Interviuri

Spiritul de dreptate și dorința de a ajuta oamenii o motivează să înfrunte toate obstacolele, iar munca în cadrul organizației neguvernamentale pe care o conduce îi oferă posibilitatea să își realizeze aceste vise. Mai mult decât atât, vrea să îmbătrânească în ONG și nu își dorește să se implice în politică. Este vorba despre Olesea Tabarcea, directoarea ”Clinicii Universitare Juridice” din Bălți, cea care de mai bine de 10 ani luptă pentru a apăra interesele persoanelor din categorii social vulnerabile. Dna Tabarcea a acceptat să ofere un interviu pentru USAID ROLISP, unul dintre obiectivele Programului fiind susținerea femeilor în dezvoltare.

1. Vorbiți-ne puțin despre dumneavoastră, unde v-ați făcut studiile și ce v-a motivat să alegeți facultatea pe care ați urmat-o.

Am absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat ”Alecu Russo”, din mun. Bălți. Motivația este una mai puțin obișnuită, despre care am aflat chiar de la mama. Ea mi-a povestit că, atunci când am împlinit vârsta de patru ani am declarat tare și răspicat că ”voi apăra oamenii săraci”. Cred că acest lucru mi-a rămas, oarecum, impregnat la nivel de subconștient. Astfel, spiritul de dreptate și dorința de a ajuta oamenii m-au motivat să merg pe această cale. La început am fost prea ”naivă” și „romantică” în ceea ce privește profesia pe care urma să o îmbrățișez, însă treptat am reușit să-mi realizez visul.

Ulterior, am susținut și Masteratul în Drept la aceeași facultate și chiar din primele zile am fost angajată în calitate de asistent universitar, timp în care am avut posibilitatea să îndrăgesc meseria de profesor. După care am activat încă trei ani în calitate de lector, în bază de contract individual de muncă. În paralel am participat la multe cursuri de instruire în domeniul managementului și administrării ONG-urilor și în domeniul juridic, training-uri care m-au format și m-au calificat ca pe un specialist în domeniul promovării și apărării drepturilor omului.

2. Când vă făceați studiile știați că veți activa în sectorul societății civile?

Da. Chiar din 2002, când eram în anul II la Facultate, a fost creată Clinica Juridică Universitară. În același an am început să fac voluntariat la Clinică, după care am devenit asistent al directorului și coordonatorul proiectului aflat în acea perioadă în derulare. Atunci am înțeles ce reprezintă ONG-urile și mi-a plăcut foarte mult. Și asta pentru că am realizat că prin intermediul acestora îmi pot îndeplini visul – să ajut oamenii, acele persoane care nu au posibilități financiare suficiente pentru a-și apăra interesele și drepturile.

3. Puteți să descrieți în câteva cuvinte portretul femeii din Republica Moldova?

Este o întrebare foarte provocatoare. Din practica mea de 13 ani, timp în care am lucrat cu persoane din categorii social-vulnerabile, pot spune că marea majoritate sunt femei chinuite, mame solitare care își cresc singure copiii, femei care muncesc de zor pentru a-și întreține familia, femei care suferă de violență în familie, femei cu stereotipuri și cu probleme de ordin psiho-emoțional. Aș spune că este vorba de aproximativ 70% din femeile din țară.

Este însă și un portret opus. Într-o țară atât de săracă din toate punctele de vedere, există și o categorie a femeilor de succes care reușesc să facă foarte multe lucruri importante și care demonstrează că sunt într-adevăr puternice. Mă refer la femeile de afaceri, cele din administrațiile publice, femeile avocate, judecătoare, și nu în ultimul rând cele din societatea civilă. Lucrul în ONG-urile care lucrează direct cu beneficiarii necesită o dedicație totală, iar la un moment dat realizezi că ești ”într-o relație”cu postul tău de muncă. 

4. Ce motivează o femeie să reușească să se dezvolte pe plan profesional?

Primul lucru care le-a motivat pe toate femeile de succes din Republica Moldova să se afirme a fost dorința, o aspirație pentru a se realiza pe plan profesional, pentru a demonstra că sunt capabile să facă acest lucru. Dacă nu există o dorință lăuntrică, dacă femeia nu este pregătită pentru schimbări și nu dorește aceste schimbări, atunci nu va reuși să realizeze ce și-a propus. 

5. Credeți să femeile au un stil mai autoritar de a-și impune viziunile și părerile decât bărbații?

Nu putem vorbi despre diferențe în comportament. Din punct de vedere biologic, femeile și bărbații sunt din start diferiți. Diferența dintre bărbați și femei este una de ordin psiho-emoțional. În ceea ce privește luarea deciziilor sau autoritatea, nu putem spune că femeile sunt diferite față de bărbați. Atunci când se află la un post de conducere nu vorbim despre bărbat sau femeie, ci despre un conducător, o persoană obiectivă, instruită și cultă, o persoană care  trebuie să-și îndeplinească atribuțiile și atât. Cu toate acestea, femeile sunt mai minuțioase, mai atente și mai prudente. Dacă în echipă există un echilibru de gen, atunci activitatea companiei/organizației este mult mai eficientă. 

6. Cât credeți că este de important să existe cât mai multe femei în poziții de conducere?

Întotdeauna este important să existe un echilibru în procesul decizional, în comportament și un echilibru de idei. Ce poate livra o minte de bărbat nu poate livra una de femeie și viceversa. Așa cum o familie este formată dintr-o femeie și un bărbat, la fel și societatea trebuie să fie formată, la nivel de conducere, din femei și bărbați. Ideal ar fi ca această proporție să fie de 50/50. Important este ca și societatea noastră să fie pregătită să existe femei la conducere, femei motivate și deștepte din punctul de vedere al instruirii lor, femei capabile să facă o schimbare.

7. Credeți că societatea moldovenească este pregătită ca un următor președinte să fie femeie?

Ar fi perfect să se întâmple acest lucru și ar fi o experiență foarte bună pentru Republica Moldova. Și asta pentru a vedea diferența între modul în care gestionează țara un bărbat și o femeie. Important este ca această persoană să dețină cunoștințele și abilitățile necesare, să fie un adevărat profesionist. 

Am avut o doamnă premiera, iar guvernarea chiar nu a fost rea. Nu totul depinde însă de o singură persoană, ci de întreaga echipă. La rândul ei, echipa trebuie să fie una balansată, pentru a avea o activitate eficientă și lucrativă. 

8. Cum ar arăta în viziunea dumneavoastră versiunea îmbunătățită a statului Republica Moldova?

Pentru aceasta avem nevoie de o conducere nouă, o echipă care nu a lucrat anterior în structurile de stat și nu a creat legi până acum. Avem nevoie de minți noi, lucide, de persoane care nu sunt corupte și care lucrează pentru binele societății, persoane care sunt 

capabile să preia modelul altor țări care au reușit să se dezvolte pentru a-l implementa în țara noastră. Trebuie să punem în sfârșit punct perioadei de tranziție în care ne aflăm.

9. Persoanele din societatea civilă ar fi potrivite în acest sens?

Cu siguranță! Ideal ar fi ca majoritatea să fie din rândurile societății civile. Cred că specialiștii care se formează în ONG-uri sunt acele persoane dispuse mereu să ofere ajutor celor care au nevoie. Sunt persoane care urmează permanent cursuri de instruire, care încearcă să fie la curent cu toate noutățile și inovațiile în sfera în care activează, dar și pe plan internațional. Sunt persoane active și social responsabile, pentru că în lipsa acestor calități nu rezistă în acest domeniu. Ei sunt cei care știu toate probleme cu care se confruntă societatea. 

10. V-ați implica vreodată în politică?

Nu vreau să mă implic în politică pentru că îmi place ceea ce fac acum. Vreau să îmbătrânesc în ONG. Atâta timp cât în Republică Moldova nu se va schimba nimic la nivelul structurilor de stat, voi încerca să rămân în acest domeniu, iar sectorul asociativ să fie un ”câine de pază” al democrației și să monitorizeze activitatea guvernării. Vreau ca persoanele de la conducere să știe că există acest sector care oferă servicii care le completează pe cele de stat, dar care sunt de multe ori mai calitative, mai prietenoase și cu un impact social mult mai larg. 

11. Care este feedback-ul persoanelor care au beneficiat de ajutorul Clinicii?

Sunt extrem de diverse, de la cele pozitive, la reacții agresive. De multe ori vin persoane care au depășit toate limitele și termenele de prescripție sau vin persoane cu dorințe meschine. Întotdeauna le-am spus oamenilor realitatea, dacă au sau nu dreptul, conform legislației, să întreprindă anumite acțiuni juridice. Sunt trei tipuri de reacții din partea beneficiarilor: pozitive -  când oamenii ne mulțumesc până la lacrimi; agresive și persoane care consideră că noi suntem obligați să le soluționăm problemele, o categorie de consumatori ai serviciilor noastre. Anume din această cauză instruim voluntarii cum să se comporte cu diferite categorii/tipologii de persoane, astfel încât să înțeleagă că nu tot timpul binele se răsplătește cu aceeași monedă și să creeze imunitate la reacțiile agresive din partea beneficiarilor, pentru ca mai apoi să înțeleagă care este riscul profesiei alese. 

12. V-ați creat imunitate pentru a nu vă consuma emoțional?

Nu, pentru că sunt vieți ale oamenilor în joc, este vorba despre oameni care trăiesc la limita sărăciei, copii abandonați, părinți indiferenți sau vecini responsabili pentru copii străini, mame singure părăsite de soți. Sunt 13 ani în care eu am văzut care este realitatea în Republica Moldova, însă nu mă las descurajată. Asta mă face să vreau să ajut oamenii, care odată ce au pășit pragul Clinicii să beneficieze de tot ajutorul pe care îl putem oferi. Nu cred că pot reda care sunt emoțiile echipei noastre atunci când avem rezultate pozitive, când într-un final un copil și-a primit actele de identitate sau a primit primii bani de la tatăl care timp de 10 sau 20 de ani nici nu a vrut să știe de existența lui.

13. Care au fost cazurile cele mai de succes pe care le-ați soluționat, cele care v-au marcat sau poate care au schimbat viața oamenilor?

Au fost foarte multe cazuri de acest fel. Îmi aduc însă cel mai bine aminte de unul la care am lucrat doi ani și jumătate, legat de dreptul succesoral. Mama unei persoane cu dizabilități de la naștere a decedat, iar sora acestuia a întocmit ilegal actele pe casă, fără a-i oferi partea lui și l-a alungat din locuință. Asta în condițiile în care sora lui era plecată peste hotare și își dorea doar să vândă casă pentru a obține bani. Astfel, acesta neavând nicio sursă de existență a rămas pe drumuri. Timp de un an și jumătate a umblat în aceleași haine, indiferent de anotimp. Cu ajutorul nostru a fost plasat într-un centru de plasament din Bălți, după care am inițiat procedura de contestare a actului notarial. Într-un final a obținut jumătate din casă, i-a fost acordată o indemnizație majorată pentru cauză de invaliditate. Mai mult, sora lui a fost obligată să îi achite o pensie de întreținere.

14. Care este impactul socio-global al proiectelor organizate de Clinica Juridică până acum?

Ne-am pus scopul să fim o organizație care lucrează direct cu oamenii. Avem experiența necesară și un bagaj mare de cunoștințe în domeniul social și suntem deschiși să oferim asistență organizațiilor care fac advocacy. În ceea ce privește impactul socio-global, toate proiectele sunt implementate doar la nivel de guvernare locală, facilităm accesul oamenilor la justiție. Încercăm să influențăm administrațiile publice locale să îi predispună pe prestatorii de servicii juridice din primării să fie mai prietenoși cu oamenii. Colaborăm cu para-juriștii și cu avocații publici din cadrul Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat pentru ca serviciile de asistență juridică gratuită să fie accesibile pentru publicul larg și nu doar în orașele mari.

15. Care sunt planurile de viitor pentru activitatea Clinicii?

Recent am definitivat două noi proiecte. Cea mai mare dorință este însă să mărim numărul de angajați. Am vrea să avem mai multe direcții de activitate în cadrul Clinicii, una juridică și cele care să activeze pe anumite domenii, un ”mic guvern cu ministere”.

Interviul integral, dar și varianta în limba engleză a acestuia o puteți citi, accesând link-ul: http://rolisp.org/en/component/content/article/112.html 

În cadrul unui interviu acordat portalului www.infoeuropa.md ministrul Culturii, Monica Babuc, se arată convinsă că participarea Moldovei la Programul „Europa Creativă” va crea premise pentru ca în câţiva ani domeniul culturii să devină unul de valoare.

Dnă ministru, cu două luni în urmă ați semnat la Bruxelles alături de Comisarul UE pentru educație, cultură tineret şi sport, Tibor Navracsics, acordul privind aderarea Republicii Moldova la Programul „Europa Creativă”. Ce presupune acest program şi ce perspective deschide el culturii Republicii Moldova?
 
Programul „Europa Creativă” este cel mai important program de finanţare al Comisiei Europene pe domeniul Cultură şi Media. Republica Moldova a semnat acordul pe 18 martie 2015, devenind astfel eligibilă pentru a beneficia de resursele Comisiei Europene pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare a culturii. Bugetul total al Programului însumează 1,46 mlrd. euro pentru o perioadă de şase ani, adică până în anul 2020. Este important de menţionat faptul că dintre ţările fostului spaţiu sovietic, alături de Moldova, doar Georgia, care a semnat acest program cu o lună înaintea Moldovei, este acreditată în calitate de beneficiar al „Europei Creative”.
 
Astfel, Moldova a devenit eligibilă pentru a obţine finanţări pentru realizarea proiectelor din sectoarele culturale şi creative ale sub-programului „Cultură”, şi pentru anumite activităţi din sub-programul „Media” ale Programului „Europa Creativă”.
 
Noi, în calitate de autoritate publică centrală în domeniu, suntem foarte interesaţi de acest program și am optat pentru el din două considerente. Cu regret, până anul trecut domeniul cultură nu a beneficiat de niciun cent de finanţare din exterior şi îmi este dificil să spun din care motive anume s-a întâmplat acest lucru. Ar putea fi din cauza faptului că în Moldova există multiple probleme economice şi sociale, iar partenerii de dezvoltare s-au concentrat anume pe aceste aspecte importante, vitale pentru ţară. Deşi, în opinia mea, şi domeniul culturii este unul vital. Presupun că o altă cauză ar fi că de la obţinerea independenţei, responsabilii de acest domeniu nu au fost destul de tenace pentru a convinge partenerii de dezvoltare că în domeniul culturii este nevoie de investiții și este benefic să investeşti.
 
Pornind de la aceste realități am identificat toate soluţiile posibile pentru a oferi culturii o finanţare dacă nu onorabilă, atunci cel puțin suficientă. În prezent, bugetul Ministerului Culturii, estimat la circa 300 mil. de lei, este utilizat în mare parte pentru întreţinerea instituţiilor publice de cultură de stat, deşi trebuie să recunoaştem că nici aceste necesităţi nu sunt acoperite în proporţie de 100%. Respectiv, posibilitatea de a identifica alte surse financiare decât cele bugetare înseamnă o posibilitate extraordinară pentru actorii culturali de la noi de a-şi realiza ideile, proiectele, obiectivele pe care le au în activitatea lor de creaţie.
 
Pe cât de dificil a fost ca Moldova să întrunească toate condițiile programului?
 
A fost destul de dificil, având în vedere că la capitolul cultură, în cadrul structurilor europene Moldova nu era prea cunoscută drept un aspirant la fonduri. Prin urmare, a fost dificil să batem la multe uşi şi nu neapărat trebuia să ni se deschidă. Altceva e că până acum nici nu existau aceste mesaje şi demersuri către instituţiile europene. Cred că a fost nevoie de o activitate prodigioasă a Direcţiei relaţii externe din cadrul ministerului. Mai mult, conducerea ministerului a avut numeroase întâlniri cu oficialii europeni, fapt care a contribuit la stabilirea unor contacte cu funcţionarii europeni, în Moldova fiind trimise mai multe delegaţii pentru a se informa din prima sursă cum stau lucrurile la acest capitol. Astfel, ne-am făcut vizibili prin multiplele noastre solicitări, dar şi prin prima noastră mare biruinţă cu dosarul „Colindatul în ceată de bărbaţi” introdus în lista Patrimoniului cultural universal. Convingerea mea este că atunci când începi să te deschizi către lume şi lumea se deschide către tine. Exact acest lucru l-am făcut noi, iar rezultatul este unul extraordinar. Nu vrem să fim lipsiţi de modestie, dar dacă din spaţiul fost sovietic doar Georgia şi Moldova sunt eligibile în cadrul programului înseamnă că nu a fost atât de simplu.
 
Cine pot fi potenţialii beneficiari ai programului şi pentru ce genuri de proiecte vor putea  solicita finanţări?
 
Prin intermediul Programului ”Europa Creativă” toţi actorii culturali din Moldova – asociaţiile obşteşti, ONG-urile, instituţiile publice, cu excepţia persoanelor fizice, pot accesa finanţări din partea UE pentru implementarea proiectelor pe care le înaintează.
 
Obiectivele programului vizează păstrarea, dezvoltarea şi promovarea diversităţii lingvistice, culturale şi a patrimoniului cultural al Europei, consolidarea competitivităţii sectoarelor culturale, inclusiv a audiovizualului, precum şi susţinerea cooperării în reţelele transfrontaliere. Un alt domeniu se referă la susţinerea capacităţilor sectoarelor culturale şi creative europene de a funcţiona la nivel transnaţional şi internaţional. Totodată, sunt salutate toate parteneriatele pentru promovarea circuitelor transnaţionale a operelor culturale şi creative, fapt care presupune mobilitatea operelor şi expoziţiilor dintr-o ţară în alta. La acest compartiment se include şi mobilitatea actorilor din domeniul cultural, ceea ce înseamnă turnee peste hotare ale teatrelor, formaţiilor şi colectivelor artistice.
 
De asemenea, programul presupune consolidarea capacităţilor financiare ale organizațiilor mici și mijlocii din sectoarele creative şi culturale, urmărindu-se în acelaşi timp să se asigure o acoperire geografică echilibrată a sectoarelor culturale. Într-un cuvânt, aria de acoperire a „Europei Creative” este foarte largă, iar posibilităţile de obţinere a finanţărilor sunt foarte mari. Este important să precizăm faptul că în cadrul programului va fi acordată prioritate proiectelor care vor avea co-parteneriate. Asta înseamnă că actorii culturali din Moldova care aspiră la finanţare, vor trebui din start să se gândească şi să găsească parteneri din alte state pentru a realiza proiecte comune. Deşi nu este uşor, totuși, este absolut posibil să identifici parteneri strategici de peste hotare cu care să colaborezi, pentru că asta ar însemna nu doar resurse financiare mai mari, dar şi anumite privilegii în procesul de selectare a proiectelor.
 
De exemplu, în acest an, la 16 mai, finalizăm un mare proiect transfrontalier România-Ucraina-Moldova, care a presupus restaurarea cetăţii Soroca. Un alt proiect transfrontalier ambiţios se desfăşoară la Hânceşti unde este în plin proces de restaurare conacul Manuc Bei. Asemenea proiecte transfrontaliere deschid mari perspective țării noastre pentru a restaura monumentele de arhitectură.
 
Legea pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană privind participarea la Programul „Europa  Creativă” a fost votată de Parlament şi publicată în Monitorul Oficial pe data de 1 mai 2015. Ce urmează acum?
 
După semnarea şi ratificarea acordului urmează crearea Biroului „Europa Creativă”, care va fi înfiinţat în cadrul Ministerului Culturii. Scopul acestui Birou va fi de a oferi consultanţă tuturor actorilor interesaţi în obţinerea finanţării europene pentru realizarea proiectelor. Vreau să precizez că Biroul va fi unul de consultanţă, care va pune la dispoziţia potenţialilor beneficiari informaţia necesară pentru accesarea fondurilor, care sunt criteriile de eligibilitate pentru fiecare proiect, pachetul necesar de documente care trebuie prezentat Comisiei Europene, termenul în care pot depune actele şi în cât timp pot aștepta răspuns. Deci, Republica Moldova sub nicio formă nu este implicată în jurizare, selectare etc., iar rolul Biroului este doar de a-i informa exhaustiv pe toţi doritorii care intenționează să participe la acest program ce criterii trebuie să întrunească.

Continuarea interviului îl puteți citi accesând http://infoeuropa.md/interviuri/europa-creativa-deschide-mari-perspective-culturii-din-republica-moldova

Trăim zile și momente în care Postul Mare e la el acasă. Știm cu toții că Postul Sfintelor Paști este perioada de pregătire pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului. Într-un pas cu credința putem numi  această perioadă un urcuș interior spre Înviere. Și nu este vorba de un urcuș spațial, ci de un urcuș interior și spiritual. Biserica ortodoxă ne vorbește frumos despre asta, despre o ridicare a noastră din stare de păcat în stare de pocăință, de împăcare cu Dumnezeu și de reorientare de la drumul care merge spre moarte la drumul care merge spre viață. Despre refacerea legăturii noastre de viață și de iubire cu Dumnezeu.

Sunt trăiri sincere legate de sufletul omului, dar să nu uităm că un suflet curat se regăsește mai bine într-un corp sănătos. Și că Postul e într-o strînsă legătură atît cu sufletul cît și cu trupul. Iar corpul uman e într-o strînsă legătură atît cu credința cît și cu medicina. Ne-am propus să dicutăm cu dna Violeta Vasilachi, care este medic de familie la IMSP CS nr.1 Orhei. Dumneaeei vine cu sfaturi utile în ajun de sărbători, vă invităm să rămîmeți alături de noi.

Victoria Donțov: Dna Violeta, întrebarea vine direct, ce spune medicina la zi despre Post?

Violeta Vasilachi: Postul este foarte binevenit în multe patologii și îndeosebi în patologiile gastrointestinale sau în cazuri de epidemii. Un post inițiat și menținut cu cap este un post prielnic multor boli.

V.D.: Totuți pe lîngă beneficii avem și riscuri, care sunt ele?

V.V.: Riscurile sunt atunci cînd te avînți într-un post pe nepregătite. Corect ar fi să-l începem treptat și cu excluderea succesivă a unor alimente. De preferat ca în primele două săptămîni să renunțăm mai întîi la alimentația de carne și apoi la cea de lactate. După care celelalte săptămîni să fie în întregime fără produse animaliere.

V.D.: Deci, rezultă că medicina și cu religia sunt totuși într-o strînsă legătură la acest capitol. Pentru că și în religie există săptămîna albă.

V.V.: Exact. Este totul într-o concordanță perfectă și corectă.

V.D.: Suntem un popor cu tradiții și credință, deaceea avem foarte mulți postitori. În momentul în care ne limităm de carne și lactate, ce trebuie să adăugăm în alimentația noastră pentru a nu ne cauza probleme de sănătate?

V.V.: Legumele. Deorece nu toți le pot asimila proaspete , atunci se indică cele coapte sau fierte, cu ulei și sare în cantități mici. Aceeași sfeclă, conopidă, morcov, absolut tot ce găsim la noi. Și să mai adăugăm fructe, de exemplu mere, și ele sunt foarte gustoase și coapte. Aș recomanda mai puțin fructele aduse, pentru că sunt prelucrate cu tot felul de chimicate. Dacă le combinăm util, atunci e suficient pentru ca să rezistăm timp de cîteva săptămîni.

V.D.: Din păcate suntem și un popor cam bolnăvicios, ce facem în acest caz?

V.V.: Se vorbește că în pancriatite sau hepatite este interzis postul. Nu este adevărat. Trebui doar ținut corect într-o alimentație frecventă și în cantități mici. Însă sunt întradevăr o parte din pacienți care trebuie să fie excluși de la post, ori măcar durata postului să fie una mai scurtă. Și aici ne întoarcem la religie, că anume ea spune, că în caz de neputință, atunci e binevenit postul cu întrerupere ori fie cîte una, două zile pe săptămînă. Acest fel de pacinți trebuie să ceară sfatul medicului fiecare în particular.

V.D.: Dna Violeta, ce facem cu mămicile cu burtici sau care alăptează pe perioada Postului? În care compartiment le înscriem?

V.V.: Aici medicina spune un NU categoric postului, deoarece ele au nevoie de alimente ce conțin lactate, în primul și în primul rînd. Și sunt datoare să nască și să crească copilași sănătoși.

V.D.: Pe perioada acestui post ați avut pacienți ce au acuzat probleme de sănătate anume din acest motiv?

V.V.: Nu. Dimpotrivă, dacă un post este corect ținut, atunci avem numai de cîștigat. El aduce beneficii în unele patologii. De exemplu în cazul unui diabet zaharat la pacient s-a regulat zaharul. La un pacient hipertonic cu obezitate a pierdut din masa ponderală și  tensiunea arterială. Dar pacienți slăbiți sau bolnavi din cauza postului n-am întîlnit. Probleme cu alimentația, din contra, sunt mai multe după post. Cînd pacienții fac brusc abuz de alimente și vin cu acutizări de pancriatite, colecistite, ulcere, gastrite.

V.D.: Și dacă tot suntem în ajunul sărbătorilor, pentru a evita astfel de cazuri ce ne sfătuiți?

V.V.: Exact așa cum intrăm în post, ar trebui să și ieșim din el. Treptat și fără abuz de alimentație. Mai întîi să revinim la lactate și apoi pe carcurs la cărnuri. Dar din motiv că ieșim din post direct la masa de sărbătoare a Paștelui și nimennu nu-și va refuza o bucățică de miel, atunci trebuie de mîncat în cantități mici și mai frecvent.

V.D.: Dna Violeta, vrem exactitate. Cîte ouă pe zi putem mînca noi maturii și cîte copiii?

V.V.: E foarte greu de spus, pentru că depinde de fiecare organism în parte . Dar pentru a ne feri intoxicații și neplăceri, eu recomand maturilor – maximum 3 ouă pe zi și copilașilor doar 1.

V.D.: Circulă tot felul de teorii de înfometare pe internet, s-ar putea ca oamenii să le încurce cu zilele de post, cît de periculos este?

V.V.: Sunt teorii cu foame completă în cazul unor anumitor patologii. Și alții se aventurează chiar pe perioade mai mari, eu aduc însă la cunoștimță că tot asta trebuie să aibă loc numai sub supravegherea medicului.

V.D.: Și reeșind din toată cunoștința medicinei despre post, medicii țin post?

V.V.: Da. Medicii țin post. Cunosc personal medici care îl țin în întregime, ori parțial.

V.D.: Dna Violeta, pe final, vă rog mult, o concluzie.....

V.V.: Beneficiile în timpul postului sunt enorme, la fel și riscurile după post. Un post corect are mai multe avantaje, iar dezavantajele sunt atunci cînd ieșim cu abuz din el.

V.D.: Vă mulțumim enorm, vă dorim sărbători fericite și mai puțini pacienți după post!

Sunt cîteva sfaturi prețioase, care sperăm să fie de folos orheienilor noștri.

Dacă totuși alegeți să țineți sau nu viitorul post, decizia vă aparține.

Noi deocamdată am efectuat un sondaj în rîndul tinerilor, fiind curioși dacă anume ei țin postul. Rezultatul este unul pozitiv, pentru ca pe un eșantion de 100 persoane cuprinse intre virsta de 16-18 ani, toți 66 au bifat pe da. Chiar dacă perioada de post în mare parte e doar de o săptămînă, totuși fetele sunt cele care simt un efect de purificare mai mare, si anume spiritual.  

Dragi cititori, vă dorim ca ultima săptămînă a postului să fie una cu adevărat luminoasă și ca spiritualitatea și credința să vă inunde casele și familiile! 


Victoria Donțov, coordonator Media Centrul de Tineret Orhei.