Integrarea Moldovei în UE: Ce mituri trebuie să lăsăm în urmă

3 mituri despre aderarea R. Moldova la Uniunea EuropeanăÎn drumul său către integrarea europeană, Republica Moldova se confruntă cu multe provocări, dar și cu un val de dezinformări și mituri care alimentează temerile și nesiguranța cetățenilor de a deveni parte din familia UE. 

De la frica că Europa ne va cumpăra toate pământurile până la ideea că ne vom pierde cultura și tradițiile, aceste neadevăruri sunt propagate pentru a bloca reformele pro-europene și pentru a crea o atmosferă de îndoială în privința beneficiilor aderării. 

Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară a întrebat oamenii de rând care sunt principalele lor frici privind integrarea în UE și vă prezintă cele mai răspândite mituri.

Mit: Uniunea Europeană ne va cumpăra tot pământul 

Adevăr: Mitul că integrarea în UE va duce la vânzarea terenurilor agricole către străini a apărut din neînțelegerea regulilor UE și a politicilor naționale ale fiecărui stat membru. Deși UE promovează libertatea de circulație a capitalului, țările membre au dreptul să limiteze sau să reglementeze vânzarea de proprietăți, mai ales a terenurilor agricole. 

De exemplu, mai multe state membre, cum ar fi Polonia, Ungaria, au implementat restricții în ceea ce privește achiziționarea terenurilor agricole de către străini, chiar și după aderarea la UE. În România, proprietarii trebuie să îndeplinească anumite condiții stricte pentru a achiziționa terenuri agricole. 

Aderarea la UE nu implică schimbarea legislației legate de proprietatea asupra terenurilor agricole în mod imediat și automat. Fiecare stat membru are libertatea de a aplica reglementări specifice și de a impune limitări temporare pentru a proteja sectorul agricol local. 

Mit: Uniunea Europeană va aduce alte națiuni și moldovenii vor dispărea

Adevăr: Uniunea Europeană e ca o familie extinsă, cu multe culturi și națiuni, însă integrarea nu înseamnă pierderea identității naționale. Din contra, UE promovează și susține diversitatea. 

Dacă ne uităm la exemplul României, vedem că în cei 17 ani de la integrare, identitatea națională a statului vecin a fost total protejată, iar bogăția culturală a României este promovată activ prin accesul la fonduri și programe culturale europene. 

Totodată, libera circulație între statele membre este un principiu fundamental al UE și are ca scop promovarea creșterii economice, a schimburilor culturale și a coeziunii sociale între țările membre. Din 2014, moldovenii simt pe propria piele cum este să circuli liber în țările UE, fără să fii condiționat de obținerea unei vize. 

Ce ține de migrație, aceasta este reglementată prin legi clare și exacte. Fiecare stat membru al Uniunii Europene își menține controlul asupra propriilor frontiere și decide cine poate obține permise de ședere sau de muncă pentru cetățenii străini. 

 

Mit: Aderarea Moldovei la Uniunea Europeană va duce la o creștere a numărului de persoane LGBT

Adevăr: Orientarea sexuală nu este influențată de politicile europene. Numărul persoanelor LGBTQ+ dintr-o societate nu crește sau descrește în funcție de legislația sau statutul de membru al UE.

Uniunea Europeană promovează drepturile omului și egalitatea, inclusiv drepturile persoanelor LGBTQ+. Aceste politici sunt legate de protecția împotriva discriminării și vor să asigure faptul că toți oamenii sunt tratați corect, au dreptul la muncă, educație, protecție socială etc., indiferent de orientarea lor sexuală.  

Prin aderarea la UE, statele au posibilitatea de a promova drepturile LGBTQ+ prin participarea la proiecte finanțate de UE, semnarea convențiilor internaționale și implicarea în dialoguri politice cu alte state membre. Aceste inițiative se bazează mai degrabă pe cooperare și nu pe constrângere, ceea ce înseamnă că fiecare țară își poate gestiona propriile politici în funcție de contextul intern, dar respectând cadrul european de protecție a drepturilor omului.

Materialul face parte din campania de informare realizată de A.O. C.R.D.C.  în cadrul proiectului  „Moldova Assist: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.