Discuție publică: Realități și perspective pentru Republica Moldova în domeniul e-sănătate
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Agenția de Guvernare Electronică (AGE) și GIZ Moldova, a organizat joi, 11 iulie, o discuție publică cu tema „E-sănătate: realități și perspective pentru Republica Moldova”.
Scopul evenimentului a fost de a evalua eforturilor de digitalizare a sistemului de sănătate din Republica Moldova, cu accent pe dezvoltarea unor soluții inovatoare, accesibile și eficiente, care să răspundă nevoilor cetățenilor și să contribuie la îmbunătățirea calității vieții acestora. Discuția publică a reunit experți din domeniul sănătății, reprezentanți ai autorităților publice și ai societății civile și s-a axat pe provocările și oportunitățile transformării digitale a sistemului medical din Moldova.
„Subiectul e-Sănătate este unul de actualitate, mai ales în contextul în care există deja soluții digitale puse în practică în domeniul sănătății, disponibile pentru cetățenii noștri”, a declarat Mihai Mogîldea, directorul adjunct al IPRE. „Scopul discuției de astăzi este de a oferi cât mai multe informații despre aceste soluții, de a analiza stadiul lor actual de funcționare și de a identifica zonele unde mai avem de lucrat pentru a îmbunătăți accesibilitatea și eficiența sistemului de sănătate”, a spus Mihai Mogîldea.
Olga Tumuruc, expertă asociată în domeniul transformării digitale al IPRE, a prezentat constatările preliminare ale unei note analitice, elaborată în colaborare cu Victor Guzun, expert politici digitalizare la IPRE, ce analizează impactul soluției e-Rețeta. „Am ales să vorbim despre e-Sănătate din perspectiva utilității acestui concept pentru societate și a interesului cetățenilor în aceste soluții. E-Sănătate înseamnă extinderea accesului la servicii medicale de calitate, îmbunătățirea relației dintre pacient și medic, dar și optimizarea proceselor din sistemul medical. La modul practic, în pofida tuturor provocărilor, autoritățile din Republica Moldova au reușit să lanseze cu succes dezvoltarea proiectului „eRețeta” medicală. Aceasta se preocupă să digitalizeze fluxul de prescriere și valorificare a medicamentelor în Republica Moldova, dar și oferă posibilitatea de avea o evidență mai bună a medicamentelor care au fost prescrise. Conform datelor pe care noi le-am colectat, în prezent prin eRețeta pot fi prescrise 167 de denumiri comune, ceea ce ar fi 1237 de denumiri comerciale și 57 de modele de dispozitive medicale. Raportat la nomenclatorul total al medicamentelor noi avem o acoperire doar de 4,07%, în cazul medicamentelor și 0,11% în cazul dispozitivelor. Un fapt pozitiv, a fost că, înainte de a fi lansată eRețeta, a fost extinsă lista profesioniștilor care au dreptul să prescrie medicamente. Astfel, în doar o lună de la lansare, au fost prescrise circa 220 de mii de rețete și acestea au fost valorificate în practică 90% din rețelele farmaceutice. Tot în această perioadă, 146 215 persoane deja au beneficiat de medicamente și dispozitive compensate, iar dacă ne raportăm la numărul total de beneficiari de peste 800 de mii, avem o cifră de 17% de valorificare. Mai este încă mult de lucru și în acest context, pe lângă acele îmbunătățiri de ordin tehnic, noi credem că este o nevoie totuși de o abordare mai sistemică pe domeniul e-Sănătate, așa încât eRețeta să își producă efectele în sinergie cu celelalte sisteme informaționale din sistemul medical”, a explicat Tumuruc.
Andrei Prisăcari, directorul Agenției de Guvernare Electronică (AGE), a subliniat importanța creării unui ecosistem digital integrat în domeniul sănătății: „Domeniul e-Sănătate este unul sensibil, deoarece vizează direct sănătatea cetățenilor. Soluțiile digitale, precum eRețeta, au un rol esențial în facilitarea accesului la servicii medicale, în special pentru cetățenii din zonele rurale sau cu mobilitate redusă. Pe domeniul de e-Sănătate sunt implementate acum mai multe soluții. Lansarea eRețeta a fost posibilă având la bază un ecosistem întreg, inclusiv de e-Guvernare, care a și permis lansare într-o perioadă scurtă a acestei soluții. În particular, vorbim despre un schimb de date calitativ în tot acest proces și este important ca să nu admitem lucruri paralele. Actualmente, în domeniul sănătății, noi mai avem niște sisteme în testare pe care vrem să le punem în producție. E vorba de două elemente fundamentale – conceptul informațional privind procesul de naștere și deces. Noi vrem să digitalizăm aceste seturi de date, pentru ca să ajungă în timp real cât mai rapid informația în sistemul guvernamental și să producă efecte pro-active. Aceasta înseamnă că aceste seturi de date constatate de medici în cazul nașterii sau decesului ar fi să ajungă imediat în anumite procese de prestare a serviciilor publice, fără să fie nevoie ca cetățeanul să mai aibă nevoie să depună o solicitare. O altă idee este de a integra un modul de e-Sănătate în aplicația EVO, pentru ca să satisfacem necesitățile de digitalizare a serviciilor de sănătate a cetățenilor”.
Ion Dodon, director general al Casei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), a vorbit despre experiența organizației în implementarea soluției e-Rețeta și despre percepția acesteia din partea medicilor și farmaciștilor. „Sistemul informațional e-Rețeta a fost elaborat într-un termen relativ scurt și a fost posibil datorită unui efort comun din partea tuturor actorilor implicați. Am reușit să instruim lucrătorii medicali și farmaciștii și am observat o creștere semnificativă a numărului de rețete prescrise și valorificate prin intermediul acestei soluții. Totuși, cel mai greu a fost în luna aprilie, atunci când sistemul a fost pus în producție, iar lumea nu era deprinsă cu sistemul respectiv și erau depistate mai multe erori. Tare sper că am depășit aceste provocări. Desigur, atunci, la lansarea sistemului, când medicul era nevoie să introducă în sistemul informațional datele pacientului, era un pic de reticență. Se consuma mult timp, iar medicul trebuie să introducă ce scria înainte pe hârtie în sistem. Acum am ajuns la etapa când datele pot fi clonate și este mult mai puțin de lucru din partea lucrătorului medical. Cred că este bine că am reușit chiar din prima lună să integrăm atât medicii, cât și farmaciile, la noul sistem informațional. Deci ne-am asumat riscul și nu am mers pe opțiunea de alegere – fie scrii rețeta pe hârtie sau electronic. Am ales să mergem doar pe forma electronică și cred că a fost o decizie corectă, iar chiar de la lansarea sistemului am avut o executare a bugetului la capitolul medicamente compensate similară cu luna aprilie 2023. Dacă e să vorbim de aceste trei luni de la lansare, pot spune că circa 400 de mii de oameni au beneficiat de acest sistem, iar suma prescrisă este de 262 de mln lei, ceea ce reprezintă cu 35 de mln lei decât aceleași luni din 2023. Aceste date denotă faptul că medicamentele și dispozitivele medicale se prescriu mai mult, iar pacienții beneficiază de servicii mai calitative. Un alt lucru bun este că acum toți medicii de specialitate pot prescrie medicamente, iar pacienții nu trebuie să stea în rând la medicul de familie pentru a beneficia de medicamente”, a precizat Dodon.
Igor Leorda, consultant principal Serviciul Tehnologii Informaționale și Comunicațiilor la Ministerul Sănătății, a prezentat viziunea ministerului privind dezvoltarea e-Sănătății în Republica Moldova: „Ministerul Sănătății are o abordare strategică privind transformarea digitală a sistemului medical. Ne dorim un sistem unic, integrat, național, care să ofere acces facil la informații și servicii medicale pentru toți cetățenii. La ceea ce au adăugat colegii, vreau să zic că acum avem în desfășurare proiectul „Farmacia la sate”, care la fel include sistemul e-Rețeta. La moment suntem în procesul de identificare a fondurilor pentru a merge mai departe în procesul de dezvoltare a sistemelor digitale în sănătate. Este nevoie ca să avem un lucru în echipă și ca la urmă să avem integrate mai multe servicii în aplicația EVO, ca la un click distanță pacientul să poată acceseze datele și alte servicii”.
Victor Guzun, expert politici digitalizare IPRE, a vorbit despre bunele practici ale Estoniei în domeniul sănătății, menționând că: „Sistemul eRețeta din Estonia este funcțional încă din anul 2010 și a devenit un lucru normal pentru toți. Acum, eu ca pacient, dacă primesc un medicament recurent, îmi pot suna medicul de familie și el să îmi dea o rețetă pe care e o am integrată în alte sisteme și eu mă duc la farmacie, unde cu ajutorul buletinului electronic îmi cumpăr medicamentele necesare. Trebuie să înțelegem că eRețeta deschide o lume absolut nouă către tot ce înseamnă sistem medical. Spre exemplu, copilul meu s-a născut în Estonia, iar sistemul de acolo are absolut toate datele despre el. Aceasta înseamnă că incidența că un medic va elibera un medicament care intră în contradicție cu un alt medicament devine imposibilă. Sistemul automat eliberează atenționări pe sistem că un medicament poate intra în contradicție cu altul. Acest sistem poate fi preluat și de noi, dar pentru aceasta avem nevoie de mai multe date în sistem și mai muți utilizatori unici. Un alt exemplu ține de faptul că sistemele medicale din Finlanda și Estonia funcționează transfrontalier. Aceasta înseamnă că dacă medicul meu din Estonia îmi prescrie un medicament, atunci când eu mă aflu în Estonia eu îl pot procura de acolo fără probleme. Acest exemplu face parte și din aspirațiile noastre de a deveni țară membră a UE”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului aici.
Evenimentul a fost organizat de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de către Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.
