Secera si ciocanul, o urma de picior, un cutit si discriminarea

"Nu. Frizerul alb n-a vrut sa se coboare intr-atat incat sa-mi atinga parul negru", le-am zis. De aceea am preferat sa ma tund singur, indiferent cat de putin m-as pricepe." Acest raspuns nu i-a surprins pe prietenii mei. Nu se putea imputa nimic frizerului pentru ca refuzase sa ma tunda. El si-ar fi pierdut clientii daca ar fi servit vreo persoana de culoare. Noi (indienii) nu le permiteam frizerilor nostri sa-si serveasca fratii intangibili. Am platit pretul pentru aceasta atitudine in Africa de Sud - si nu numai odata, ci adeseori, iar convingerea ca acest lucru era o pedeapsa pentru proprile noastre pacate m-a impiedicat sa ma enervez."                                                                                                                                                                                                                                      Mahatma Gandhi

 
De ce o urma de picior poate sa reprezinte discriminarea...? Pentru ca nu conteaza cine paseste pe nisip, urma lasata de el va fi acceasi. Aceasta idee a stat la baza organizarii unui eveniment care a avut drept scop reflectarea fenomenului discriminarii in Moldova si pe plan mondial, informarea despre cauzele si efectele acesteia si in final crearea unui mediu propice pentru a medita asupra unor notiuni de importanta vitala pentru umanitate: comunitate, spirit uman, individualism si diferente, punti de legatura si discriminarea. Organizatorii evenimentului au dorit sa creeze o atmosfera de atelier de lucru si de creatie, unde ideile despre cele mentionate mai sus sa prinda aripi si sa depaseasca barierile de limbaj, etnie si cultura a celor prezenti in sala. Invitarea unui public diferentiat a facut posibil faptul ca in sala puteai sa observi oameni de diferite nationalitati si sa auzi diferite limbi. Am inteles mai apoi ca aceasta m-a dus imediat cu gandul la discriminarea, si acum ma intreb de ce. Oare este problema discriminarii atat de inradacinata in mentalitatea noastra?

 
Aceasta intrebarea a fost pusa si de unul din participantii la eveniment, care a venit cu ideea ca problema discriminarii este creata de noi insine, prin prea multa mediatizare. Altii nu au fost de acord cu acest gand, considerand ca din contra o mediatizare cat mai mare a evenimentelor de acest gen este benefica. Blanaru Adrian, reprezentant al ONG-ului „Opiniapublica.com" crede ca „mediatizarea unor astfel de evenimente este foarte importanta pentru un public larg, in special tinerii care sunt considerati viitorul unei tari si a unei societati si de ce nu astfel putem sa demonstram si altor tari ca in Republica Moldova, in special in Chisinau, tinerii sunt informati si contribuie la combaterea rasismului."

 
Notiunea de rasism a fost analizata si prin intermediul vizionarii unor mini-filme amuzante cu aceasta tematica, care au adus un zambet dulce-amar pe fetele tuturor. Metoda interactiva de organizare a atelierului a permis participantilor sa impartaseasca ideile si impresiile create, ceea ce ne-a permis sa urmarim un fir constant de ganduri si meditatii la acest subiect. Djalo Fatima, studenta anul III, ne-a marturisit intr-o romana perfecta, chiar daca este de culoare: „Pentru mine personal rasismul este un viciu si consta in crearea mai multor impedimente unei persoane care este considerata inferioara de catre cel ce discrimineaza si consta in puterea de vointa a persoanei discriminate de a depasi acest lucru. Pe unii acest lucru ii doboara, pe altii ii face mai puternici. Eu fac pare din a doua categorie si intotdeauna incurajez persoanele care sunt impotriva rasismul sa faca campanii de trezire a constiintei sociale pentru ca lumea sa inteleaga ca toti suntem diferiti si egali."

 
Unii ar putea spune ca fenomenul discriminarii nu este tipic pentru Moldova, o tara mica cu putine etnii diferite ce locuiesc aici. Si totusi datele prezentate de organizatori si opinia expertilor in domeniu demonstreaza faptul ca discriminarea exista, doar ca este foarte dificil de atestat cazurile de discriminare in lipsa unui cadru legal in domeniu.

  
Igor Pivovar, reprezentant al Biroului de Relatii Etnice din Moldova, a prezentat situatia actuala din Moldova. Din pacate unica lege elaborata in acest sens cu aportul societatii civile nu a fost adoptata de parlament, un impediment ce permite fenomenului  discriminarii sa infloreasca. Rugat sa comenteze acest lucru, Igor Pivovar a declarat ca „adoptarea legii cu privire la discriminare va crea conditii necesare pentru combaterea acestui fenomen, in special vor fi elaborate definitii concrete ale notiunilor de discriminare, directa si indirecta, de asemenea care sunt responsabilitatile persoanelor care au comis aceste acte de discriminare. Fenomenul discriminarii exista in Moldova si sunt atestate oficial cateva cazuri, insa sunt putine in lipsa unui instrument de catalogare a acestora. Adoptarea legii va duce la atestarea fenomenelor de discriminare si combaterea acestora. Participarea societatii civile in elaborarea oricarui act normativ este foarte importanta intrucat aceasta cunoaste mai bine situatia din domeniu si lupta pentru drepturile sale, iar participarea societatii civile la elaborarea legii cu privire la discriminarea a fost foarte activa, chiar a fost creata Coalitia impotriva Discriminarii. Rolul societatii civile va fi important si dupa adoptarea legii pentru promovarea acesteia."

 
La sfarsitul evenimentului a fost organizata o masa rotunda pentru a discuta ideile fiecaruia, schimbarile produse de activitatile din cadrul atelierului si desigur necesitatea de a analiza discriminarea si din alte puncte de vedere. Voluntarii straini prezenti veniti din Estonia, Franta si Germania au raspuns la intrebarile adresate vizavi de fenomenul discriminarii in viziunea lor, dar si despre Moldova ca tara care se confrunta sau nu cu acest fenomen. Yuta, venita din Estonia pentru 9 luni pentru a lucra cu copii din Moldova, vede discriminarea ca o modalitate de protejare pentru tarile mici de factorii straini ce vin sa invadeze integritatea culturala a acesteia. Si totusi ea crede ca acest fenomen este specific mai mult pentru tarile mari: „Eu cred ca nu va exista niciodata o lume perfecta fara discriminare, ea va fi mereu, insa noi trebuie sa educam tinerii sa fie mai toleranti, chiar daca oamenii care traiesc in tari mici sunt foarte solidari. Totusi ei sunt deschisi catre comunicarea cu lumea exterioara. O problema mai mare ar fi in tarile mai mari care nu vad alte tari, si nu este cazul Moldovei."

 
Am rugat organizatorii evenimentului sa ne impartaseasca ideile care au dus la crearea acestui eveniment si raportul dintre obiectivele trasate si rezultatele obtinute. „Motivatia a fost una foarte personala. Mie imi place sa comunic cu diverse persoane si printe ele sunt si persoane cu idei rasiste si desi apreciez foarte multe alte aspecte ale personalitatii lor, acest lucru m-a deranjat mereu. Apoi m-am gandit ca printre noi sunt destule persoane de acest fel si o astfel de activitate ar contribui la constientizarea faptului ca noi toti avem stereotipuri si ca ideile noastre sunt uneori rasiste si discriminatorii. Sper ca acest  eveniment a trezit idei si initiative noi ca sa fim cat mai informati si sa nu admitem astfel de comportamente" ne-a spus Irina Bocan. 

Olesea Stirbu, care a fost cel de-al doilea generator al ideii crede ca „rezultatul acestui eveniment este diferit pentru fiecare dintre cei care au participat. Contrar celor asteptate de noi initial la acest eveniment au participat nu doar persoane care nu stiu prea multe despre rasism si xenofobii, dar si experti in domeniu. Pentru acestia evenimentul poate a parut destul de simplu, insa noi nu am abordat problema din punct de vedere stiintific. Pentru ceilalti, care au fost studenti si elevi care nu s-au ciocnit poate cu aceste probleme cred ca evenimentul a fost unul interesant si informativ. Fie ca cineva a aflat mai multe despre rasism sau a cunoscut persoane noi, sau si-a vazut propria cultura din alta perspectiva. Eu cred ca cel mai important rezultat este faptul ca cei care au plecat de aici isi vor impartasi ideile si impresiile cu colegii si prietenii."

 
Impartasirea ideilor si sentimentelor este primul pas catre depasirea barierelor etnice si neintelegerilor culturale. Valorile umane primare, ca fericirea si dragostea sunt comune pentru toti, iar lumina din ochii a doi copii ce se joaca nu depinde de culoare pielii lor.

Reportaj realizat de Victoria Onofreiciuc

Revista PASS (Publicatie de Atitudine si Spirit Social)