Radu Gorincioi: Solutionarea diferendului transnistrean nu poate avea loc fara democratizare
Agentia de stiri Info-Prim Neo desfasoara un sondaj de opinie printre lideri ai formatiunilor politice, exponenti ai societatii civile, formatori de opinie de pe ambele maluri ale Nistrului cu privire la solutionarea conflictului transnistrean. Sondajul are drept scop acumularea a cat mai multor puncte de vedere care ar putea contribui la ameliorarea situatiei existente. Tuturor participantilor le-au fost adresate aceleasi doua intrebari. De data aceasta raspunde la ele Radu Gorincioi, dr. in stiinte politice, comentator pe probleme de securitate.
- Cum vedeti
solutionarea diferendului transnistrean? In ce forma, prin ce mecanisme si in
ce termeni este aceasta posibila?
- Din punct de vedere juridic, solutionarea diferendului transnistrean trebuie sa aiba loc cu respectarea Constitutiei Republicii Moldova si a Legii cu privire la prevederile de baza ale statului juridic special al localitatilor din stanga Nistrului, adoptata in unanimitate de catre Parlamentul de la Chisinau, la 22 iulie 2005.
Din punct de vedere politic si institutional, initiativa Rusiei de reintegrare a Transnistriei va conduce la o scadere si mai puternica a standardelor democratice, a nivelului de trai, la instabilitate politica si sociala in intreaga tara, indepartind Moldova de UE. Cat timp institutiile democratice in Republica Moldova nu sunt suficient de bine dezvoltate, reintegrarea raioanelor de est, pe termen scurt, ar putea provoca un adevarat recul antidemocratic al regimului politic. Iata de ce consider ca apropierea dintre cele doua maluri ale Nistrului in forma actuala, poate duce la transnistrizarea Republicii Moldova.
Prin aceasta am in vedere: cresterea rolului elitei de la Tiraspol in determinarea politicii externe si interne, revenirea Republicii Moldova in sfera de influenta a Federatiei Ruse, oficializarea limbii ruse, cresterea nivelului criminalitatii, erodarea institutiilor democratice si indepartarea de standardele europene. Pentru a evita acest scenariu, o solutie viabila a diferendului transnistrean ar trebui cautata doar in contextul democratizarii si europenizarii in intregime a Republicii Moldova. Aceasta inseamna ca Chisinaul trebuie sa mearga pe ideea respectarii standardelor democratice si a aprofundarii relatiilor cu UE ca o premisa a solutionarii problemei transnistrene. O solutie rapida impusa de peste hotare, fara a tine cont de problemele reale ale regiunii transnistrene nu poate fi una viabila.
Drept prim pasi in directia intaririi credibilitatii intre parti este necesara reluarea negocierilor in formatul 5+2, scoaterea posturilor de forta din Zona de Securitate, reducerea treptata a munitiilor si a formatiunilor paramilitare locale si fortelor militare rusesti din regiune, acceptarea pluralismului politic, mass media si ONG-urilor independente. Acest lucru a fost solicitat deja de organizatiile internationale si de societatea civila din Moldova.
Prin urmare, reintegrarea regiunii separatiste poate sa
se produca in mod treptat, odata cu implicarea UE in procesul de reglementare
post-conflict, democratizare si dezvoltare a institutiilor statului de drept.
- In opinia dvs., pe cat de eficiente si de adecvate situatiei create sunt actiunile pe care le intreprinde actualmente conducerea statului R. Moldova? Cand credeti ca pot da rezultate eforturile depuse de autoritati si la ce rezultate ne putem astepta?
- Sunt salutabile eforturile depuse de autoritatile moldovene in vederea reglementarii statutului juridic al raioanelor de est. Insa atata timp cat Guvernul nu reuseste sa asigure respectarea standardelor democratice, europene, nici in dreapta Nistrului, nu inteleg cum ar putea fi promovate valorile democratice, independenta mass media si suprematia legii in raionale de est ale Republicii Moldova?
In aceasta situatie, exista riscul ca reintegrarea raioanelor de est sa provoace o si mai mare instabilitate si derapaj democratic in contextul apropierii alegerilor parlamentare. Acest lucru nu este nici in interesul partidelor politice si nici a cetatenilor moldoveni. Avand in vedere ca in Moldova exista un consens national privind necesitatea integrarii europene, autoritatile de la Chisinau ar trebui pe parcursul acestui an sa-si concentreze eforturile pe realizarea reformelor restante in domeniile concrete, semnalate de oficialitatile europene la Consiliul de cooperare UE-RM. In acest caz, exista sanse ca Chisinaul sa primeasca, odata cu Kievul, unda verde in vederea demararii negocierilor pentru un acord de asociere. Ragazul oferit de CE la intilnirea cu presedintele Voronin ar trebui interpretat in acest sens. In alt caz, mi-e teama ca Moldova nu va putea primi nici Acordul de asociere si nici nu va reusi vreodata sa aduca regiunea transnistreana in cadrul UE.
