(Video) Republica Moldova între atragerea finanțării externe și comunicare strategică: un tangou fragil
Conform estimărilor noastre, Republica Moldova ar avea nevoie de 500 milioane de euro pentru suport bugetar de la FMI și UE și de 650 milioane de dolari pentru investiții publice din credite bilaterale și eurobond-uri în următorii 5 ani, pentru a recupera PIB-ul pierdut în timpul pandemiei.
Aceasta este una din principalele concluziile ale videoului produs în baza unei Note Analitice, elaborată pentru Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) de către Dumitru Vicol, analist economic la o bancă americană din Londra și Vadim Pistrinciuc, Director Executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS).
Vezi video aici.
Potrivit autorilor, Republica Moldova ar putea împrumuta în jur de 330 milioane de dolari, la o dobândă de 1.2% pe 10 ani de la FMI. Noul program cu FMI ar fi acompaniat de un set de reforme structurale, precum reforma teritorial-administrativă, guvernanța corporativă mai transparentă a întreprinderilor de stat, măsuri de restructurare a economiei și dezvoltare regională. După agrearea unui program nou cu FMI, Republica Moldova ar putea solicita o nouă asistență macro-financiară de la UE în valoare de 100 milioane de euro, pe un termen de 15 ani, la o dobândă de până la 0.5% și cu o componentă semnificativă de grant. Aceasta ar complementa deja cele 100 milioane de euro disponibile în cadrul asistenței macro-financiare de urgență denumită OMNIBUS.
O parte din investițiile publice ar putea fi finanțate din creditul rusesc, care încă rămâne accesibil, însă probabil la o dobândă puțin mai mare de 2%. Adițional, Republica Moldova ar putea emite și un eurobond în valoare de 500 milioane de euro pe 7 ani, la o dobândă de 4-5%. Aceste investiții publice ar trebui racordate cu reformele structurale și măsurile financiare menționate mai sus.Deși aceste fonduri sunt accesibile, prioritizarea reformelor și investițiilor trebuie să fie realizată în colaborare cu partenerii sociale și societatea civilă, însă aceasta rămâne a fi o provocare. Finanțarea externă, împrumuturile, sunt bani publici, sunt bani ai cetățenilor. Iată de ce felul în care se negociază condițiile, costurile finanțării, trebuie să fie cunoscute de către oameni. Asigurarea transparenței în accesarea creditelor nu este opțională, dar obligatorie. Politizarea excesivă a finanțării externe va compromite efectul resurselor de care are nevoie Republica Moldova.
Autorii notei analitice vin și cu o serie de recomandări pe care le puteți găsi în limba româna aici în limba engleză aici.
Acest video a fost elaborat în cadrul proiectului „Poduri de legătură cu UE: Securizarea procesului de europenizare al Republicii Moldova”, implementat de către IPRE, cu suportul Fundației Soros-Moldova.