Interviuri

În cadrul unui interviu acordat portalului infoeuropa.md, directorul Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă, vorbește despre evoluțiile din Republica Moldova la un an de la semnarea Acordului de Asociere.

Pe data de 27 iunie 2015 se împlinește un an de la semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, perceput drept cel mai important pas făcut în ultimii ani în direcția integrării europene a Republicii Moldova, care stabilește principalele condiționalități care trebuie respectate în drumul nostru spre integrare în UE. Republica Moldova a semnat acest Acord în speranța că implementarea prevederilor lui ar apropia țara de comunitatea europeană și i-ar oferi o reală șansă de integrare într-un viitor previzibil. Percepțiile însă nu sunt deloc optimiste. Directorul Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă, a acordat portalului Moldova Europeană un interviu în care se arată profund dezamăgit de evoluțiile politice din Republica Moldova de la semnarea Acordului de Asociere, precizând că pe parcursul acestui an instabilitatea și incertitudinea în țara noastră a crescut, partenerii de dezvoltare privesc Moldova cu o mare doză de neîncredere, iar politicienii nu fac altceva decât să-și protejeze în continuare interesele politice și economice. În asemenea circumstanțe, expertul atenționează asupra faptului că o revoltă socială nu ar trebui privită ca ceva din domeniul fantasticului.

Dle Chirilă, la un an de zile de la semnarea Acordului de Asociere, calificat la acea vreme drept unul ”istoric”, cum apreciați transformările din țară în direcția aprofundării relațiilor cu UE? Pe cât de mult semnarea Acordului de Asociere a apropiat țara de UE?

Evoluțiile care au marcat această perioadă nu-mi permit să fiu prea optimist. Deși ne-am așteptat ca după alegerile parlamentare de anul trecut să avem un Guvern cu un mandat clar de reforme, așteptările noastre au fost înșelate. Alianța pentru promovarea reformelor europene practic nu s-a constituit. Majoritatea parlamentară, susținută de Partidul Comuniștilor, nu este o alianță pro-europeană. Ne-am convins recent că Guvernul Gaburici nu a avut un mandat clar pentru realizarea reformelor convenite cu UE, în urma semnării Acordului de Asociere. Pe parcursul acestei perioade în RM a crescut foarte mult instabilitatea politică și economică, în special din cauza crizei financiar-bancare. Lipsa de incertitudine la nivel local, dar și în relațiile noastre cu partenerii europeni, dezamăgește tot mai mult principalii noștri aliați din UE – Germania, Suedia etc. Mai mult, există riscul ca în viitorul apropiat această dezamăgire să se transforme într-o neglijare a RM de către partenerii europeni. Ei sunt foarte frustrați de această situație și pentru prima dată în ultimii șase ani au făcut publică decizia de a stopa asistența bugetară în valoare de 45 mil. de dolari. Totodată, în lipsa unui acord de cooperare cu FMI riscăm să intrăm într-o perioadă de profundă instabilitate economică, fapt care va afecta și mai mult procesul de reforme inițiat care stagnează, iar pe unele domenii se observă chiar și un regres. Evident, toate acestea la un loc vor crea și mai multă nesiguranță în țara noastră.

Cel mai trist este faptul că nu se observă o voință politică foarte clară pentru a realiza reforme radicale în RM, convenite cu UE. Dovada cea mai recentă în acest sens este respingerea pachetului de legi care urma să reformeze domeniul integrității naționale în țara noastră.

Să înțelegem că în loc să ne apropiem în acest an de UE, având un instrument eficient în acest sens - Acordul de Asociere, dimpotrivă, ne-am îndepărtat?

Cu părere de rău, într-adevăr, se observă o răcire a relațiilor noastre cu UE. Occidentul, am în vedere capitalele europene, sunt indignate de realitățile de la noi. Mai mult, sunt chiar extrem de prost surprinse de nivelul de corupție care există în țara noastră, scos la suprafață de criza bancară, soldată cu dispariția a peste 1 mlrd. de dolari. Totodată, UE și partenerii de dezvoltare sunt surprinși că nu există voință politică pentru a investiga acest caz și a face schimbările necesare pentru a aduce stabilitatea în acest domeniu. Dimpotrivă, se observă dorința de a menține situația de incertitudine, atestată până la această criză.

Citiți varianta integrală a interviului accesând: http://infoeuropa.md/interviuri/semnarea-acordului-de-asociere-rm-ue-un-an-de-progrese-sau-de-regrese

În 12 localități din Republica Moldova au loc activități în cadrul proiectului „Votăm activ! Votăm conștient!”. Unul dintre grupurile-țintă ale proiectului sunt femeile din mediul rural, în special cele care fac parte din păturile socialmente vulnerabile. Beneficiarele participante în proiect au motivația lor internă de a merge la vot, în turul doi de scrutin pentru alegerile locale din 28 iunie. Iată 6 motive pe care le-au invocat, într-un interviu oferit Centrului CONTACT, în contextul implementării proiectului „Votăm activ! Votăm conștient!”

Lidia Ganea, președinta Asociației persoanelor în etate din comuna Ruseștii Noi, Ialoveni: „Merg la vot pentru a promova în continuare interesele persoanelor de vîrsta a treia. Vrem ca experiența, cunoștințele și aptitudinile noastre acumulate timp de o viață să nu se piardă. Noi ave, multe de spus tinerei generații, vrem doar să fim ascultați”.

Olga Ursachi, reprezentant al Asociației de sprijin al copiilor cu dizabilități, Peresecina, Orhei: „Voi merge la vot și sper că autoritățile publice locale vor acorda o atenție mai mare incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități. Suntem membri cu drepturi egale ai societății și vrem șanse egale și pentru noi”.

Ana Berdeu, asistent social, Asociația Obștească Speranța, Pârlița, Ungheni: „Pentru angajații din sfera socială alegerile locale sunt o speranță de îmbunătățire a serviciilor prestate păturilor nevoiașe, tuturor celor mai triști ca noi. Mergem la vot pentru a atrage atenția autorităților asupra problemelor păturilor social vulnerabile. Primăria, consiliul local pot și trebuie să facă mai multe pentru cetățenii aflați în dificultate.

Elena Sorocean, membră a Bisericii Creștine Evanghelice Penticostale, Asociația comunitară locală din Ivancea, Orhei: „Suntem membri activi ai comunității și considerăm că toate problemele cu care se confruntă în prezent atât femeile, cât și bărbații din comuna noastră ne privesc și pe noi. Și eu și membrii familiei mele vom merge la vot pentru a demonstra că ne pasă!”

 Maria Gurău, Asociația Obștească EcoRăzeni, comuna Răzeni, Ialoveni: „Voi participa la alegeri pentru că vreau ca în comuna noastră să fie susținută inițiativa tinerilor. Vrem să participăm activ la discutarea problemelor comunității, dar și la soluționarea lor. Avem destulă energie și inițiativă pentru a demonstra că vrem și putem să schimbăm lucrurile spre bine.”

Larisa Mihailov, membră a Asociației romilor Sfatul Mingireanului, Minjir, Hâncești: „Eu și toată comunitatea noastră de romi vom merge la alegeri, pentru că avem drepturi egale cu toți. Pentru acest drept oamenii au luptat secole la rând. Ne dorim ca autoritățile publice care vor fi alege la noi în sat să nu uite de noi să ne asculte și să ne ajute să ne rezolvăm problemele.”

Liliana Porumb, asistent de proiect: „Acest proiect a oferit posibilitatea unui număr însemnat de oameni să exprime un punct de vedere în ce privește agenda potențialilor primari sau consilieri locali. Fiecare vot contează, iar noi am mizat în această campanie de informare ca votul să fie unul conștient și responsabil.”

Persoane de contact:  Liliana Porumb, tel: 22/233947, email: lporumb@contact.md

Acest proiect este realizat de către Centrul CONTACT, cu susținerea Programului „Femeile în Politică”, implementat de Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în parteneriat cu Fundația Est-Europeană și Centrul ”Parteneriat pentru Dezvoltare”, finanțat de Guvernul Suediei.

Opiniile exprimate aici nu coincid în mod obligatoriu cu opiniile donatorului.

În perioada 22-23 iunie, la Chișinău va avea loc Forumul societății civile cu genericul Cum să fortificăm societatea civilă? Oportunități. Obstacole. Impact.

Pe parcursul a două zile, circa 160 reprezentanți ai societății civile, beneficiari ai programului Civil Society Facility, atât din țările Parteneriatului Estic, cât și din țările Uniunii Europene, vor face schimb de experiență, vor cunoaște noi parteneri și vor discuta exemple de bune practici și lecții învățate pentru diferite domenii în proiectele finanțate de UE. 

Forumul Societății Civile are loc în cadrul proiectului ”Civil Society. Dialog for Progress”, finanțat de UE. Proiectul este implementat de un consorțiu din nouă organizații, lansat în ianuarie 2013. Consorțiul este condus de Konrad-Adenauer-Stiftung (KAS). În R. Moldova, activitățile sunt implementate de IDIS ”Viitorul”. Mai multă informație despre proiect găsiți pe pagina web www.csdialogue.eu  

L-am întrebat pe Ștefan Malerius, liderul acestui proiect, cu sediul la Kiev, despre importanța Forum-ului pentru societatea civilă și mesajul ce urmează a fi transmis atât societății civile, cât și autorităților. Vedeți mai jos un scurt interviu.

Care este obiectivul acestui Forum și ce aspecte inovative abordează?

Ideea de bază a evenimentului este de a prezenta bune practici, de a face schimb de experiență, să discutăm provocările cu care se confruntă societatea civilă și să încurajăm cooperarea regională a societății civile în țările Parteneriatului Estic. Totodată, vrem să reflectăm impactul proiectelor societății civile din regiune așa cum majoritatea participanților sunt beneficiari ai proiectelor susținute de UE. Ideea nu este nouă, dar, cu siguranță avem o interacțiune regională prea mică în această parte a Europei. De aceea, considerăm că acest eveniment este foarte util și necesar.

Ce mesaj vreți să transmiteți societății civile, dar și autorităților?

Dacă ne uităm un pic în urmă, la summit-ul care a avut loc recent la Riga, consider remarcabilă afirmația unui diplomat european de rang înalt care a precizat că Riga nu a fost locul potrivit pentru a lansa noi pași, inițiative sau inovații. Și, probabil a fost oportună o pauză după Summit-ul de la Vilnius din 2013, după Euro-Maidan, anexarea Crimeii și războiul pornit de Rusia în Ucraina. Dar, acest moment a trecut, cred că trebuie să înțelegem că societatea civilă poate juca un rol important în influențarea politicilor care vizează Europa de Est. Acesta este unul din principalele mesaje.       

Un alt obiectiv important al societății civile din Georgia, Moldova și Ucraina este de a monitoriza reformele politice și economice pe care și le-au asumat. Iar aici, desigur intervine și colaborarea eficientă cu autoritățile.

Ce impact va avea evenimentul prin modul în care este organizat?

Am decis să organizăm acest eveniment într-un format deschis pentru a oferi participanților posibilitatea de a interacționa și discuta, astfel, asigurându-ne că lucrările vor avea un impact sporit și eficient.  

Totodată, participanții vor avea oportunitatea să-și traseze următoarele activități în urma discuțiilor. Considerăm că acest model de desfășurare a lucrărilor forumului va avea un impact mai mare decât conferințele clasice cu paneluri obișnuite de discuții.

Putem vorbi despre o societate civilă consolidată, cu o voce puternică?

Depinde cum privim acest aspect. Dacă vorbim despre Euro-Maidanul din Ucraina și războiul cu Rusia, putem afirma că avem nu doar o societate civilă consolidată, dar o întreagă națiune. Și într-adevăr, societatea civilă din Ucraina are o voce puternică. 

Totuși, dacă privim în ansamblu la regiunea Parteneriatului Estic, putem spune că societatea civilă nu este suficient consolidată. Din acest motiv, credem că acest Forum va lansa noi idei cum putem schimba acest aspect pentru că acesta este și genericul Forumului: Cum să consolidăm societatea civilă?

Pentru detalii, contactați Coordonatorul Relații Publice al IDIS, Diana Lungu, la numărul de telefon 0 22 221844.