#BeTheChange: Bune practici din învățământul superior din UE: Oportunități pentru tinerii din Republica Moldova



Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu susținerea oferită de Fundaţia Hanns Seidel Republica Moldova și în parteneriat media cu Privesc.Eu și Realitatea TV, a organizat vineri, 14 mai 2021,  primul eveniment online în cadrul inițiativei #BeTheChange dedicat bunelor practici din învățământul superior din UE și oportunități pentru tinerii din Republica Moldova. Acest eveniment a fost conceptualizat de tinerii din cadrul programelor #StagiuIPRE2021 și #YoungFellowsIPRE2021. 

Invitații la eveniment, care a fost moderat de Cătălina Ceban stagiar în cadrul programului stat de drept și justiție în cadrul IPRE, au vorbit despre  politicile și practicile curente în domeniul cercetării și inovării în cadrul învățământului superior din Republica Moldova cât și din UE, principalele provocări pentru sistemul educațional din Republica Moldova. De asemenea, participanții au discutat cum sunt implicați tinerii în aprobarea măsurilor de cercetare și inovație, necesitățile existente ale acestui sistem, dar și cum Uniunea Europeană susține formarea politicilor în domeniul învățământului superior din Moldova.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Igor Șarov, Rector Universitatea de Stat din Republica Moldova: „Avem multe universități publice și reforma este inevitabilă. Acest lucru este demonstrat în baza tuturor studiilor care au apărut în ultimii zece ani în Republica Moldova care arată că avem studenți în descreștere. Vorbim pe de o parte de o reformă în învățământul superior, și pe de altă parte de o reformă în ceea ce privește problemele legate de știință, lucruri care, în opinia mea, sunt indisolubil legate. Cu siguranță că activitatea de cercetare și inovare este inerentă celei educaționale. În cadrul cursurilor universitare studentul urmează să gândească explorativ și inovativ, și bineînțeles că factorul primordial în dezvoltarea competențelor de cercetare este profesorul care prin calitatea sa intelectuală servește ca un model de atitudine față de elementul de cunoaștere și de modul în care trebuie abordate problemele omenirii în general. Deci, condiția calității profesorului care stă în fața studentului în ciclurile de studii superioare este esențială pentru constituirea cercetătorului de mâine. În acest sens, profesorii de o autoritate intelectuală, de o ținută academică apreciabilă sunt scopul pe care trebuie să îl urmărească o universitate. A doua problemă este legată de infrastructură. Pentru noi, calitatea intelectuală și inovativă a celor angajați în procesul de explorare a lumii înconjurătoare are nevoie să se dezvolte în condiții specifice, propice pentru diferite domenii ale cunoașterii. Vorbim de infrastructură calitativă și adecvată nivelului atins de cercetare în domeniu, cel puțin pentru predare în sistemul educațional.Cred că noi avem nevoie de mai multe posibilități de implementare a activității de cercetare și inovare. Studenții trebuie încurajați să se avânte și mai mult”.

Claudia Melinte, Coordonator Oficiul Național Erasmus+ în Moldova: „Susținerea din partea Uniunii Europene în formarea politicilor în domeniul învățământului superior este foarte multiplă. De exemplu, programul Uniunii Europene, Erasmus+, în dimensiunea sa internațională, adică în aplicarea proiectelor pe teritoriilor țărilor partenere, cum este Republica Moldova, permite atât o modificare de sus, cât și o modificare care pornește de jos. Cele mai cunoscute de către studenți sunt proiectele de mobilitate internațională de credite care presupun atât mobilitatea studenților cât și a cadrelor didactice din Moldova în universitățile din UE, dar și vice versa. În acest exemplu, modificarea vine de jos din cauza că acei profesori și studenți care au plecat din universitățile din Moldova, sunt studenții care au învățat minunat, care au avut o medie de 10 pe linie și au obținut credite mai multe. Faptul că noi nu avem prea multe mobilități face ca concurența pentru acești studenți să fie destul de mare, ceea ce pe noi ne întristează, dar pe de altă parte acest lucru pune ca cel puțin Republica Moldova să arate sau să trimită în aceste mobilități pe cei mai buni. Tinerii întorși vin cu alte așteptări, o nouă viziune, noi experiențe, iar universitățile din Moldova trebuie să facă față acestei diferențe”.

Sabin Rufa, student la Universitatea din Warwick, Marea Britanie: „Cred că cel mai important în cazul Republicii Moldova este să ne dezlipim de imaginea elitistă, pe care, în opinia mea, o are sfera de cercetare. Totodată, ar trebui încurajată conlucrarea studenților cu profesorii, cu cadrul academic în general nu doar în cadrul lucrărilor de licență, doctorat sau la cele de curs, dar și cultivarea acestui proces ca un obicei, în afara acestor parametri obligatorii. Dacă vrem un mediu academic ilustru, care să genereze profesioniști, care să suplinească cadrele cu noile generații, atunci trebuie să încurajăm acest lucru ca pe o normalitate, și să oferim oportunitatea tuturor de a gusta din ce înseamnă acest proces autentic de cercetare în viața de zi cu zi. Desigur că forța de punere în aplicare pot fi chiar studenții, dar inițiativa executivă, legislativă, resursele în general se află în mâinile aparatului executiv, a Ministerului și a direcțiilor de educație. Crearea unor fonduri de sponsorizare a procesului de cercetare, oferirea unor burse de cercetare academică sau burse de asistență în cercetare pe lângă profesor, ar fi o inițiativă salutabilă, în special dacă aceste fonduri pot fi găsite din bugetul de stat, al Ministerului sau prin identificarea unor parteneri”.

Valeriu Țurcanu, student la Universitatea Aix-Marseille, Franța: „Pentru a valoriza acest portofoliu de cercetări și descoperiri consider că ar trebui să elaborăm și să creăm o platformă poate mai puțin elaborată și complexă ca platformele franceze, care ar constitui un veritabil serviciu public în beneficiul universitar din Republica Moldova, care ar permite depozitarea lucrărilor de cercetare a studenților atât de licență cât și de masterat, în principiile accesului liber bineînțeles și auto-arhivării. Complementar aș dori în concluzie evident stabilirea unor parteneriate instituționale cu platforme internaționale sau Europene precum DART-Europe pentru a asigura vizibilității atât a lucrărilor de cercetare și asta este foarte important, cât și a instituției de învățământ pe plan internațional care ar avea un impact pozitiv în poziționarea acesteia in clasamente mondiale precum Shanghai sau ARWU și asta este o mare problemă pentru universitățile din Moldova care se află pe o poziție destul de îndepărtată în clasamentele mondiale. Mai mult, probabil la ameliorarea activității structurilor competente în domeniul cercetării în cadrul universităților publice din Republica Moldova prin crearea unei baze de date comune care să conțină oportunitățile de finanțare și publicare a lucrărilor de cercetare, baze comune care să permită acest acces, comun, unic, sigur pentru toți studenții care doresc să realizeze activități de cercetare după modelul portalului de exmplu Eurodesk”.

Regina Mogorean, studentă la Universitatea Babeș Bolyai, România: „Eu cred că studenții trebuie abilitați… și abilitarea în Moldova ar interveni frumos dacă ar fi dezvoltat un cadru legislativ care să presupună condiții clare pentru desfășurarea activității organizațiilor de studenți și care să le asigure un marș larg de acțiuni cât și o recunoaștere formală din partea instituțiilor de învățământ. Acest lucru poate fi făcut atât prin adoptarea unui status a studenților, se face în majoritatea țărilor Europene atât și în România, dacă ar fi să ne referim la România ca la un stat cu un sistem de învățământ asemănător cu cel al Republicii Moldova sau printr-un cod al drepturilor și obligațiilor al studenților care de fapt în majoritatea țărilor este din nou la fel de statut al studentului. Eu cred că acest lucru ar defini mai clar limitele și posibilitățile disponibile pentru studenți și ar promova cumva posibilitatea de asociere pentru aceștia, iar asocierea în grupuri de interes de fiecare dată crează ca output proiecte și evenimente din partea lor”.

Valeria Bobeică, fostă studentă la Universitatea din Granada, Spania: „Sunt de acord sută la sută cu ideea că este în mâinile studenților să își decidă și creeze viitorul, dar în același timp cred că ar fi foarte benefic dacă prin intermediul acestei platforme (ESN) și în general staff’ul universităților să asigure o informate mai bună a studenților cu privire la programele Erasmus, să transforme cumva aceste temeri ale lor în…assets. De exemplu faptul că ei au frica de bariera lingvistică să îi motiveze că din contra mergi în țara aia și ai un mediu mai propice ca tu să înveți mai bine limba asta, să o practici zilnic. Astfel cred că asta ar încuraja ca tot mai mulți studenți din Republica Moldova să meargă în mai multe țări, să cunoască mediul ăsta internațional și să vină cu metode de inovare acasă”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe RLIVE aici.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului IPRE “Schimbarea începe cu tine! – #BetheChange:Tinerii pentru Europenizarea Republicii Moldova”, implementat în cooperare și cu susținerea Fundației Hanns Seidel.



Articolele publicate din 1 iunie 2020 nu au fost supuse verificarilor

logoStarNet

Hostingul si serviciile internet pentru administrarea portalului CIVIC.MD sunt oferite gratuit de compania Starnet