„Lucrăm la un concept nou de dezvoltare și finanțare a serviciilor sociale”. Interviu cu Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale

- Dle Cușca, serviciile sociale sunt unul dintre instrumentele pe care le are statul pentru a oferi asistență persoanelor aflate într-o stare de vulnerabilitate. Care este strategia de viitor a Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) în materie de legislație, cadru de reglementare și bugetare, pentru dezvoltarea rețelei de servicii sociale?

- Conform legislației în vigoare, Ministerul Muncii și Protecției Sociale este autoritatea publică centrală responsabilă de elaborarea și promovarea politicilor naționale în domeniul asistenței sociale, inclusiv în contextul organizării și funcționării serviciilor sociale. Crearea, dezvoltarea și finanțarea serviciilor sociale este o competență a autorităților publice locale de nivelul doi, prin structurile teritoriale de asistență socială, și a autorităților publice locale de nivelul întâi. Reieșind din faptul că posibilitățile autorităților publice locale sunt diferite, respectiv și serviciile sociale la nivel de țară nu se dezvoltă uniform. Situația este diferită de la raion la raion, serviciile se dezvoltă în funcție de prioritățile autorităților locale și posibilitățile financiare, după caz, colaborările pe care le au cu donatorii/organizațiile neguvernamentale etc. Pentru a soluționa aceste probleme, se examinează oportunitatea reformării structurilor teritoriale de asistență socială, inclusiv prin finanțarea componentei asistență socială (prestațiilor și serviciilor sociale) de la bugetul de stat. În prezent, lucrăm la un concept al reformei menționate.

Reforma administrativ-teritorială pornește de la abordarea: cum asigurăm uniformizarea acordării asistenței sociale la nivel național. Aici, în mare parte, problema e legată de serviciile sociale și de costurile acestora, deoarece prestațiile, banii sau suportul monetar transferat cu destinație specială sunt aceleași pentru fiecare raion, însă situația ce ține de serviciile sociale diferă. Anume în acest context trebuie să fortificăm componenta de asistență socială, pentru a acoperi cu asistență toate persoanele care au nevoie, la nivel de țară.

Urmează să consultăm acest concept și cu societatea civilă, cu alte instituții, autorități, inclusiv cu autoritățile publice locale. De asemenea, ar putea fi dezvoltate niște subdiviziuni ale ministerului în teritoriu, care să implementeze legislația elaborată la nivel central sau o altă opțiune pe care o luăm în considerare ar fi centralizarea direcțiilor asistență socială la nivel național. Nu sunt aceleași posibilități financiare la nivel local și asta afectează cetățenii, însă conform Constituției, statul este obligat să asigure măsuri de protecție tuturor. Respectiv noi, cei care elaborăm la nivel central politicile, trebuie să le putem implementa prin structurile noastre la nivel local.

Astfel, în viitorul concept ar urma să fie prevăzută dezvoltarea și finanțarea serviciilor existente. La această etapă vrem să normalizăm situația la nivel de raioane, după care va urma suportul nostru pentru primării.

- Ce termen aveți pentru asta?

- Nu depinde numai de noi, ci și de Ministerul Finanțelor. Oricum, ne orientăm spre începutul anului viitor.

- Pentru a avea succes în procesul de extindere a rețelei de servicii sociale, este nevoie de o bună planificare și date exacte despre numărul de persoane care au nevoie de servicii sociale și tipurile de servicii. Planifică MMPS să realizeze evaluări ale necesităților de servicii?

- Cu suportul donatorilor, noi am făcut anterior anumite evaluări ale situației la nivel local, pentru a vedea care sunt cele mai solicitate servicii. Avem foarte bine documentată situația pe necesitățile de asistență personală la nivel local, plasament familial, asistență parentală profesionistă. Avem aceste date, am dezvoltat împreună cu partenerii și un sistem informațional pe componenta servicii sociale și acum trebuie să aprobăm conceptul și regulamentul de organizare și funcționare a acestui sistem informațional. Pe lângă acesta, am mai dezvoltat și un modul de criză.

Actualmente lucrăm la modificarea legislației cu privire la finanțarea pachetului minim de servicii sociale. Vom schimba structura, dar și sursa de finanțare. În prezent, pachetul minim este finanțat din fondul de susținere a populației, dar aceasta este o sursă nesigură și vrem să includem și bugetul de stat ca sursă de finanțare. În fondul de susținere a populației banii se acumulează din diferite surse și depindem mult de agenții economici, care transferă acești bani în funcție de cum ei activează. O sursă de venit a fondului este, spre exemplu, 50% din taxa aeroportuară. Dacă aeroportul nu funcționează sau funcționează la o capacitate mai mică, cum a fost în pandemie, respectiv veniturile sunt mai mici. Ceea ce înseamnă că noi în fond avem deficit și nu putem achita salariile și susține aceste servicii. De aceea vrem ca și bugetul de stat să contribuie, ca să evităm astfel de probleme.

De asemenea, în pachetul minim de asistență socială vrem să includem încă patru servicii care sunt prestate la domiciliu - asistența parentală profesionistă, asistenții personali, casele de copii de tip familial și asistența familială. Din cauză că ele sunt prestate în familie, îngrijitorii se află în serviciu practic 24 din 24 de ore, de aceea vrem să îi trecem de la angajare prin contract individual de muncă la contract de prestări servicii. Respectiv, fiecare prestator când va contracta acești angajați, va avea posibilitatea să încheie contract în funcție de implicarea lor, de sarcina lor. Am propus ca valoarea contractelor de prestări servicii să nu fie mai mică de valoarea unui salariu minim, dar nu mai mare de trei salarii minime. La 1 ianuarie 2023 salariul minim pe economie va fi 4000 de lei.

- Cine sunt în prezent principalii parteneri ai MMPS în dezvoltarea rețelei de servicii sociale în Republica Moldova?

- Avem foarte multe organizații, parteneri internaționali, donatori cu care colaborăm pe acest segment. Unele dintre ele lucrează direct cu autoritățile publice locale și dezvoltă servicii în teritorii. Suntem deschiși și colaborăm cu toți.

- În Republica Moldova serviciile sociale sunt prestate atât de prestatori publici, cât și de cei privați. Există o discrepanță între cererea și oferta de servicii sociale? Cum sunt luate în calcul, la planificarea bugetului pentru serviciile sociale, nevoile beneficiarilor și posibilitățile prestatorilor de servicii?

- De multe ori necesitățile pot să nu fie luate în calcul nu din cauză că nu ne dorim, dar din cauză că nu întotdeauna ne putem permite din punct de vedere financiar. Serviciile sociale sunt foarte costisitoare, în special în cazul asistenței personale, când vorbim despre un raport de unu la unu, îngrijitor-beneficiar. Serviciile de zi pot fi puțin mai ieftine, pentru că acolo, de exemplu, un personal de 5-6 angajați acoperă 50 de beneficiari. De aceea serviciile nu se dezvoltă cu pași rapizi, așa cum ne-am dori. E nevoie să avem analize și evaluări la nivel local și, în funcție de necesități, să planificăm și să prioritizăm. Or, din păcate, sunt și exemple când în unele localități au fost create servicii cu suportul donatorilor, dar ele nu au fost sustenabile în timp, deoarece nu au reieșit din nevoile oamenilor care locuiesc în teritoriul respectiv.

- Știm că acum elaborați, în cadrul unui grup de lucru, împreună cu parteneri din societatea civilă, o metodologie de calcul a costului per beneficiar al serviciilor sociale. Ce ar schimba punerea în aplicare a acestei metodologii?

- Metodologia ar permite, în primul rând, uniformizarea la nivel de țară a planificărilor. Noi avem standarde la nivel național, avem regulamente-cadru pentru mai multe servicii, dar costurile pentru același serviciu prestat în diferite localități, regiuni, raioane sunt diferite. Se întâmplă din cauză că la calcularea bugetelor se iau drept bază indicatori diferiți. După elaborarea metodologiei, vom avea o formulă în care se va ține cont de structura de cheltuieli. Dacă, de pildă, în structura de cheltuieli vom include apă și canalizare și dacă în Chișinău apa și canalizarea costă 25 de lei, iar în Briceni 10 lei, prețul va fi diferit, dar cel puțin s-a ținut cont de parametrul apă și canalizare la toți prestatorii și, respectiv, dacă tarifele diferă în funcție de localitate, prețul serviciului social ar putea să difere și el. Deci, trebuie să avem o abordare unică, o structură a cheltuielilor și în cost să includem aceiași parametri de care trebuie să ținem cont la costificare. Astfel, vom avea un cost argumentat și Ministerul Finanțelor n-o să ne mai poată spune că nu ne aprobă o sumă sau alta, întrucât totul va fi calculat conform formulei.

Actualmente nu există reglementări nici pentru standarde de personal în centrele de plasament.
În unele centre, personalul poate fi mai numeros decât beneficiarii. Respectiv, vom avea și standarde de personal, vom vedea care este coraportul dintre beneficiar și angajat, reieșind din profilul beneficiarului. Dacă vom pune în aplicare metodologia de costificare, vom avea argumente că nu avem de unde scădea cheltuielile, inclusiv față de Ministerul Finanțelor, care ne cere să optimizăm. Aceasta va facilita atât lucrul nostru, cât și al prestatorilor de servicii, care fac costificarea și, totodată, va exista o claritate asupra ce includ în cost și ce nu.

Aș vrea să menționez, de asemenea, că noi avem aprobată o nouă structură a Ministerului și a fost creată o direcție responsabilă de standardizare, de servicii sociale. Activitățile pe componenta servicii sociale le va prelua direcția respectivă. Va fi o direcție-umbrelă care acoperă toate aspectele ce vizează serviciile sociale și sper că de la începutul anului viitor ea va deveni funcțională.

- În ce măsură metodologia de costificare va ajuta autoritățile să bugeteze mai bine și va impulsiona contractarea serviciilor sociale de către autoritățile publice de la prestatori?

La contractare de asemenea e nevoie de o claritate. Pentru a contracta, se anunță o licitație publică, în cadrul căreia sunt stabilite sarcini și sunt înaintate cerințe față de cel care vrea să fie contractat pentru prestarea unui serviciu. Cel care vine cu oferta și cel care solicită servicii trebuie să aibă o bază clară cum s-a stabilit costul pentru serviciul respectiv. Altfel nu poate fi argumentat bugetul.

De exemplu, Ministerul contractează servicii de asistență telefonică – pentru telefonul copilului, pentru victimele violenței în familie și pentru persoanele cu dizabilități. La Bălți avem un centru de tip Barnahus pentru copiii victime ale infracțiunilor. Pentru toate aceste servicii în primul rând planificăm bani, reieșind din anumite calcule, care însă nu au la bază o metodologie, dar sunt făcute din ceea ce cunoaștem, estimăm. Noi propunem suma respectivă, iar Ministerul Finanțelor ne oferă cât consideră ei, după calculele lor. Și se poate întâmpla că am anunțat concursul, cel care vine cu oferta ne spune că nu se poate încadra în 1,5 milioane de lei propuse, deoarece costurile reale sunt altele, și noi nu putem argumenta Ministerului Finantelor, care a stabilit o anumită limită. Deci când vom avea o formulă, o metodologie și vom arăta că aceste, de pildă, 2 milioane de lei se compun din cheltuieli pentru poziții concrete, care nu pot fi excluse din formulă, va fi clar și argumentat pentru ambele părți, inclusiv pentru cei care acceptă bugetele.  

Vă mulțumim!

Acest articol a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia îi revine în exclusivitate Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene.