Roman Mihaes: Conflictul transnistrean poate fi solutionat prin oferirea unui model
Distribuie prietenilor:
Roman Mihaes: Conflictul transnistrean poate fi solutionat prin oferirea unui model de regiune autonoma cu delimitarea clara a imputernicirilor.
Agentia de stiri Info-Prim Neo
desfasoara un sondaj de opinie printre lideri ai formatiunilor politice, exponenti
ai societatii civile, formatori de opinie de pe ambele maluri ale Nistrului cu
privire la solutionarea conflictului transnistrean. Sondajul are drept scop
acumularea a cat mai multor puncte de vedere care ar putea contribui la
ameliorarea situatiei existente. Tuturor participantilor le-au fost adresate
aceleasi doua intrebari. De data aceasta raspunde la ele Roman Mihaes, magistru
in politologie.
- Cum vedeti solutionarea diferendului transnistrean? In ce forma, prin
ce mecanisme si in ce termeni este aceasta posibila?
- Inca in anul 2003 am lansat din partea Asociatiei Moldova Europeana
Unita un proiect privind reglementarea conflictului transnistrean prin metoda
regionalizarii, care este aplicat pe larg in UE, in special, in cazul Italiei,
Spaniei, Marii Britanii. In
confruntarea dintre ideea federalizarii/confederalizarii si cea a statului
unitar, noi am venit cu ideea oferirii pentru Transnistria a unui model de
regiune autonoma cu delegarea si delimitarea clara a imputernicirilor intre
centru si regiune, ceea ce este descris in literatura de specialitate drept un
model de stat unitar complex. Acest model functioneaza deja in cadrul
autonomiei gagauze, poate fi ajustat si aplicat si in cazul regiunii
transnistrene. Ulterior, in 2005 Parlamentul R. Moldova a aprobat un pachet de
legi printre care si Legea privind prevederile de baza ale statutului regiunii
transnistrene prin care a adoptat practic integral doctrina regionalizarii
propuse de noi cu doi ani mai devreme.
- In opinia dvs., pe cat de eficiente si de adecvate situatiei create
sunt actiunile pe care le intreprinde actualmente conducerea statului R.
Moldova? Cand credeti ca pot da rezultate eforturile depuse de autoritati si la
ce rezultate ne putem astepta?
- Presedintele Vladimir Voronin s-a intalnit cu Igor Smirnov, presedintii
parlamentelor de la Chisinau si Tiraspol au avut o intrevedere la Bruxelles, se
depun eforturi pentru a depasi blocajele in sfera economica si umanitara in
cadrul unor grupuri de lucru mixte. Procesul de reglementare a conflictului
transnistrean este intr-un proces de dezghet. Noul presedinte al Rusiei, Dmitri
Medvedev, are o agenda mai liberala decat predecesorul sau si, se pare, ca este
dispus sa depaseasca criza pe care a primit-o mostenire in raport cu occidentul.
Medvedev, spun unii analisti, a fost promovat de echipa oamenilor de afaceri
din jurul presedintelui Vladimir Putin in frunte cu Roman Abramovici, in
detrimentul militaristului Serghei Ivanov, busineness-ul rus fiind cointeresat in
normalizarea relatiilor cu occidentul, unde face afaceri si unde, de fapt,
locuieste si se odihneste. In acest sens, una din problemele Rusiei cu
occidentul sunt conflictele inghetate, in special din Moldova si Georgia. Este
evident ca exista un plan de actiuni coordonat pe axa Chisinau-Moscova-UE/SUA si,
se pare, ca Tiraspolul nu cunoaste toate mutarile care urmeaza, judecand dupa
reactiile intarziate si nervoase ale lui Smirnov si ale altor oficiali
transnistreni. Trebuie mentionat succesul conditionarii semnarii unui nou acord
de baza intre Rusia si UE prin care s-a obtinut implicarea acesteia in
conflictele inghetate din R. Moldova si Georgia.
Riscul reglementarii cu ajutorul Moscovei este transnistrizarea R.Moldova, ceea
ce inseamna renuntarea Chisinaului la integrarea in NATO si reducerea vitezei
sau renuntarea in viitor si a integrarii in UE, dar si atacurile la cuceririle
miscarii de eliberare national-democratica din 1988-1991, cum ar fi:
tricolorul, grafia latina, limba de stat, etc. Daca Rusia va insista puternic, se poate intampla ca liderii de la Tiraspol
sa cedeze si sa accepte desfasurarea alegerilor parlamentare din 2009 si pe
teritoriul regiunii transnistrene, prin care sa delege 10 sau 15 deputati in
Parlamentul de la Chisinau. Aceasta, in conditiile de azi, ar insemna ca
Moscova va obtine controlul real in Parlamentul de la Chisinau si va putea sa-si
impuna interesele geopolitice. Daca nu se ajunge la acest scenariu, in
rezultatul alegerilor viitoare in Parlamentul de la Chisinau se poate intampla
sa castige masiv opozitia proeuropeana si proromaneasca si atunci altfel vor fi
datele problemei. Mai mult ca sigur, se va ajunge la scenariul georgian cand
Chisinaul si Moscova se vor confrunta dur pe subiectul transnistrean. In acest
caz, Chisinaul ar putea actiona Rusia la CEDO si ONU pentru stationarea ilegala
a trupelor si sa ceara despagubiri materiale si morale pentru ocuparea
teritoriului transnistrean.