Interviuri

Agentia de stiri Info-Prim Neo lanseaza un sondaj de opinie printre lideri ai formatiunilor politice, exponenti ai societatii civile, formatori de opinie de pe ambele maluri ale Nistrului cu privire la solutionarea conflictului transnistrean. Sondajul are drept scop acumularea a cat mai multor puncte de vedere care ar putea contribui la ameliorarea situatiei existente. Tuturor participantilor le-au fost adresate aceleasi doua intrebari. De data aceasta raspunde la ele Sergiu Ostaf, director executiv al Centrului de Resurse al Organizatiilor Neguvernamentale pentru Drepturile Omului din Moldova – CReDO.

- Cum vede organizatia pe care o reprezentati solutionarea diferendului transnistrean? In ce forma, prin ce mecanisme si in ce termeni este aceasta posibila?

- Reintregirea Republicii Moldova este un proces de durata, in care procesul politic este doar o componenta. Sunt necesare actiuni pe mai multe directii. In primul rand autoritatile constitutionale vor deprinde consistent si consecutiv masuri si politici de continuare a reformelor democratice, punerea in practica a legilor adoptate in baza Planului UE-RM. Aceasta va crea conditii mai favorabile de reintegrare si va face procesul mai atractiv pentru locuitorii din partea stanga, care inca nu sunt loiali autoritatilor constitutionale, si totodata vor reduce din contra-argumentele autoritatilor din regiune pentru reintegrare.
Autoritatile constitutionale vor elabora un set de politici concrete directionate locuitorilor din regiune cu referire la drepturile sociale, medicale, educationale, facilitarea circulatiei, etc., pentru a mari interesul acestora pentru reintegrare. Actiunile economice de inregistrare a intreprinderilor din stanga Nistrului si acordarea facilitatilor fiscale este un pas reusit si poate servi drept exemplu.

Sub aspect politic conducerea Republicii Moldova va continua cultivarea relatiilor pozitive cu parten erii din UE si SUA, va dubla eforturile de cooperare cu Ucraina, inclusiv cu principalele partide politice din aceasta tara.

Dialogul strategic cu Rusia necesita a fi continuat pe mai multe dimensiuni: 1) stabilirea dialogului cu presedintele nou ales al Rusiei; 2) continuarea dialogului cu prim-ministrul Rusiei, in special din moment ce institutia data capata o influenta mai mare in politica externa a Rusiei; 3) consolidarea relatiilor bilaterale dintre parlamentele tarilor; 4) initierea dialogului la nivel tehnic cu ministerul de externe si Consiliului de securitate al Rusiei.

Masurile descrise se vor desfasura in conditiile mentinerii pozitiei ferme cu privire la retragerea tuturor trupelor straine de pe teritoriul Republicii Moldova si angajamentul UE, SUA si a Ucrainei in procesul de negociere politica.

- In opinia dvs., pe cat de eficiente si de adecvate situatiei create sunt actiunile pe care le intreprinde actualmente conducerea sta tului R. Moldova? Cand credeti ca pot da rezultate eforturile depuse de autoritati si la ce rezultate ne putem astepta?

In principiu, in conditiile in care se afla Republica Moldova, directia politica pentru reglementarea conflictului este adecvata, adica: 1) lectiile de acasa pentru democratizare; 2) cultivarea relatiilor strategice cu UE, SUA, Ucraina si restabilirea dialogului cu Rusia; 3) angajarea in dialog cu autoritatile din stanga Nistrului. Totodata, directia data necesita o sistematizare si consecventa mai mare si folosirea actiunilor pe mai multe dimensiuni, dupa cum s-a explicat in raspunsul la prima intrebare.

Gradul de eficienta, prin prisma rezultatelor, este foarte moderat, in special, pe dimensiunea democratizarii interne, dar si din lipsa politicilor comprehensive pentru a mari atractivitatea reintegrarii pentru locuitorii din stanga Nistrului. Un grad insuficient de cooperare se inregistreaza in raport cu autoritatile din Ucraina.

Reintregirea Republicii Moldova va putea avea loc in urmatorii 4-5 ani (pe termen mediu), in conditiile continuarii si aprofundarii strategiei alese de conducerea tarii si sustinuta de UE si SUA, si in care Rusia va avea un rol substantial. In perioada imediat urmatoare am putea fi martori doar la declaratii politice favorabile din partea conducerii Rusiei pentru reintregirea Republicii Moldova. Acestea semne pozitive trebuie aprofundate si cultivate pentru a obtine un rezultat stabil pe termen mediu.

www.info-prim.md

 

 

Valoarea adaugata generata de activitatile de voluntariat este considerabila: "fiecare 1 EUR cheltuit pentru sustinerea voluntariatului genereaza un profit intre 3 si 8 EUR" conform unui raport al Parlamentului European.

Promovarea activitatilor de voluntariat, cu ajutorul politicilor comunitare si a fondurilor UE, ajuta la stabilirea unei legaturi directe intre cetateni, comunitatile acestora si Uniunea Europeana, a declarat raportorul Marian HARKIN (ALDE, IE).
 
Scutirea de plata a Taxei pe Valoarea Adaugata (TVA)

In raportul elaborat de Marian HARKIN (ALDE, IE) se solicita Comisiei si statelor membre sa analizeze posibilitatea introducerii unei baze juridice, in temeiul careia, organizatiile de voluntari, sa fie scutite de plata TVA pentru achizitii efectuate in vederea realizarii obiectivelor lor, iar in cazuri specifice, exceptarea de la plata TVA-ului pentru bunuri si servicii donate organizatiilor de voluntari.
 
Voluntariatul prin educatie

Comisia, statele membre si autoritatile locale si regionale sunt invitate sa promoveze voluntariatul prin educatie la toate nivelurile, creand oportunitati de voluntariat deja in primele stadii ale ciclului educational, astfel incat sa fie perceput ca o contributie normala la viata comunitatii.
 
Voluntariatul corporatist

Companiile si alti actori din sectorul privat, sunt de asemenea incurajati sa sprijine si sa promoveze voluntariatul, ca parte a strategiilor referitoare la responsabilitatea sociala corporatista.
 
Promovarea activitatilor de voluntariat

In raport, se mai solicita Comisiei Europene, revizuirea politicii de acordare a vizelor pentru participantii non-UE la programe de voluntariat, in vederea introducerii unui regim mai permisiv de acordare a vizei, in special pentru voluntarii din tarile vecine ale UE.
 
Nu in ultimul rand, Parlamentul European recomanda ca anul 2011 sa fie declarat Anul European al Voluntariatului.
Raportul a fost adoptat cu 639 voturi pentru, 23 impotriva si 21 abtineri.

Nota: In Republica Moldova a fost elaborat un studiu asemanator pentru proiectul de lege cu privire la voluntariat. Studiul, elaborat de catre o organizatie membra a Coalitiei pentru promovarea legii si activitatilor de voluntariat il puteti gasi la

http://credo.md/arhiva/documente/PolicyPaperLegeaVoluntariat%201.7.pdf

 

Sursa: Buletinul Electronic Contact nr.263

 

 

 

 

Interviu cu expertul Denis Matveev de la Institutul roman pentru pace „Patrir" din Cluj-Napoca, directorul programelor pentru Moldova si Transnistria.

Europa Libera: Dle Matveev, dialogul dintre Chisinau si Tiraspol a continuat sa capteze atentia opiniei publice. Reperzentantii celor doua parti s-au reintilnit la Odesa, unde au discutat problema cailor ferate, iar ceva mai devreme, la Bender, s-au intilnit grupurile de lucru pe probleme sociale si de ecologie. Care ar putea sa fie la parerea dumneavoastra primele concluzii ale acestor discutii?

Denis Matveev: „Cred ca aceste consultari sint un pas pozitiv in directia cea buna, pentru ca indiferent de faza in care se afla procesul de negocieri, problemele populatiei trebuiesc rezolvate. Iar din cite inteleg eu, activitatea acestor grupuri de lucru este indreptata tocmai spre rezolvarea unor asemenea probleme - cum ar fi activitatea cailor ferate, reinoirea infrastructurii, problemele ecologice si asa mai departe. Si acest lucru este foarte important, pentru ca populatia sa nu ramina ostatecul conflictului sau ostatecul procesului politic de negocieri".

Europa Libera: Dle Matveev, tonul discutiilor dintre Chisinau si Tiraspol pare sa fie in general pozitiv si chiar optimist, desi deocamdata cele 2 parti, in mai multe probleme, cum e si calea ferata, ramin pe pozitiile vechi. Nu risca sa se impotmoleasca negocierile abia reincepute?

Denis Matveev: „Daca e sa vorbim despre negocieri impotmolite sau de lunga durata e suficient sa revenim la istoria conflictului. Acum insa exista acest aspect pozitiv - formatul in care decurge procesul de pacificare si procesul prin care se incearca sa fie rezolvat acest conflict in ansamblu - a fost din nou extins, intr-o anumita masura. Negocierile politice nu au fost niciodata suficiente, mai ales daca ele decurg intr-un format ingust - intre doua institutii, bineinteles competente. Este pozitiv faptul ca acestui proces se alatura si comunitatea de experti, care pot gasi numitorul comun si care pot sa urneasca din loc negocierile politice pe probleme concrete".

Europa Libera: Dle Matveev, daca tot vorbim despre masurile de incredere, prin ce ar putea sa contribuie comunitatea de experti la realizarea lor sau chiar la extinderea spectrului acestor masuri? Stiu ca saptamina trecuta, la Odesa, Institutul Patrir pe care il reprezentati s-a aflat printre organizatorii unei conferinte internationale, care a avut chiar acest generic: „Rolul comunitatii de experti in conflictul moldo-transnistrean". Ce recomandari au rasunat la conferinta pentru partile in conflict?

Denis Matveev: „Rolul expertilor in rezolvarea unor probleme concrete, experti care participa sau nu la activitatea celor 8 grupuri de lucru, rolul mass-media si al societatii in ansamblu este sa genereze idei noi. Ce se poate face impreuna? Ce probleme framinta populatia de pe ambele maluri ale Nistrului si pot fi rezolvate, asa incit oamenii sa nu fie niste ostateci ai conflictului? La intrunirea de la Odesa a comunitatilor de experti din Chisinau si Tiraspol, dar si din Ucraina, Romania si Rusia, au rasunat niste idei foarte interesante. Cum ar fi - deschiderea unor conturi corespondente ale bancilor transnistrene in bancile moldovenesti, ca masura de incredere. Sau - ridicarea nivelului de informare al populatiei, de ambele parti, cu privire la necesitatea reglementarii conflictului, ca aceasta problema sa nu treaca pe un plan secund, asa cum s-a intimplat in Cipru. De asemenea, s-a propus simplificarea accesului populatiei din Transnistria la serviciile medicale asigurate din Moldova. Asemenea idei, pe linga ceea ce tine de drumuri, infrastructura, ajutoare umanitare, sint foarte importante pentru ca masurile de incredere sa devina ceva real, palpabil, asa incit populatia sa poata sa vada si simti aceste lucruri, sa nu raminem numai la nivelul discutiilor intre experti si institutii de stat. La Odesa a rasunat si ideea ca un lucru pozitiv ar putea fi extinderea formatului de negocieri, care sa includa spre exemplu si parlamentele de la Chisinau si Tiraspol. Pentru ca se stie, din experienta internationala, ca un proces de negocieri ingust risca sa fie scos pe necarosabil, deoarece el ar putea sa excluda niste jucatori importanti din societate. Iar daca vrem sa includem in procesul de negocieri, in proiectul unui viitor comun, toate vocile care exista in societate, n-ar fi fost rau sa ne gindim si la partidele politice, pentru ca si conjunctura politica se poate schimba treptat sau chiar in mod radical".

Europa Libera: Opinia invitatului emisiunii noastre Denis Matveev de la Institutul pentru pace Patrir din Cluj-Napoca, Romania, director de programe pentru Moldova si Transnistria.

 

Sursa: www.europalibera.org