Olesea Tabarcea, directoarea "Clinicii Universitare Juridice" din Bălți: ”Nu vreau să mă implic în politică, în schimb vreau să îmbătrânesc în ONG”
Spiritul de dreptate și dorința de a ajuta oamenii o motivează să înfrunte toate obstacolele, iar munca în cadrul organizației neguvernamentale pe care o conduce îi oferă posibilitatea să își realizeze aceste vise. Mai mult decât atât, vrea să îmbătrânească în ONG și nu își dorește să se implice în politică. Este vorba despre Olesea Tabarcea, directoarea ”Clinicii Universitare Juridice” din Bălți, cea care de mai bine de 10 ani luptă pentru a apăra interesele persoanelor din categorii social vulnerabile. Dna Tabarcea a acceptat să ofere un interviu pentru USAID ROLISP, unul dintre obiectivele Programului fiind susținerea femeilor în dezvoltare.
1. Vorbiți-ne puțin despre dumneavoastră, unde v-ați făcut studiile și ce v-a motivat să alegeți facultatea pe care ați urmat-o.
Am absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat ”Alecu Russo”, din mun. Bălți. Motivația este una mai puțin obișnuită, despre care am aflat chiar de la mama. Ea mi-a povestit că, atunci când am împlinit vârsta de patru ani am declarat tare și răspicat că ”voi apăra oamenii săraci”. Cred că acest lucru mi-a rămas, oarecum, impregnat la nivel de subconștient. Astfel, spiritul de dreptate și dorința de a ajuta oamenii m-au motivat să merg pe această cale. La început am fost prea ”naivă” și „romantică” în ceea ce privește profesia pe care urma să o îmbrățișez, însă treptat am reușit să-mi realizez visul.
Ulterior, am susținut și Masteratul în Drept la aceeași facultate și chiar din primele zile am fost angajată în calitate de asistent universitar, timp în care am avut posibilitatea să îndrăgesc meseria de profesor. După care am activat încă trei ani în calitate de lector, în bază de contract individual de muncă. În paralel am participat la multe cursuri de instruire în domeniul managementului și administrării ONG-urilor și în domeniul juridic, training-uri care m-au format și m-au calificat ca pe un specialist în domeniul promovării și apărării drepturilor omului.
2. Când vă făceați studiile știați că veți activa în sectorul societății civile?
Da. Chiar din 2002, când eram în anul II la Facultate, a fost creată Clinica Juridică Universitară. În același an am început să fac voluntariat la Clinică, după care am devenit asistent al directorului și coordonatorul proiectului aflat în acea perioadă în derulare. Atunci am înțeles ce reprezintă ONG-urile și mi-a plăcut foarte mult. Și asta pentru că am realizat că prin intermediul acestora îmi pot îndeplini visul – să ajut oamenii, acele persoane care nu au posibilități financiare suficiente pentru a-și apăra interesele și drepturile.
3. Puteți să descrieți în câteva cuvinte portretul femeii din Republica Moldova?
Este o întrebare foarte provocatoare. Din practica mea de 13 ani, timp în care am lucrat cu persoane din categorii social-vulnerabile, pot spune că marea majoritate sunt femei chinuite, mame solitare care își cresc singure copiii, femei care muncesc de zor pentru a-și întreține familia, femei care suferă de violență în familie, femei cu stereotipuri și cu probleme de ordin psiho-emoțional. Aș spune că este vorba de aproximativ 70% din femeile din țară.
Este însă și un portret opus. Într-o țară atât de săracă din toate punctele de vedere, există și o categorie a femeilor de succes care reușesc să facă foarte multe lucruri importante și care demonstrează că sunt într-adevăr puternice. Mă refer la femeile de afaceri, cele din administrațiile publice, femeile avocate, judecătoare, și nu în ultimul rând cele din societatea civilă. Lucrul în ONG-urile care lucrează direct cu beneficiarii necesită o dedicație totală, iar la un moment dat realizezi că ești ”într-o relație”cu postul tău de muncă.
4. Ce motivează o femeie să reușească să se dezvolte pe plan profesional?
Primul lucru care le-a motivat pe toate femeile de succes din Republica Moldova să se afirme a fost dorința, o aspirație pentru a se realiza pe plan profesional, pentru a demonstra că sunt capabile să facă acest lucru. Dacă nu există o dorință lăuntrică, dacă femeia nu este pregătită pentru schimbări și nu dorește aceste schimbări, atunci nu va reuși să realizeze ce și-a propus.
5. Credeți să femeile au un stil mai autoritar de a-și impune viziunile și părerile decât bărbații?
Nu putem vorbi despre diferențe în comportament. Din punct de vedere biologic, femeile și bărbații sunt din start diferiți. Diferența dintre bărbați și femei este una de ordin psiho-emoțional. În ceea ce privește luarea deciziilor sau autoritatea, nu putem spune că femeile sunt diferite față de bărbați. Atunci când se află la un post de conducere nu vorbim despre bărbat sau femeie, ci despre un conducător, o persoană obiectivă, instruită și cultă, o persoană care trebuie să-și îndeplinească atribuțiile și atât. Cu toate acestea, femeile sunt mai minuțioase, mai atente și mai prudente. Dacă în echipă există un echilibru de gen, atunci activitatea companiei/organizației este mult mai eficientă.
6. Cât credeți că este de important să existe cât mai multe femei în poziții de conducere?
Întotdeauna este important să existe un echilibru în procesul decizional, în comportament și un echilibru de idei. Ce poate livra o minte de bărbat nu poate livra una de femeie și viceversa. Așa cum o familie este formată dintr-o femeie și un bărbat, la fel și societatea trebuie să fie formată, la nivel de conducere, din femei și bărbați. Ideal ar fi ca această proporție să fie de 50/50. Important este ca și societatea noastră să fie pregătită să existe femei la conducere, femei motivate și deștepte din punctul de vedere al instruirii lor, femei capabile să facă o schimbare.
7. Credeți că societatea moldovenească este pregătită ca un următor președinte să fie femeie?
Ar fi perfect să se întâmple acest lucru și ar fi o experiență foarte bună pentru Republica Moldova. Și asta pentru a vedea diferența între modul în care gestionează țara un bărbat și o femeie. Important este ca această persoană să dețină cunoștințele și abilitățile necesare, să fie un adevărat profesionist.
Am avut o doamnă premiera, iar guvernarea chiar nu a fost rea. Nu totul depinde însă de o singură persoană, ci de întreaga echipă. La rândul ei, echipa trebuie să fie una balansată, pentru a avea o activitate eficientă și lucrativă.
8. Cum ar arăta în viziunea dumneavoastră versiunea îmbunătățită a statului Republica Moldova?
Pentru aceasta avem nevoie de o conducere nouă, o echipă care nu a lucrat anterior în structurile de stat și nu a creat legi până acum. Avem nevoie de minți noi, lucide, de persoane care nu sunt corupte și care lucrează pentru binele societății, persoane care sunt
capabile să preia modelul altor țări care au reușit să se dezvolte pentru a-l implementa în țara noastră. Trebuie să punem în sfârșit punct perioadei de tranziție în care ne aflăm.
9. Persoanele din societatea civilă ar fi potrivite în acest sens?
Cu siguranță! Ideal ar fi ca majoritatea să fie din rândurile societății civile. Cred că specialiștii care se formează în ONG-uri sunt acele persoane dispuse mereu să ofere ajutor celor care au nevoie. Sunt persoane care urmează permanent cursuri de instruire, care încearcă să fie la curent cu toate noutățile și inovațiile în sfera în care activează, dar și pe plan internațional. Sunt persoane active și social responsabile, pentru că în lipsa acestor calități nu rezistă în acest domeniu. Ei sunt cei care știu toate probleme cu care se confruntă societatea.
10. V-ați implica vreodată în politică?
Nu vreau să mă implic în politică pentru că îmi place ceea ce fac acum. Vreau să îmbătrânesc în ONG. Atâta timp cât în Republică Moldova nu se va schimba nimic la nivelul structurilor de stat, voi încerca să rămân în acest domeniu, iar sectorul asociativ să fie un ”câine de pază” al democrației și să monitorizeze activitatea guvernării. Vreau ca persoanele de la conducere să știe că există acest sector care oferă servicii care le completează pe cele de stat, dar care sunt de multe ori mai calitative, mai prietenoase și cu un impact social mult mai larg.
11. Care este feedback-ul persoanelor care au beneficiat de ajutorul Clinicii?
Sunt extrem de diverse, de la cele pozitive, la reacții agresive. De multe ori vin persoane care au depășit toate limitele și termenele de prescripție sau vin persoane cu dorințe meschine. Întotdeauna le-am spus oamenilor realitatea, dacă au sau nu dreptul, conform legislației, să întreprindă anumite acțiuni juridice. Sunt trei tipuri de reacții din partea beneficiarilor: pozitive - când oamenii ne mulțumesc până la lacrimi; agresive și persoane care consideră că noi suntem obligați să le soluționăm problemele, o categorie de consumatori ai serviciilor noastre. Anume din această cauză instruim voluntarii cum să se comporte cu diferite categorii/tipologii de persoane, astfel încât să înțeleagă că nu tot timpul binele se răsplătește cu aceeași monedă și să creeze imunitate la reacțiile agresive din partea beneficiarilor, pentru ca mai apoi să înțeleagă care este riscul profesiei alese.
12. V-ați creat imunitate pentru a nu vă consuma emoțional?
Nu, pentru că sunt vieți ale oamenilor în joc, este vorba despre oameni care trăiesc la limita sărăciei, copii abandonați, părinți indiferenți sau vecini responsabili pentru copii străini, mame singure părăsite de soți. Sunt 13 ani în care eu am văzut care este realitatea în Republica Moldova, însă nu mă las descurajată. Asta mă face să vreau să ajut oamenii, care odată ce au pășit pragul Clinicii să beneficieze de tot ajutorul pe care îl putem oferi. Nu cred că pot reda care sunt emoțiile echipei noastre atunci când avem rezultate pozitive, când într-un final un copil și-a primit actele de identitate sau a primit primii bani de la tatăl care timp de 10 sau 20 de ani nici nu a vrut să știe de existența lui.
13. Care au fost cazurile cele mai de succes pe care le-ați soluționat, cele care v-au marcat sau poate care au schimbat viața oamenilor?
Au fost foarte multe cazuri de acest fel. Îmi aduc însă cel mai bine aminte de unul la care am lucrat doi ani și jumătate, legat de dreptul succesoral. Mama unei persoane cu dizabilități de la naștere a decedat, iar sora acestuia a întocmit ilegal actele pe casă, fără a-i oferi partea lui și l-a alungat din locuință. Asta în condițiile în care sora lui era plecată peste hotare și își dorea doar să vândă casă pentru a obține bani. Astfel, acesta neavând nicio sursă de existență a rămas pe drumuri. Timp de un an și jumătate a umblat în aceleași haine, indiferent de anotimp. Cu ajutorul nostru a fost plasat într-un centru de plasament din Bălți, după care am inițiat procedura de contestare a actului notarial. Într-un final a obținut jumătate din casă, i-a fost acordată o indemnizație majorată pentru cauză de invaliditate. Mai mult, sora lui a fost obligată să îi achite o pensie de întreținere.
14. Care este impactul socio-global al proiectelor organizate de Clinica Juridică până acum?
Ne-am pus scopul să fim o organizație care lucrează direct cu oamenii. Avem experiența necesară și un bagaj mare de cunoștințe în domeniul social și suntem deschiși să oferim asistență organizațiilor care fac advocacy. În ceea ce privește impactul socio-global, toate proiectele sunt implementate doar la nivel de guvernare locală, facilităm accesul oamenilor la justiție. Încercăm să influențăm administrațiile publice locale să îi predispună pe prestatorii de servicii juridice din primării să fie mai prietenoși cu oamenii. Colaborăm cu para-juriștii și cu avocații publici din cadrul Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat pentru ca serviciile de asistență juridică gratuită să fie accesibile pentru publicul larg și nu doar în orașele mari.
15. Care sunt planurile de viitor pentru activitatea Clinicii?
Recent am definitivat două noi proiecte. Cea mai mare dorință este însă să mărim numărul de angajați. Am vrea să avem mai multe direcții de activitate în cadrul Clinicii, una juridică și cele care să activeze pe anumite domenii, un ”mic guvern cu ministere”.
Interviul integral, dar și varianta în limba engleză a acestuia o puteți citi, accesând link-ul: http://rolisp.org/en/component/content/article/112.html