Statistici privind persoanele cu dizabilităţi din Republica Moldova și din întreaga lume

• Conform datelor din 01.01.2013, în Republica Moldova numărul total al persoanelor cu dizabilități se cifrează la 183.693
• Numărul copiilor cu dizabilităţi este de peste 15.000 .
• Anual în Republica Moldova se nasc circa 150 de copii cu necesităţi speciale.
• Doar în Chişinău numărul copiilor cu dizabilităţi este de circa 2000.
• Numărul bărbaţilor cu dizabilităţi este mai mare decît cel al femeilor (bărbaţi – 59%, femei – 41%).
• Majoritatea persoanelor cu dizabilităţi, 60%, locuiesc în mediul rural.
• La vîrsta de 50 – 60 de ani, incidenţa dizabilităţii este de două ori mai mare.
• În anul 2012, un număr de 4.920 de copii cu dizabilităţi erau educaţi în şcoli speciale, segregaţi de semenii lor.
• Dizabilitatea locomotorie este cea mai răspîndită formă de dizabilitate – 20%.
• Doar 4,8% dintre organizaţiile neguvernamentale oferă asistenţă pentru persoanele cu dizabilităţi.
• În Republica Moldova sînt înregistraţi în jur de 10.000 de nevăzători.
• 86,84% din agenţii economici care au angajat persoane cu dizabilităţi sînt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de activitatea lor.
• 51,49% din agenţii economici spun că sînt disponibili, la moment, de a angaja persoane cu dizabilităţi.
• Rata angajării în muncă printre persoanele cu dizabilităţi este de 3 ori mai mică decît în rîndul populaţiei generale.
• Potrivit Raportului Naţional de Dezvoltare Umană 2010/2011 «R. Moldova de la Excluziune Socială la o Dezvoltare Umană Incluzivă», în 2009 – doar 11.4% din totalul persoanelor cu dizabilităţi au reuşit să-şi găsească un loc de muncă.
•  Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în  2010, doar  535 de persoane cu nevoie speciale au solicitat un loc de muncă și doar 15% dintre aceştia au reuşit să fie angajaţi.
• În 2010, pensia medie de invaliditate a constituit 464 lei, adică doar 42,5% din minimul de existenţă oficial şi  22,6 % din salariul mediu lunar.
• Pragul sărăciei extreme este de 404,2 lei, iar pensia medie de invaliditate - 380,96 lei^[16]. Pentru majoritatea persoanelor cu dizabilităţi pensia de invaliditate este sursa principală de existenţă.
• La finele anului 2011, la evidenţa medicală sub supraveghere se aflau 14.851 copii cu dizabilităţi sau cu 470 copii mai puţin decît în anul 2010.
• Principalele dizabilităţi înregistrate la copii sînt: tulburările mintale şi de comportament (4,2 cazuri la 1000 copii), bolile sistemului nervos (4,0 cazuri la 1000 copii), malformaţiile congenitale şi anomaliile cromozomiale (5,8 cazuri la 1000 copii).
• Reţeaua instituţiilor de învăţământ special pentru copii cu dizabilități la începutul anului 2011 era formată din 29 unităţi.
•  Numărul elevilor înscrişi în învăţămîntul special, în anul de studii 2011/12 a constituit 2.549 persoane sau cu 19,0% mai puţin comparativ cu anul de studii precedent.
•  Majoritatea elevilor din cadrul acestor instituţii sînt cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală – 80,3%, auz slab – 8,7%, restanţe poliomielitice şi paralizii cerebrale – 4,2% copii, vederea slabă – 4,1%, surzi – 2,8%.
• În Republica Moldova sunt înregistrați circa 1.600 copii cu necesităţi speciale, care din diferite motive nu pot frecventa şcoala, pentru aceștia sînt organizate studiile la domiciliu.
• Copiii cu dizabilităţi cu vîrsta de pînă la 16/18 ani cu gradul de severitate I, II, III şi copiii cu vîrsta de pînă la 18 ani, care şi-au pierdut întreţinătorul şi nu se află la întreţinerea deplină a statului beneficiază de alocaţii sociale. Comparativ cu anul 2012, mărimea medie a alocaţiei sociale a crescut și a constituit 277,4 lei.
• La nivel mondial, aproximativ 180 mln.  de tineri cu vârste cuprinse între 10-24 între trăiesc cu o deficiență fizică, senzorială, intelectuală sau mentală.
• S-a constatat că între 1% şi 3% din populaţia globului are o dizabilitate intelectuală.
• Mai bine de 2/3 din populaţia generală consideră că copiii cu dezabilităţi nu sînt ca toţi copiii şi că trebuie să fie educaţi în şcoli speciale.
• Circa 40% din populația globului cred că persoanele cu dezabilităţi sînt incapabile de a munci.
•  Circa 39% din populație crede că persoanele cu dezabilităţi mintale sînt periculoase şi trebuiesc isolate.
• Alte 28%  cred că persoanele cu dezabilităţi nu pot avea familie.
• Aproximativ 10 % din populatia lumii, sau 650 de mln. de persoane, trăiesc cu o dizabilitate. Aceste persoane constituie cea mai mare minoritate din lume.
• 80% din persoanele cu dizabilități trăiesc în țările în curs de dezvoltare, în conformitate cu rapoartele Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
•  Banca Mondială estimează că 20 % din cei mai săraci oameni din lume au un oarecare tip de dizabilitate, și sunt considerați în propriile lor comunități ca fiind cele mai dezavantajate grupuri.
• 70 % din femeile și fetele cu dizabilități sunt deosebit de vulnerabile la orice tip de abuz.
•  30 % din tinerii străzii au o dizabilitate.
• 90 % din copiii cu dizabilități din țările în curs de dezvoltare nu merg la școală, conform rapoartelor UNESCO.
• Rata de alfabetizare la nivel mondial pentru adulți cu dizabilități este cu 3 % mai scăzut ca la populația generală.
• Se estimeaza ca 386 mln. de persoane apte de muncă din lume au o dizabilitate, conform sitului Organizației Internaționale a Muncii (OIM).
• Conform unui recensămînt al Departamentului Muncii al SUA Se arată că persoanele cu dizabilități  au o rata mai mare de auto-ocuparea forței de muncă și experiență de afaceri mici 12,2%  decât persoanele fără dizabilități 7,8 %.
• Violența împotriva copiilor cu dizabilități are loc la rate anuale de cel puțin 1,7 ori mai mare decât pentru semenii lor fără dizabilități.

Bibliografie:

1. Site-ul Moldova.Org/ http://social.moldova.org/stiri/rom/126264/
2. Percepţiile populaţiei despre discriminarea diferitor grupuri social-defavorizate// Studiu editat de
3. Fundaţia Soros-Moldova. Chişinău, 2010.

4.. Conferinţa Internaţională: Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi: dimensiuni naţionale şi internaţionale, Chişinău 2008.

3. Buletin Informativ de educaţie incluzivă al Centrului de Zi „Speranţa” Nr.3, Chişinău 2007.

5. Datele sînt sistematizate pe baza informaţiilor administrative obţinute de la CNAS, Raport anual, 2008-2011.

6.  2010 Human Rights Report: Moldova// http://www.state.gov/j/drl/rls/hrrpt/2010/eur/154439.htm

7. Bilanţul activităţii Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului pe perioada anului 2012.

8. Surse de la Ministerul Educaţiei Republicii Moldova

9. Medical Statistics 2011, Center for Sanitary Management.

10. Studiul privind dezvoltarea organizaţiilor neguvernamentale din Republica Moldova. Studiu realizat de PNUD Moldova. Chişinău, 2007.

11. Studiul „Includerea nevăzătorilor în viaţa socială şi economică a Moldovei”, Proiectul INVIZE.

12. Strategia de Reformare a sistemului de protecţie socială a Persoanelor cu Disabilităţi în Republica Moldova.

13. Anuarul Statistic al Republicii Moldova 2006

14. Biroul Naţional de Statistică a Republicii Moldova. Minimul de existenţă în anul 2007. Nota informativa şi datele Casei Naţionale de Asigurări Sociale.

15. Ministerul Economiei şi Comerţului, în baza datelor Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC) şi datele Casei Naţionale de Asigurări Sociale din Republica Moldova.

Acest articol a fost elaborat de Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități în cadrul Programului de Granturi Mici 2012, în cadrul proiectului „Suport pentru reformarea sectorului justiției în Moldova”, finanţat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Opiniile exprimate în această publicație aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere sau politicile Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

 Autor: Mariana Țîbuleac