii civile.

... Si totusi, ceva e putred in Moldova noastra. Proiectele nu mai iau foc ca altadata si tinerii nu mai sunt atat de inaripati de voluntariat, iar activistii de ieri au luat calea business-ului si a strainatatii. De parca ceva ne lipseste in viata asociativa...

Se spune ca increderea in schimbare e ceea ce misca lumea, caci pentru a schimba ceva in jur – trebuie doar sa crezi sincer in ceea ce faci! Iar pentru a reusi cu adevarat – trebuie sa-i convingi si pe altii.

Ce poti face de unul singur? Ce poate face un ONG intr-o lume supusa tendintelor de globalizare si fragmentare? Dar, v-ati intrebat vreodata, cate lucruri minunate am putea face impreuna, sute si mii de persoane si organizatii, unite de aceeasi cauza comuna?

Dincolo de iluzia utopiei, solidaritatea a fost si ramane a fi cea mai mare forta umana. Este ceea ce a pus fundamentul marilor culturi si civilizatii, cu vestigiile lor istorice. Dar o cultura civica presupune un anumit grad de participare la viata comunitatii si o mare responsabilitate sociala. În lipsa acestei solidaritati, campaniile de advocacy initiate recent in Moldova au putine sanse sa reduca nivelul de coruptie, sa sporeasca gradul de voluntariat civic ori a participarii tinerilor la alegeri. Daca scopul adevarat al acestor campanii este cel declarat, atunci e timpul sa facem un apel sincer: ONG-isti din toate satele, uniti-va! Si chemarea la schimbare ar putea fi auzita.

Sursa: www.forum-civic.ong.md

Agentia de stiri Info-Prim Neo desfasoara un sondaj de opinie printre lideri ai formatiunilor politice, exponenti ai societatii civile, formatori de opinie de pe ambele maluri ale Nistrului cu privire la solutionarea conflictului transnistrean. Sondajul are drept scop acumularea a cat mai multor puncte de vedere care ar putea contribui la ameliorarea situatiei existente. Tuturor participantilor le-au fost adresate aceleasi doua intrebari. De data aceasta raspunde la ele Radu Gorincioi, dr. in stiinte politice, comentator pe probleme de securitate. 

- Cum vedeti solutionarea diferendului transnistrean? In ce forma, prin ce mecanisme si in ce termeni este aceasta posibila?

- Din punct de vedere juridic, solutionarea diferendului transnistrean trebuie sa aiba loc cu respectarea Constitutiei Republicii Moldova si a Legii cu privire la prevederile de baza ale statului juridic special al localitatilor din stanga Nistrului, adoptata in unanimitate de catre Parlamentul de la Chisinau, la 22 iulie 2005.

Din punct de vedere politic si institutional, initiativa Rusiei de reintegrare a Transnistriei va conduce la o scadere si mai puternica a standardelor democratice, a nivelului de trai, la instabilitate politica si sociala in intreaga tara, indepartind Moldova de UE. Cat timp institutiile democratice in Republica Moldova nu sunt suficient de bine dezvoltate, reintegrarea raioanelor de est, pe termen scurt, ar putea provoca un adevarat recul antidemocratic al regimului politic. Iata de ce consider ca apropierea dintre cele doua maluri ale Nistrului in forma actuala, poate duce la transnistrizarea Republicii Moldova.

Prin aceasta am in vedere: cresterea rolului elitei de la Tiraspol in determinarea politicii externe si interne, revenirea Republicii Moldova in sfera de influenta a Federatiei Ruse, oficializarea limbii ruse, cresterea nivelului criminalitatii, erodarea institutiilor democratice si indepartarea de standardele europene. Pentru a evita acest scenariu, o solutie viabila a diferendului transnistrean ar trebui cautata doar in contextul democratizarii si europenizarii in intregime a Republicii Moldova. Aceasta inseamna ca Chisinaul trebuie sa mearga pe ideea respectarii standardelor democratice si a aprofundarii relatiilor cu UE ca o premisa a solutionarii problemei transnistrene. O solutie rapida impusa de peste hotare, fara a tine cont de problemele reale ale regiunii transnistrene nu poate fi una viabila.

Drept prim pasi in directia intaririi credibilitatii intre parti este necesara reluarea negocierilor in formatul 5+2, scoaterea posturilor de forta din Zona de Securitate, reducerea treptata a munitiilor si a formatiunilor paramilitare locale si fortelor militare rusesti din regiune, acceptarea pluralismului politic, mass media si ONG-urilor independente. Acest lucru a fost solicitat deja de organizatiile internationale si de societatea civila din Moldova.

Prin urmare, reintegrarea regiunii separatiste poate sa se produca in mod treptat, odata cu implicarea UE in procesul de reglementare post-conflict, democratizare si dezvoltare a institutiilor statului de drept.
 

- In opinia dvs., pe cat de eficiente si de adecvate situatiei create sunt actiunile pe care le intreprinde actualmente conducerea statului R. Moldova? Cand credeti ca pot da rezultate eforturile depuse de autoritati si la ce rezultate ne putem astepta?

- Sunt salutabile eforturile depuse de autoritatile moldovene in vederea reglementarii statutului juridic al raioanelor de est. Insa atata timp cat Guvernul nu reuseste sa asigure respectarea standardelor democratice, europene, nici in dreapta Nistrului, nu inteleg cum ar putea fi promovate valorile democratice, independenta mass media si suprematia legii in raionale de est ale Republicii Moldova? 

In aceasta situatie, exista riscul ca reintegrarea raioanelor de est sa provoace o si mai mare instabilitate si derapaj democratic in contextul apropierii alegerilor parlamentare. Acest lucru nu este nici in interesul partidelor politice si nici a cetatenilor moldoveni. Avand in vedere ca in Moldova exista un consens national privind necesitatea integrarii europene, autoritatile de la Chisinau ar trebui pe parcursul acestui an sa-si concentreze eforturile pe realizarea reformelor restante in domeniile concrete, semnalate de oficialitatile europene la Consiliul de cooperare UE-RM. In acest caz, exista sanse ca Chisinaul sa primeasca, odata cu Kievul, unda verde in vederea demararii negocierilor pentru un acord de asociere. Ragazul oferit de CE la intilnirea cu presedintele Voronin ar trebui interpretat in acest sens. In alt caz, mi-e teama ca Moldova nu va putea primi nici Acordul de asociere si nici nu va reusi vreodata sa aduca regiunea transnistreana in cadrul UE. 

www.info-prim.md  

Oleg Cristal: Reglementarea problemei raioanelor din estul R. Moldova trebuie efectuata cu respectarea principiilor integritatii si suveranitatii tarii.

Agentia de stiri Info-Prim Neo desfasoara un sondaj de opinie printre lideri ai formatiunilor politice, exponenti ai societatii civile, formatori de opinie de pe ambele maluri ale Nistrului cu privire la solutionarea conflictului transnistrean. Sondajul are drept scop acumularea a cat mai multor puncte de vedere care ar putea contribui la ameliorarea situatiei existente. Tuturor participantilor le-au fost adresate aceleasi doua intrebari. De data aceasta raspunde la ele Oleg Cristal, redactor-sef adjunct la cotidianul „Moldova Suverana", doctorand in politologie.

- Cum vedeti solutionarea diferendului transnistrean? In ce forma, prin ce mecanisme si in ce termeni este aceasta posibila?

- Trebuie sa incep cu precizarea ca voi exprima un punct de vedere personal asupra acestui subiect. Reglementarea problemei raioanelor din estul R. Moldova trebuie efectuata cu respectarea principiilor integritatii si suveranitatii tarii noastre, in baza Constitutiei, adoptate in 1994, si a Legii cu privire la prevederile de baza ale statului juridic special al localitatilor din stanga Nistrului, adoptata, cu unanimitate de voturi, de catre Parlamentul de la Chisinau, la 22 iulie 2005. Atat Legea Suprema, cat si cea din vara anului 2005, prevad caracterul unitar al statului R. Moldova, care cred ca urmeaza a fi pastrat si dupa solutionarea diferendului transnistrean. Totodata, orice formula de rezolvare a problemei in cauza trebuie sa presupuna acordarea unei autonomii largi populatiei din aceste localitati si posibila reprezentare in organele centrale de la Chisinau, proportional numarului de locuitori ai zonei. Aceasta nicidecum nu inseamna ca reprezentantii regiunii transnistrene vor face, in mod obligatoriu, un grup distinct in institutiile centrale, deoarece deschiderea acestei zone fata de spatiul informational moldovenesc, pentru societatea civila si partidele moldovenesti ar putea conduce la uniformizarea societatii. Aici subliniez ca nu am in vedere transnistrizarea R. Moldova, ci mai degraba europenizarea zonei de est. In aceasta ordine de idei, insist asupra necesitatii sporirii eforturilor comune ale autoritatilor de la Chisinau, ONG-urilor de pe ambele maluri ale Nistrului si a donatorilor straini in vederea democratizarii si europenizarii regiunii transnistrene, odata cu aprofundarea reformelor in acest sens pe malul drept al Nistrului.

Legea din 2005 prevede si o alta conditie pentru reglementarea acestui diferend - retragerea prezentei militare straine de pe acest teritoriu. In depozitele de la Cobasna raman stocate circa 20 de mii de tone de munitii si armament, care trebuie evacuate ori casate. Atunci va disparea si necesitatea prezentei celor aproximativ 1500 de militari rusi, care au menirea sa pazeasca aceste stocuri. De asemenea, actuala misiune de pacificatori este una depasita de timp si ineficienta. Este imbucurator faptul ca din 1992, cand a fost semnat Acordul de incetare a focului, nu s-au mai inregistrat ciocniri armate intre reprezentantii de pe cele doua maluri ale Nistrului. Prin urmare, pastrarea actualilor pacificatori nu este motivata. Ei urmeaza a fi inlocuiti cu o misiune civila, cu mandat international (ONU sau OSCE, poate in cooperare cu UE). De altfel, lipsa tensiunilor armate in zona este explicata prin simplul motiv ca acesta nu este decat un conflict politic si economic (interese mafiote). Nu exista tensiuni intre oamenii de rand care locuiesc pe cele doua maluri, ceea ce da sperante ca diferendul poate fi solutionat usor si rapid.

Orice solutie politica finala privind reglementarea transnistreana urmeaza sa fie aprobata in cateva trepte. Mai intai de toate, sa fie acceptata de catre Chisinau si administratia de la Tiraspol, apoi sustinuta in formatul „5+2" (R. Moldova, administratia de la Tiraspol, OSCE, Rusia, Ucraina + Uniunea Europeana si Statele Unite). O alta etapa urmeaza sa fie cea de aprobare a formulei de catre Parlamentul de la Chisinau, dar sa aiba si o sustinere larga in societate. In sens contrar, orice solutie, fie ea una foarte buna, daca nu este sustinuta de societate, atunci poate fi usor respinsa sau aplicata ineficient.

Este necesar de acordat si o atentie deosebita viabilitatii unei posibile formule de reglementare transnistreana, astfel ca aceasta sa duca la reunificarea si edificarea unui stat eficient si functional. Trebuie evitate posibilele situatii de blocaj la nivel de stat, astfel ca sa aiba de castigat toti cetatenii statului reintregit.

Pentru reglementarea transnistreana e nevoie de cooperat cu principalii actori internationali, care, de altfel, au o implicare directa in procesul de solutionare (UE, OSCE, Rusia, SUA, Ucraina). Acestia pot contribui nu doar la gasirea unei solutii viabile, ci si la realizarea unor proiecte concrete ce tin de infrastructura, dezvoltarea social-economica, dezvoltarea societatii civile, democratizare etc. UE si SUA au anuntat deja disponibilitatea sa finanteze generos diverse proiecte de pe urma carora vom avea de castigat cu totii. Intuiesc ca ar putea exista si alti posibili donatori externi, care ar contribui la solutionarea multor probleme.

Cand vorbim despre termenii de realizare a unor proiecte de reunificare a unui stat dezbinat de mai bine de 17 ani ar trebui sa fim prooroci, ceea ce nu suntem. Cu siguranta, majoritatea, inclusiv din stanga Nistrului, ne dorim ca problema sa fie solutionata cat mai urgent, pentru ca ea i-a obosit pe toti. Dar, totodata, trebuie sa tinem cont de proverbul latinesc „Festina lente" (grabeste-te incet). Repet, avem nevoie de un stat functional.

- In opinia dvs., pe cat de eficiente si de adecvate situatiei create sunt actiunile pe care le intreprinde actualmente conducerea statului R. Moldova? Cand credeti ca pot da rezultate eforturile depuse de autoritati si la ce rezultate ne putem astepta?

- Orice conducere de la Chisinau trebuie sa depuna toate eforturile politice, diplomatice si economice, in vederea reintregirii tarii. Cu totii remarcam eforturile sporite ale conducerii R. Moldova pentru gasirea unei solutii viabile pentru problema raioanelor din estul tarii. In acest sens poate fi mentionat numarul mare de contacte la nivel bilateral cu participantii la procesul de negocieri in formatul „5+2". De exemplu, marti, 27 mai, aceasta chestiune a fost examinata la Bruxelles in cadrul vizitei presedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin, dar si la Chisinau, in timpul vizitei lui Alexei Ostrovski, presedintele Comitetului Dumei de Stat pentru afacerile cu CSI si relatiile cu compatriotii a Federatiei Ruse. Este vadita dorinta autoritatilor moldovenesti de a reglementa cat mai grabnic posibil acest „conflict inghetat". Exista mai multe premise, care tin de conjunctura regionala si internationala, care dau sperante la o posibila solutionare a diferendului transnistrean, in conditiile expuse de mine mai sus, in viitorul apropiat. Din pacate, exista si suficiente forte (la Tiraspol, pe malul drept al R. Moldova, peste hotarele tarii noastre, atat in est, cat si in vest) care se opun vehement reglementarii transnistrene. Prea multe interese tenebre sunt conectate la aceasta „zona gri".

Personal astept doar rezultate bune in reglementarea transnistreana. Aceasta asteapta majoritatea cetatenilor nostri, care locuiesc despartiti de raul Nistru. Cu exceptia celor care doresc pastrarea „status quo"-ului sau chiar institutionalizarea „de jure" a republicii separatiste. 

www.info-prim.md