Notă analitică IPRE: Comunicarea strategică eficientă va contribui esențial la reformarea sectorului de securitate și apărare de către autoritățile Republicii Moldova

Pentru Republica Moldova, implementarea principiilor de comunicare strategică ar presupune dezvoltarea și sincronizarea mesajelor și faptelor, coordonarea acțiunilor instituțiilor naționale în formarea unei coeziuni în sectorul Securității și Apărării Naționale, ținând cont de riscurile și amenințările actuale, dezvoltarea strategiilor, programelor și a activităților ce vizează în mod direct comunicarea și angajarea publicului țintă. Rezultatul unei comunicări strategice eficiente va contribui esențial la reformarea sectorului de securitate și apărare, legitimitatea politicilor și acțiunilor implementate.

Acestea sunt concluziile principale a notei analitice elaborată de Elena Mârzac, directoarea Centrului de Informare şi Documentare privind NATO, în cadrul proiectului ,,Tineri pentru NATO – 70 de Ani de Pace și Securitate în Europa’’, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

Potrivit autoarei notei analitice, comunicarea și explicarea scopului activităților și deciziilor luate este obligația guvernelor democratice pentru a obține competența și credibilitatea în stabilirea legitimității importanței deciziilor de lungă durată, precum și depășirea obstacolelor în procesul reformării.

„În ultimii ani, recunoscând-se valoarea comunicării eficiente, un număr din ce în ce mai mare de activități de comunicare au fost concepute și integrate într-un număr și tipuri tot mai mare de eforturi de dezvoltare bazate și orientate spre societate. Acestea însă sînt nesistematice și tind să se concentreze mai mult pe transmiterea de informații decât pe stabilirea unor mecanisme de feedback eficiente. Drept rezultat, interesul și cunoștințele cetățenilor față de subiectele și deciziile în domeniul securității este foarte scăzut.  Lipsa interesului față de subiectele de securitate și apărare este direct interdependent cu lipsa conștientizării la nivel guvernamental a valorii procesului de comunicare strategică pe subiecte de securitate”, consideră Elena Mârzac.

Comunicările strategice ale Republicii Moldova ar fi trebuit fi văzută ca o componentă inerentă a strategiei de guvernare. Pentru a-și îndeplini rolul, StratCom trebuie să se bazeze pe un proces bine structurat care reflectă specificul Moldovei și construiește o legătură eficientă și durabilă („moduri“) între obiectivele de comunicare („rezultate”) și capabilitățile de comunicare („mijloace”).

Pentru instituționalizarea și aplicarea principiilor de comunicare strategică este necesară o abordare la nivel național, prin crearea procesului și mentalității comune de coordonare a activităților și mesajelor. Însă trebuie avute în vedere dificultățile generate de stabilirea autorității care sa direcţioneaze și să gestioneze comunicarea strategică, în situația în care atribuțiile președintelui şi ale premierului pe zona politicii externe şi a securității sunt adesea recurente, iar pozițiile acestora sunt uneori divergente. Cel mai important și greu este de a identifica instituția coordonatoare. Luând în calcul că fiecare țară sau instituție își are specificul său nu putem vorbi despre existența unei formule de „cel mai bun model” pentru organizarea StratCom.

Luând în considerație cele expuse mai sus, autoarea notei analitice vine cu următoarele recomandări:

1. Instituționalizarea comunicării strategice prin:

• Elaborarea unei viziuni de comunicare strategică ca o oportunitate de reformare a sectorului securităţii şi apărării naţionale, inclusiv prin transformarea structurilor de comunicare instituţională şi prin elaborarea unor forme de colaborare între aceste structuri; Adoptarea unei Strategii de Securitate Națională este esențială pentru lansarea comunicării strategice durabile și eficiente;
• Pentru implementarea comunicării strategice este necesară o metodologie de planificare bazată pe definirea scopurilor politice, consolidarea mesajelor cheie de promovare a intrereselor naționale, identificarea publicul țintă și realizarea unei analize a audienței care ar permite evaluarea percepțiilor curente și efectul asupra acestora. În sfirsit, este necesară monitorizarea constantă a rezulatelor și ajustarea la schimbările mediului de securitate și cel informațional;
• Necesitatea unui mod de gîndire, mentalitate comună cu privire la comunicarea strategică, prezentă în toate autorităţile publice şi la nivelul tuturor politicilor şi strategiilor naţionale;

La nivel central, Centrul StratCom ar putea fi creat:  

• În cadrul Guvernului – prin stabilirea unei structuri la Cancelaria de Stat sau la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene;
• La nivel de sector al securității și apărării, rolul de coordonator ar putea reveni Consiliului Suprem de Securitate (CSS);
• Instituirea unui grup de lucru național pentru coordonarea activităților de comunicare strategică sub conducerea instituției coordonatoare la nivel național. Plus, un grup de lucru inter-instituțional tehnic la nivel de experți și persoane responsabile de elaborarea politicilor, relații externe și relații cu publicul. În toate cazurile este necesar ca personalul din instituțiile implicate să fie instruit pe aspecte și mecanisme de StratCom;
• Îmbunătățirea domeniilor de analiză, coordonare și cercetare pentru a raspunde proactiv la cerințele mediului de securitate și face față provocărilor generate de amenințările hibride.

2. Promovarea culturii de comunicare strategică în sectorul și de securitate prin:

• Elaborarea unei noi sau actualizarea Strategiei de Comunicare şi Informare în domeniul de securitate şi apărare prin prisma comunicării strategice, pentru a coordona activitățile de comunicare în sprijinul politicilor naționale de securitate și apărare;
• Instituirea şi consolidarea parteneriatelor între instituţiile de stat şi societatea civilă, inclusiv cu organizaţiile nonguvernamentale si mass-media;
• Introducerea pe agenda publică a subiectelor de securitate naţională, de politică externă şi de apărare, prin crearea unui cadru adecvat de dezbateri publice în domeniu;
• Monitorizarea rezultatelor concrete, analize media şi monitorizarea liderilor de opinie.

Pentru mai multe detalii consultați nota analitică aici.

Menționăm că nota analitică a fost realizat în cadrul proiectului ,,Tineri pentru NATO – 70 de Ani de Pace și Securitate în Europa’’. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova și portalul Diez.md, cu suportul Diviziunii pentru Diplomație Publică a NATO.