Discuție publică: Promovarea semnăturii digitale în rândul tinerilor prin intermediul voucherului cultural
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu GIZ Moldova, Agenția de Guvernare Electronicăși Liceul Teoretic Republican „Aristotel”, a organizat marți, 3 octombrie 2023, discuția publică „Utilizarea instrumentelor de identificare digitală de către tineri. Studiu de caz: Voucherul cultural”.
În cadrul discuției, care a fost moderată de către Victor Guzun, expert politici digitalizare, IPRE, au fost abordateaspectele-cheie ce vizează nivelul de utilizare al mecanismelor de identificare digitală de către tineri, promovarea procesului de transformare digitală în rândul tinerilor ca parte a curricumului de învățământ, rolul voucherului cultural în popularizarea mecanismelor de indentificare digitală și serviciilor digitale, obiectivele și rezultatele așteptate în urma implementării programului național „Voucherul cultural”, dar și soluții și recomandări pentru creșterea numărului de beneficiari ai programului.
În deschiderea evenimentului, Pavel Cerbușca, Director al Liceului Teoretic Republican „Aristotel”, a menționat: „Subiectul digitalizării pentru noi este unul foarte important. Pe de o parte, asupra noastră vine acest val de digitalizare, iar noi vrem cât mai multe instrumente digitale să avem în școli, cum ar fi tablete interactive, calculatoare, tablete, soft-uri etc. Pe de altă parte, noi trebuie să știm cum să ne folosim de această inteligență. Aici noi avem dezvoltate multe proiecte de inteligență, care sunt foarte bine pues la punct, pentru că avem o curriculă foarte bine dezvoltată. Digitalizarea este un instrument foarte bun pentru un anumit domeniu, dar dacă o folosești doar pentru tine, este puțin. Deci noi trebuie să dezvoltăm aceste abilități digitale de care dispunem, ca să le transmitem în mediul social, în societate”.
De asemenea, Victor Guzun, expert politici digitalizare, IPRE, a punctat: „Discuția de astăzi face parte dintr-un proiect mai mare, care pune în discuție o problemă majoră – cum cetățenii din Republica Moldova folosesc tehnologiile pe care noi le avem deja. Noi avem multe soluții. Noi avem sute de soluții digitale. Problema este dacă le utilizăm sau nu și cine le utilizează, iar discuția de astăzi se concentrează pe modul cum tinerii din Republica Moldova utilizează aceste soluții. Conform Strategiei de Transformare Digitală a Republicii Moldova, până la finalul anului viitor 75% din serviciile digitale vor fi digitalizate, iar în 2030 rata acestora va fi 100%. De aceea este important să comunicăm cu tinerii, să le explicăm care sunt aceste servicii și cum ei le pot utiliza”.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor:
Mihai Lupașcu, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED): „Eu cred că toți sunt de acord că în secolul 21 nu mai este timpul și nu e cazul să pierdem timpul așteptând la coadă. Pe partea ministerului, eu vreau să vă asigur că noi depunem toate eforturile ca să facilităm transformarea digitală. Astfel, o parte importantă a Strategiei de digitalizare este reducerea utilizării hârtiei, pentru că noi credem că trebuie să avem cât mai multe interacțiuni digitalizate între cetățean și stat. Un alt aspect al Strategiei ține de securitatea în mediul online, iar unul din scopurile noastre este să facem ca, în special voi tinerii, să nu fiți expuși riscurilor și să evităm un potențial de probleme, care pot să apară odată cu aceste riscuri. Deci securitatea nu este un subiect separat și merge mână în mână cu digitalizarea”.
Valentina Olaru, Secretar de Stat, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MEC): „Ministerul pe care îl reprezint are deja un set de programe. Este vorba de dimensiunea digitală, care ține de educația digitală, dimensiunea de management educațional, unde noi vrem ca să dispară totul de pe hârtie și să fie ușor accesibilă, dar și dimensiunea de servicii pentru beneficiari, pentru comunitate, pentru părinți. Astfel, dacă vorbim despre programe, noi avem un set de programe deja dezvoltate din punct de vedere al tehnologiilor, care se integrează în diferite discipline socio-umane, de educație economică și de inteligență emoțională. Aici putem vorbi de un set de programe care pot fi accesate la nivel opțional, dar vorbim și despre introducerea diferitor platforme, care pot să vină în ajutorul profesorilor de la disciplinele tradiționale. Noi putem să avem foarte multe programe, dar dacă profesorul care trebuie să implementeze lucrurile acestea nu cunoaște sau nu vrea să cunoască și să folosească aceste instrumente, atunci este grav și aceasta, cu regret, este o problema sistemului din Republica Moldova, pentru că noi avem în moment jumătate de cadrele didactice care se află la limita pensionării. Sunt oameni care nu-și mai doresc foarte mult să își dezvolte competențele digitale. Dar noi suntem optimiști și vom lucra pe acest domeniu”.
Andrei Prisăcar, Director Adjunct, Agenția de Guvernare Electronică (AGE): „Ceea ce este important este că noi, cetățenii, trebuie să avem un pilon cheie, care este identitatea noastră electronică. Fără ea nu putem deveni parte a sistemului digital și vom fi nevoiți să mergem de fiecare dată să batem la ușă pentru a semna o hârtie. Aceasta duce la faptul că noi trebuie să pierdem bani, timp, efort și toate aceste elemente reprezintă un disconfort. De aceea, portița aceasta către stat am creat-o printr-un instrument care se numește Portalul Serviciilor Publice. Acolo noi intrăm și avem peste 700 de servicii, dintre care 40% sunt deja digitale și pe care le putem accesa la un clic distanță. De aceea, este important să avem această identitate electronică, care ne dă acces la mediul online și de care voi, tinerii, puteți beneficia odată cu atingerea vârstei majoratului”.
Marcela Nistor, Deputat, Parlamentul Republicii Moldova: „Ideea lansării voucherului cultural a venit după ce eu, în Parlamen,t am solicitat datele statistice privind câți bani cheltuie o familie pentru cultură. După aceasta am încercat să aflu ce oferă instituțiile culturale de la noi, de exemplu teatrele, pe dimensiunea digitală. Astfel, am ales să pornim acest proiect, iar misiunea acestui este ca banii din start să vină direct pentru o persoană și ea să decidă ce vrea să facă cu ei. Provocarea principală a constat în promovarea acestui serviciu, iar pe lângă publicitatea și alte acțiuni care au fost întreprinse, cea mai bună promovare a fost făcută de tineri, care procurând diferite bilete sau cărți le spuneau și altor colegi. Chiar dacă este un program pilot, eu cred că este unul reușit și noi lucrăm în continuare pentru a promova acest proiect, dar și să simplificăm procedurile pentru ca el să fie accesat de cât mai mulți tineri”.
Ana Luiza Muravschi, Șefa Serviciului de Coordonare a Asistenței Externe, Ministerul Culturii: „Voucherul cultural este un îndemn către tineri ca să fie mai aproape de cultură, dar și să promovăm artiștii noștri. Deja de un an dezvoltăm acest proiect pilot, iar mecanismul deja s-a pornit și avem 2400 de tineri care au beneficiat de voucher. Pentru a beneficia de acest serviciu, cum au zis și colegii mei, aveți nevoie de semnătura digitală cu care vă puteți înregistra pe mpay.gov.md. Acolo tinerii pot accesa cabinetul personal, unde o să găsească voucherul în valoare de 1000 de lei. Acești bani pot fi utilizați doar în regim online, iar dacă vreți să mergeți la un spectacol, eveniment sau să cumpărați o carte, o puteți face foarte ușor. Scopul nostru este ca tinerii să folosească cât mai des acest serviciu, astfel ca noi pe viitor să vedem că există interes și chiar să mărim această sumă”.
Mihai Mogîldea, Director Adjunct, IPRE: „În primul rând, trebuie să înțelegem că tot ce numim astăzi în proces de digitalizare, în special pentru tineri, trebuie să aibă la bază niște instrumente practice care să motiveze tinerii să devină parte a acestui proces de digitalizare. Or, voucherul cultural este parte a acestei abordări, care are menirea de a motiva tinerii să utilizeze semnătura electronică. Dacă este să vorbim despre date, atunci situația curentă ne arată că din așteptările autorităților și suma de 10 milioane de lei, alocată pentru circa 10 mii de beneficiari, astăzi avem 2400 de beneficiari, iar rata de utilizare a serviciului este de aproximativ 30-31 la sută din așteptări. Deci există mult spațiu pentru îmbunătățirea situației curente și sper să reușim să dublăm aceste cifre”.
Marius Sălcuțan, Elev, Liceul Teoretic Republican „Aristotel”: „Am realizat un mic sondaj, prin care am întrebat 15 tineri dacă au auzit de voucherul cultural. Dintre toți, 14 mi-au răspuns că au auzit, dar, paradoxal, doar unul dintre ei a beneficiat de acest program. Mai mult ca atât, singura persoană care avea voucherul cultural era persoana care vroia să-și continue studiile în domeniul artei mai târziu și era, deci, mai motivată să beneficieze de pe urma acestui program. Când i-am întrebat pe restul, am identificat că o problemă, care este semnătura digitală. Deci, 12 din 15 tineri cu care am vorbit s-au oprit la acest proces. O altă problemă comună, am înțeles de la ei, unul este faptul că le lipsea o sursă centralizată de informații – unde ei pot găsi informații cum să-și facă voucherul. Deci eu consider că ar trebui să se lucreze mai mult la depășirea acest probleme, prin informarea corectă a tinerilor și prin simplificarea procesului, dar și prin implicarea tinerilor în promovarea acestui program”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului aici.
Evenimentul a fost organizat de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.
