Participarea votanților din regiunea transnistreană la alegerile prezidențiale: provocări și soluții
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Privesc.EU și cu suportul Fundației Hanns Seidel, a organizat joi, 22 octombrie 2020, cea de a noua videoconferință #EUDebatesCafe în regim on-line, dedicată participării votanților din regiunea transnistreană la alegerile prezidențiale din acest an.
Invitații la eveniment, care a fost moderat de Mihai Mogîldea, Lider de Echipă, Programul Europenizare al IPRE, s-au referit la provocările curente legate de exercitarea dreptului la vot de către cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană în cadrul alegerilor prezidențiale și soluțiile propuse de către autorități pentru medierea problemelor existente la ora actuală.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Cristina Lesnic, Viceprim-ministru pentru Reintegrare: „Noi ne-am pliat pe două aspecte importante. Pe de o parte, securitatea procesului electoral și, pe de altă parte, securitatea cetățenilor care vor participa la acest exercițiu. Reieșind din situația epidemiologică legată de COVID-19, am făcut mențiunile la faptul că la organizarea și determinarea secțiilor de votare trebuie să se ține cont de acest aspect. Datele care au fost furnizate de Agenția de Servicii Publice denotă o creștere destul de pozitivă a numărului cetățenilor Republicii Moldova, care s-au documentat cu acte de identitate după obținerea de către noi a regimului liberalizat de vize cu UE. Acest lucru este pozitiv, pentru că cetățenii R. Moldova, care trăiesc în stânga Nistrului, sunt în drept, în condiții legale, să participe la viața politică. Secțiile de votare la care vor putea vota cetățenii din regiunea transnistreană sunt amplasate în 22 de localități de pe partea dreaptă a Nistrului. Cele mai multe sunt în localitățile Sănătăuca, Rezina și Varnița. În 11 localități sunt câte două secții de votare, iar în opt localități este câte o secție de votare. Cel puțin pentru data de 1 noiembrie, când se va desfășura scrutinul, Tiraspolul va permite circulația cetățenilor Republicii Moldova pentru a-și exprima dreptul la vot, dar noi vom monitoriza în continuare acest proces, întrucât comportamentul poate fi imprevizibil”.
Dorin Cimil, Președintele Comisiei Electorale Centrale: „Pentru constituirea secțiilor de votare pentru cetățenii din Transnistria au fost realizate un șir de acțiuni, care au fost plasate pe pagina web a CEC. Astfel, la data de 11 septembrie, era înregistrat un număr de peste 248 de mii de alegători care domiciliază în stânga Nistrului. Am elaborat un plan de acțiuni privind identificarea și decizionarea asupra localităților concrete, unde urmează a fi deschise secții de votare. Ce ține de probleme, am identificat că trei din cele 10 raioane nu au căi de comunicație între malurile Nistrului, aceasta fiind Orhei, Soroca și Șoldănești. S-a făcut o listă prealabilă a secțiilor de votare pe care urma să le deschidem în localități. Astfel, s-a decis deschiderea a 42 de secții de votare, inclusiv pentru cetățenii din municipiul Bender și Căușeni. Ce ține de interdicția de transportare organizată a cetățenilor către secțiile de votare, aceste cazuri urmează să fie documentate de către organele de poliție, prin prisma coruperii alegătorilor. Totodată, cetățenii cu drept de vot din stânga Nistrului, care au înregistrare la domiciliu sau reședință în localitățile aflate temporar în afara controlului autorităților constituționale, vor putea vota pe liste suplimentare”.
Sergiu Golovaci, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Interne: „Au fost deja întreprinse unele acțiuni privind buna desfășurare a alegerile din 1 noiembrie. Printre acestea sunt: asigurarea securității tuturor persoanelor care participă la alegeri, atât a celor din dreapta și stânga Nistrului; asigurarea securității și ordinii publice în locurile și localurile unde au loc întâlnirile cu concurenții electorali; asigurarea securității a organelor electorale și a autorităților publice locale în vederea păstrării bunurilor din secțiile de vot; escortarea buletinelor de vot și asigurarea integrității acestora. Totuși, principala preocupare este că ar putea fi restricționată libera circulație a cetățenilor din regiunea transnistreană, sub pretextul regimului de carantină, instituit de autoritățile separatiste de la Tiraspol. Autoritățile separatiste din stânga Nistrului au stabilit un așa-zis regim de carantină, instalând posturi ilegale, prin care se obstrucționează libera circulație în zona de securitate. Și pe malul drept sunt anumite impedimente. În unele localități, autoritățile locale încearcă în fel și chip să nu permită deschidă secții de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului. E posibil ca în ziua scrutinului electoral să avem anumite proteste din partea unor activiști ca să obstrucționeze procesul de vot. Ar putea fi și tentative de a deplasa căile de acces pentru cetățenii din stânga Nistrului”.
Pavel Postică, Director de Program, Asociația Promo-Lex: „Eu aș scoate în evidență două aspecte fundamentale ce țin de acest scrutin. Noi trebuie să analizăm toată problema cu referire la votul alegătorilor din regiunea transnistreană din perspectiva definiției dreptului de vot. Și atunci noi trebuie să vorbim despre dreptul de vot și, doi, dreptul de vot conștient. Când vorbim de primul, noi trebuie să analizăm mai multe acte normative, care au fost deja adoptate de autorități. Pentru că atunci când în 2016, Curtea Constituțională, a analizat rezultatele alegerilor a subliniat un lucru foarte important. Ea a zis clar: dreptul de vot nu este un drept absolut și poate fi limitat, inclusiv sub aspecte de reședință a alegătorului. O altă hotărâre a Curții, din 2017, stipulează că o parte din teritoriul Republicii Moldova, și anume regiunea transnistreană, este un teritoriu aflat sub ocupația Federației Ruse, pentru că acolo sunt dislocate trupe militare și unități militare ale Rusiei. Și acum întrebarea este de la sine înțeleasă: poate fi, spre exemplu, limitat dreptul la vot pentru alegătorii din regiunea transnistreană conform acelor prevederi ale Curții Constituționale? Evident că da, orice persoană o să zică: da, în aceste circumstanțe acest drept poate fi limitat. Cine poate limita acest drept? Evident că unica instituție care poate limita acest drept definitiv sau absolut este Parlamentul”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului aici.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.
